CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Aniversari >  


Autor: Marin Voican Ghioroiu         Publicat în: Ediţia nr. 2400 din 27 iulie 2017        Toate Articolele Autorului

Noul drum al Matasii si EURASIA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Noul drum al Matasii si EURASIA –  
  
pe tabla de sah a celor 3G  
  
 
  
Motto:"Quand la CHINE s’eveillera... le monde tremblera"  
  
(Când se va trezi China, va tremura lumea)  
  
 
  
Dupa vizita efectuată în CHINA în 1971, aflată în plină "Revoluţie culturală, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de Afaceri Sociale şi Culturale din Adunarea Naţionala a FRANŢEI, Alain PEYREFITTE, a publicat in 1973 lucrarea cu titlul enunţat in motto, în care descria fascinat, potenţialul uman şi patrimoniul cultural multimilenar al Chinei plin de entuziasm, elemente ce-i vor asigura, în viitor, CHINEI un loc important în jocul geostrategic, geopolitic şi geoeconomic planetar.  
  
Originea titlului carţii a fost inspirată din revelaţia avută de Imparatul NAPOLEON I, când se afla pe Insula Sfanta ELENA, dupa lecturarea lucrarii publicată de primul ambasador al Regatului britanic în CHINA (1816) lord MACHRTHEY, Voyage en CHINE et en TARTARIE" („Călătorie în China și Tartaria“), cand a exclamat plin de entuziasm: „Lassez donc la CHINE dormer, car lorsque la CHINE s’eveillera le monde entire tremblera".  
  
Şi preşedintele Charles de GAULLE a avut o parafrazare a afirmaţiei cu caracter premonitoriu a lui NAPOLEON, cand a afirmat: CHINA este un dragon care doarme. Feriti-va sa-l treziti!"  
  
Ziua de 1 ianuarie 2017 a intrat in istoria moderna a infrastructurii feroviare ca o premieră mondială şi o recompensă binemeritată pentru eforturile stăruitoare ale CHINEI, de a crea o vastă reţea feroviară care o conectează la reţeaua feroviar a EUROPEI.  
  
In acea zi, care prefigura un an plin de surprize şi trezire la realitate a lumii prin cântatul "Cocosului de foc", prima garnitură de tren comercial parasea portul industrial chinez YIWU (estul CHINEI) pentru ca, după un traseu de 12.000 km să-si facă intrarea triumfala la LONDRA, ultima staţie, in numai şase zile de călatorie pe Noul drum feroviar al matasii".  
  
Asia Centrală a devenit pentru CHINA o prioritate şi o ambiţie post-imperială, de aceea şi-a stabilit drept obiectiv strategic, construirea unei vaste infrastructuri feroviare şi rutiere care să permită realizarea visului de reintroducere pe harta transporturilor a lumii, Noul drum al Matasii" care sa asigure legatura cu pieţele europene, zona geostrategică, geopolitică şi geoeconomică, râvnită de SUA şi RUSIA.  
  
În acest sens, CHINA şi-a propus în cadrul grandiosului proiect de cucerire şi control a rutelor de transpot maritime, feroviare şi rutiere ale lumii, botezat O regiune, o ruta", să-şi extindă influenţa prin investiţii spre Vest, prin dezvoltarea legăturilor comerciale şi de infrastructură feroviară şi rutieră a EUROPEI prin 39 itinerare care vor lega 16 oraşe chineze cu 15 oraşe europene.  
  
In paralel, strategia CHINEI are în vedere să contribuie la dezvoltarea ţărilor aflate pe traseul „Noului drum al Matasii", de aceea in 2015, 44% din proiectele de inginerie s-au concentrat în această zonă, iar în 2016, cifra a atins 55%.  
  
Cu 4000 miliarde dolari, acest proiect reprezinta soft power" la scară mare şi o influenţă tot mai crescandă a CHINEI, ceea ce stârneşte oarecare invidie şi îngrijorare rivalului sau din zona, INDIA, cât si partenerilor săi de conjunctură, SUA şi RUSIA.  
  
Proiectul O regiune, o ruta" lansat de CHINA, face parte din politica de vecinatate", care vizează dezvoltarea unui mediu regional favorabil menit să asigure promovarea intereselor chineze în acest areal şi protejarea investiţiilor pe care le face în domeniile infrastructurii feroviare şi rutiere; dezvoltarii producţiei de ciment şi oţel; exploatării în comun a imenselor resurse naturale şi modernizarea reţelelor comerciale.  
  
Investiţiile chineze în ecconomiile locale, constituie ca suport nu numai la intărirea securităţii naţionale a respectivelor state, ci şi la stabilitatea economică, socială şi politică a acestora, reflectând prin acestea, o adaptare a strategiei chineze la particularittăile şi interesele locale.  
  
Noul drum al Matasii" şi O regiune, o rută" servesc CHINEI nu numai pentru exportul mărfurilor sale şi ale partenerilor locali, ci şi pentru asigurarea regulată a fluxurilor importurilor chineze de carne din GERMANIA, vinuri din FRANŢA, masa lemnoasă din RUSIA, dar şi pentru racordarea economiilor şi comerţului ţărilor din EURASIA şi EXTREMUL ORIENT la pieţele lumii.  
  
Vantul de EST", cum îi placea preşedintelui MAO să numească acest grandios proiect de expansiune a CHINEI în lume, tinde să domine Vantul de VEST", prin dimensiunea sa economică, comercială, culturală şi investiţională, care se înscrie în strategia multipolară promovată de CHINA modernă.  
  
Prin vasta reţea de infrastructură construită de CHINA în ultimele două decenii în cadrul celor două proiecte amintite, se intenţionează conectarea CHINEI la resursele şi pieţele de desfacere din ASIA si EUROPA, Noul drum al Matasii", de-a lungul celor 12.000 km traverseaza Mongolia, Kazakhstan, Afganistan, Iran, Turcia, Rusia, Ucraina, Polonia, Germania (Germania devine nod feroviar de unde se pleacă în două ramificaţii - spre Franţa, Spania, iar alta spre Norvegia, Marea Britanie).  
  
Materializarea celor două proiecte convergente, asigură CHINEI, construirea unei societăţi asiatice internaţionale, servind obiectivelor geopolitice de penetrare a CHINEI de-a lungul ASIEI CENTRALE şi intărirea rolului şi functiunilor Organizatiei de Cooperare de la SHANGHAI (OCS).  
  
În conceperea acestei strategii de expansiune terestră a CHINEI, experţii militari, cât şi cei din domeniul economiei, finanţelor, comerţului şi sociologiei, s-au inspirat din politica marilor puteri coloniale ale secolului XIX-XX privind EURASIA, creionată de academicianul şi omul politic britanic, Halford J MACHINDER care, atenţiona guvernul britanic să nu mai fie dependent de rutele maritime, ci să dezvolte dupa modelul GERMANIEI şi RUSIEI, o reţea de tansport feroviar, în caz contrar, Regatul Britanic işi va pierde poziţia hegemonică pe care o deţinea.  
  
In cursul secolului XX, după cele două războie mondiale şi intrarea în era Razboiului Rece, EURASIA a intrat în atenţia strategilor americani, care i-au acordat prioritate.  
  
In lucrarea: „Le grand echiquer" („Marea tablă de șah“), Zbigniew BRZEZINSKI, sugera administraţiilor americane care se vor succede la conducerea SUA, să: plaseze sub orbita SUA această regiune EURASIA, pentru a împiedica RUSIA şi CHINA să preia controlul".  
  
Odată cu încheierea Războiului Rece şi destrămarea URSS, CHINA a devenit treptat un actor activ în această regiune fiind astăzi factorul dinamizator al economiilor  
  
ţărilor din EURASIA, dependente de rutele maritime şi terestre construite de CHINA, ceea ce le asigură acces la pietele lumii.  
  
Prin aceasta vastă reţea feroviară construită în EURASIA şi EUROPA, China diminuează presiunea strategică pe căile maritime, ţinand astfel seama de evoluţiile, deocamdată tensionate din Marea CHINEI de SUD şi de recentele ameninţări lansate de seful diplomatiei americane, Rex TILLERSON, cu blocarea căilor comerciale maritime ale CHINEI, daca activităţile chineze in zona merg prea departe.  
  
Existenta Drumului feroviar al Matasii" face inoperantă tactica americană, în schimb ajută CHINA să realizeze mai rapid o zonă de liber schimb şi o revigorare a economiei globale, SUA ramanand captive politicii protecţioniste şi izolaţionistă promovată de preşedintele Donald TRUMP.  
  
Astfel, CHINA şi-a asigurat rolul şi poziţia de superputere regională cu vocaţie de a deveni o putere pivot" la nivel global, care sa garanteze echilibrul balanţei între SUA si RUSIA.  
  
Deci, ambiţiile imperiale ale CHINEI nu se limitează doar la EURASIA, ci prin amploarea proiectelor de investiţii şi infrastructura, despre care am vorbit, tinde să-şi extindă influenţa şi să-şi consolideze parteneriatele cu ţările din zona PACIFICULUI, ocupand astfel locul lăsat liber de SUA prin retragerea din parteneriatul TRANSPACIFIC.  
  
De altfel, aceste priorităţi geostrategice ale CHINEI pentru deceniile urmatoare, au fost exprimate convigator de preşedintele XI JIPING la lucrarile Forumului Economic Mondial de la DAVOS (2017).  
  
Prin vocea preşedintelui, CHINA a reafirmat intenţia de a fi garantul cooperarii şi liberului schimb, ca forme de repornire a economiei globale, dar şi de respectare a angajamentelor luate la PARIS în privinţa protecţiei mediului înconjurator, asigurarind şi la summitul G-20 de la HAMBURG, că acesta este singura cale de a salva planeta de poluare şi autodistrugere.  
  
 
  
Organizaţia de Cooperare şi Securitate de la SHANGHAI (OCS), pilon solid de promovare a prezenţei economice şi militare a CHINEI în zona Oceanului INDIAN şi EURASIA.  
  
 
  
De la crearea sa in 2001, OCS a devenit o platformă importantă pentru menţinerea securităţii, stabilităţii, promovării creşterii economice şi prosperităţii statelor membre, prin aprofundarea continuă a cooperarii strategice şi încrederii mutuale.  
  
Spiritul de la SHANGHAI promite încredere şi beneficii reciproce, egalitate, respectul diversităţii culturale şi religioase, şi dezvoltare comună, opunandu-se mentalităţilor bazate pe confruntare şi prejudecăţi, care mai domină relaţiile europene şi se regăsesc înca în mecanismele de funcţionare atât de complexe şi birocratice ale Uniunii Europene.  
  
Cea de-a 17 reuniune la nivel înalt a liderilor OCS, organizată la ASTANA (KAZAKHSTAN) a reafirmat Spiritul de la SHANGHAI" în care se regăsesc valorile care au stat la baza infiinţării organizaţiei, reafirmând şi de această dată, cele trei forte ale raului" împotriva cărora trebuie dusă o luptă continuă şi coordonată: terorism, separatism, extremism.  
  
In paralel OCS a dezvoltat relaţii externe cu alte organizaţii regionale sau mondiale, cultivând şi lărgind cercul de prieteni, iar prin viitoarea aderarare a INDIEI şi PAKISTANULUI (tări cu statut de observator), OCS işi va consolida poziţia în zona şi va contribui la diminuarea rivalităţilor.  
  
Lărgirea funcţiunilor OCS şi creşterea numarului membrilor, va face ca organizaţia să aibă anvergura internaţională, autoritate şi să devină un nou model pentru relaţiile internaţionale, dar şi să-i crească popularitatea în zonă şi în lumea intreagă". (Interviu acordat de V.PUTIN, Agentiei de stiri chineze, XINHUA, 2016).  
  
OCS promovează întariea relaţiilor cu ţările din zona Oceanului INDIAN, bazate pe legături economico-comerciale şi militare interconectate. In plus, CHINA a lansat propunerea de semnare a unui acord de liber schimb cu Asociatia Asiei de Sud (ASEAN), dar şi cu AUSTRALIA, JAPONIA, COREEA de SUD ,i NOUA ZEELANDA.  
  
 
  
EURASIA - o noua super-regiune compusă din 60 de state la sfârşitul secolului XXI?  
  
 
  
Integrarea prin intermediul investiţiilor, construcţiilor, extracţiei resurselor naturale şi comerţului este fundamentul pe care se cladeşte un nou imperiu al CHINEI, care şi-a deschis larg uşile si ferestrele" spre lume şi care vizează transformarea ASIEI într-o entitate uriaşă interconectată cu ajutorul noilor tehnologii ale informaţiei, o super-putere asiatică, economică, politică şi militară, care va depăşi prin extindere şi potential UE, devenind un pol semnificativ de putere, într-o lume multipolară.  
  
Se preconizează că în viitorul deceniu, volumul comerţului în cadrul acestui proiect să atingă 2200 miliarde dolari (UE având cifra de comert de 3100 miliarde dolari) ceea ce, fară îndoială va atrage consecinţe de mare anvergură pentru CHINA, pentru ţările implicate în proiect, cât şi pentru comunitatea internaţională.  
  
Succesul iniţiativei chineze îi va asigura acesteia accesul la exploatarea vastelor resurse energetice şi de materii prime de importantţă strategică (minereuri de fier, metale rare) imenselor zăcaminte de hidrocarburi şi gaze naturale din zona MARII CASPICE.  
  
Astfel, CHINA va deveni inima" continentului asiatic intărindu-şi legăturile cu FEDERATIA RUSA în cadrul OCS si OTSC.  
  
 
  
RUSIA - partener şi rival al CHINEI  
  
 
  
In ciuda perspectivelor de realizare a unei zone asiatice prospere şi stabile, totuşi vechile rivalităţi vor continua să se manifeste în forme mai mult sau mai puţin vizibile, îndeosebi între RUSIA ţi CHINA, fiecare încercand să-şi impună propria influenţă şi interese în regiune, dar şi să dezvolte relaţii separate cu SUA şi UE, unde investiţiile chineze sunt tot mai semnificative, iar prin cumpărarea unei părti importante a datoriei americane, China a devenit un partener nedorit, dar necesar.  
  
Pe un alt plan, RUSIA a văzut în EURASIA o oportunitate de a-şi reafirma intenţia de a menţine un anumit control asupra evoluţiilor politice interne şi externe a fostelor state asiatice, care au făcut parte din URSS, prin lansarea unei noi direcţii strategice în spatiul CSI, pentru infiinţarea unei zone comerciale libere (2011) şi al unui spaţiu economic unic care reuneşte BELARUS, RUSIA, KAZAKHSTAN, iar din 2014 aceasta iniţiativă a fost prelungită printr-o Uniune Eurasiatică la care a aderat ARMENIA, KARGASTAN, TADJIKISTAN.  
  
Dacă în domeniul schimburilor comerciale, RUSIA a reuşit să convingă unele state din CSI să adere la zona de liber-schimb, strategia de politică externă a RUSIEI are în vedere crearea şi a unui cadru juridic şi organizatoric pentru infiinţarea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), având drept obiectiv să se întarească ca entitate politico-militară şi economică, pentru a se vorbi pe o singură voce cu NATO şi UE.  
  
In lucrarea "ROMÂNIA între scutul american antirachetă şi katiusa rusească" (2012) faceam urmatoarele observaţii privind strategia RUSIEI de creare a OTSC, ca viitor pilon de cooperare cu OCS, NATO, UE: fară îndoială, că vor apărea disfuncţii şi divergenţe privind funcţiunile organizaţiei, însă în problema combaterii terorismului, crimei organizate şi traficului de droguri, nu poate fi eradicată fară unirea eforturilor tuturor membrilor OTSC într-o acţiune globală ce va trebui dublată de un complex de masuri: politice, economice, diplomatice, sociale şi de intelligence ce presupune o colaborare internaţională a organizatiei" .  
  
Prin acest mecanism eurasiatic, strategia de politică externă a RUSIEI vizează să acopere spaţii cât mai vaste din ASIA CENTRALĂ şi CAUCAZ, pe care să le conecteze la EUROPA, sens în care a folosit eficient arma energetica".  
  
 
  
Totodata,RUSIA, prin anexarea CRIMEII şi-a consolidat poziţia geostrategică în zona MĂRII NEGRE printr-o cooperare mai aprofundată cu TURCIA.  
  
Col(r) Rene CAGNAT, doctor în ştiinte politice şi cercetător IRIS, într-un articol intitulat: "EURASIA- entre ETATS UNIS, CHINE et RUSIE-l’enjeu" (Observatoire Strategique et Economique de l’espace post-sovietique, 2015) ţinea să precizeze că: "SUA şi CHINA par a fi conştiente, mai mult ca oricand, ca există posibilitatea emergenţei unei puteri mari în centrul insulei mondiale" (cu referire la OTSC). De aceea, şi CHINA şi SUA vor acţiona pentru a împiedica ascensiunea în regiunea eurasiatică unei mari puteri, care să le ţină piept".  
  
In faţa unei asemenea posibilităţi ca RUSIA să devină o ameninţare la adresa intereselor americane şi chineze în EURASIA ,CHINA şi-a mutiplicat iniţiativele de politică externă, organizand o serie de conferinţe şi simpozioane internaţionale, folosind cu abilitatea-i cunoscută, diplomaţia culturală, economică şi parlamentară, pentru a explica beneficiile pentru ţările ASIEI şi EUROPEI, cât sş la nivel global, a vastelor proiecte de investiţii în infrastructura maritimă şi feroviară, care de fapt reprezintă o contribuţie directă la crearea unei reţele globale interconectata a transporturilor şi liberului schimb de bunuri şi servicii.  
  
Astfel, la 14.01.20017, s-a organizat la Centrul SEVRES o conferinţă cu titlul: „China plurală", în cadrul careia prof. Mathieu Boulegue a făcut referire la apelul lansat de vicepreşedintele Adunării Populare Naţionale a Chinei, Zhang, la SEUL in prezenţa parlamentarilor din 24 de ţări din ASIA şi EUROPA: CHINA lansează un apel la adresa parlamentarilor ţărilor EURASIEI pentru a contribui la întarirea cooperării pragmatice în toate domeniile: economic, comert, investiţii, inovare, protecţia mediului şi schimbarilor climatice".  
  
 
  
CHINA – UE, un viitor promiţător în secolul XXI?  
  
 
  
Pentru EUROPA, China a început să prezinte interes economic şi comercial începand cu secolul al XIX-lea.  
  
Iată că după doua secole de razboaie şi revoluţii, inclusiv culturale şi dupa încheierea Razboiului Rece, CHINA a intrat în atenţia strategilor europeni care au conceput o serie de scenarii care să transforme CHINA într-un partener comercial solid, reuşindu-se ca începand din 1985, comerţul exterior al UE cu CHINA sa atingă 14,3 miliarde dolari, iar în 1994, în ciuda embargoului impus de SUA şi JAPONIA, ca urmare a evenimentelor din Piaţa Tian Anmen (1989), schimburile comerciale să atinga 45,6 miliarde dolari.  
  
Strategia asiaticaă a UE, a permis dezvotarea cooperării economice, iar summitul ASIA-UE din 1996 şi 1998 a deschis calea realizării de parteneriate bilaterale robuste între CHINA şi ţări membre ale UE, prima fiind FRANŢA.  
  
Criza asiatică din 1997 a găsit CHINA cu o economie emergentă şi stabila, ceea ce i-a permis să reprezinte axa majoră a comerţului cu UE, care între 2009-2010 a atins 31%, iar exporturile UE către CHINA s-au cifrat la 38%, CHINA devenind pentru UE al doilea partener comercial dupa SUA.  
  
In 2011, fluxul comercial de bunuri UE-CHINA a atins 136,2 miliarde Euro, iar din direcţia CHINEI spre UE s-a cifrat la 292,1 miliarde de Euro.  
  
Implicarea mai profunda a CHINEI în problemele UE, a devenit semnificativă după criza economică din 2008, când mai multe ţări din UE au solicitat ajutoare financiare de la UE si FMI. Pe masura adâncirii crizei şi intrării în recesiune a ţărilor din zona Euro, CHINA a acceptat să-şi asume o parte a datoriilor GRECIEI, IRLANDEI, ITALIEI, SPANIEI şi PORTUGALIEI.  
  
Analistii politico-economici occidentali sugerează că relaţia UE-CHINA va cunoaşte în viitor o interdependenţă tot mai mare, CHINA continuând să susţină mai direct economia europeană şi moneda unică, pentru a-şi consolida şi extinde influenţa economică pe întregul continent, aflat astazi în căutarea unei noi direcţii şi a scăpa din menghina geopolitică americană şi rusă.  
  
In ciuda presiunilor şi embargoului impus de SUA şi JAPONIA asupra livrărilor de armament în direcţia CHINEI, aceasta a reuşit sa-şi construiască o flotă militară aeriană cu bombardiere ulta-sofisticate, cu o flotă navală modernă şi cu armament convenţional de ultima generatie.  
  
De asemenea, CHINA, alaturi de SUA şi RUSIA işi va disputa în continuare, cucerirea spatiului cosmic, planificând deja misiuni pe Marte şi Lună, în vederea colonizarii.  
  
In paralel, CHINA a lansat o campanie de lobby pe lângă Comisie şi Parlamentul european, pentru a se renunţa la embargoul asupra vânzarilor de arme, avand în 2010 un prim semnal pozitiv din partea Inaltului Comisar pentru Politica Externă a UE, Catherine Ashton, care propunea ridicarea embargoului, argumentând ca: actualul embargou asupra armelor este un obstacol pentru dezvoltarea cooperarii economice, dar şi pentru politica externă şi de securitate a UE."  
  
In 2011, ambasadorul chinez la UE a sugerat Comisiei Europene ca: a venit momentul ca UE să ia propriile decizii în aceasta problemă, fară să ţină seama de presiunile din afară UE" - (cu aluzie la SUA).  
  
Vizitele şefilor de stat şi de guverne ale principalelor puteri economice europene în CHINA, însoţiţi de reprezentanţii marilor companii, au deschis noi oportunităţi de cooperare în domeniile: nuclear (construirea în CHINA a zeci de centrale nucleare), tehnologiei informaţiei, producţiei unor forme sofisticate ale Inteligentei Artificiale (roboţi industriali, cosmici, militari etc.), infrastructurilor critice, cât şi în domeniul cooperarii spaţiale, construirii de submarine, port-avioane, radare performante, agriculturii etc.  
  
Deci, la orizontul deceniilor viitoare, CHINA va deveni un actor decisiv pe tabla de şah a geopoliticii, geoeconomiei şi geostrategiei lumii, care işi va pune amprenta asupra modelului de guvernantă a economie la nivel planetar.  
  
Dar, să lasăm evenimentele să-şi urmeze cursul firesc!  
  
 
  
In aceasta atmosferă de reaşezare şi repoziţionare a pieselor de sah pe tabla geopolitică a lumii post-moderne, care va fi rolul, poziţia şi viitorul ROMANIEI?  
  
 
  
Este o întrebare care ar trebui să invite la reflecţie nu numai analiştii şi expertii în geopolitică, ci întreaga clasa politică, fie că se află la guvernare sau în opozitie, pentru ca oportunităţile de dezvoltare şi prosperitate odată pierdute, greu va fi să le mai atragi, când continui să te menţii confuz în luarea deciziilor majore pentru tară şi ramâi captiv prejudecaţilor şi frustrărilor care au marcat istoria zbuciumată a poporului roman.  
  
Despre relaţia ROMÂNIEI cu REPUBLICA CHINA se poate vorbi mult şi frumos, dar rezultatele concrete în planul cooperării în diverse domenii, în ciuda unei lungi tradiţii de prietenie, se menţin la un nivel simbolic, care nu asigură suportul unei integrări, chiar şi parţiale, în vastele proiecte care vizează expansiunea CHINEI în direcţia Europei Occidentale.  
  
Personal am avut privilegiul să efectuez două călatorii în CHINA: in 1989 la cateva zile de la evenimentele sangeroase din Piata Tian Anmen, când, prin acţiuni bine coordonate intre CIA şi ONG-uri finanţate de controversatul miliardar George SOROS se viza răsturnarea regimului comunist dupa modelul practicat în celelalte tări socialiste, în calitate oficială (ca director a direcţiei de analiză şi documentare din cadrul DSS, în realitate conduceam direcţia Asia şi Orientul Mijlociu din Centrul de Informatii Externe) şi în 1992 ca particular ( când iesisem la pensie).  
  
In cele doua calatorii am avut prilejul să am întâlnirii cu înalti responsabili din cadrul Ministerului Securitătii, parlamentari, guvernatorii provinciilor Guandong, Shanghai şi zonelor economice speciale Zuhai şi Shenjen (care reprezentau interfaţa provinciilor Macao si Hong-Kong).  
  
Rapoartele pe care le-am întocmit prezentau foarte clar proiecţia în viitor a unei CHINE aflată într-un amplu proces de reforme economice care se afla deja în relaţii de parteneriate cu mari companii: nipone, sud coreene, franceze, olandeze, germane, prin care avea acces la tehnologii de varf şi la creşterea calităţii şi competitivităţii produselor de export.  
  
Propuneam la acea vreme, să valorificam în planul cooperării economice şi tehnico-ştiintifice, experienţa şi valul de simpatie de care se bucura ROMÂNIA şi companiile româneşti in CHINA.  
  
Atrageam însa atenţia ca, deja piaţa chineză devenea rapid o piaţă concurenţială tot mai interesantă pentru firmele occidentale.  
  
In lucrarea "Recviem pentru spioni" vol.1, sunt redate detalii despre cele doua călatorii, cât şi parteneriatul încheiat cu Serviciul de Spionaj chinez (in 1991), cu ocazia vizitei in ROMANIA, a unei delegaţii condusă de şeful serviciului pe care l-am cunoscut în calatoria din 1989.  
  
De atunci şi până în prezent relaţiile bilaterale romano-chineze au cunoscut unele momente de revigorare, ca apoi să stagneze în mod nejustificat, fapt reflectat şi de nivelul schimburilor comerciale.  
  
Pentru relansarea relaţiilor s-a înfiintat Camera Bilaterală de Comerţ şi Industrie romano-chineza şi asociatia culturală de prietenie, dar rezultatele sunt modeste în planul cooperării, în ciuda numeroaselor vizite de presedinţi, premieri, parlamentari şi oameni de afaceri români care s-au mulţumit doar sa se minuneze" de evoluţia spectaculoasă din ultimele decenii.  
  
In mandatul de premier, Victor PONTA a încercat să deschidă noi perspective cooperării bilaterale prin organizarea în noiembrie 2013, la Bucuresti, a Forumului Economic între CHINA şi Statele Europei Centrale şi de Est, cu participarea puternicei delegaţii ministeriale şi de oameni de afaceri, condusă de premierul LI KEQIANG.  
  
Delegaţia chineză a propus ROMÂNIEI proiecte de investiţii în valoare de 8,5 miliarde dolari, pentru modernizarea infrastructurii rutiere şi de cale ferată pentru integrarea ROMANIEI în reţeaua globală de transport a Noului drum al Matasii"care leaga CHINA şi ţările EURASIEI de EUROPA, ţara noastră putand deveni un nod important atat pentru transportul terestru sau maritim.  
  
De asemenea, premierul chinez a propus modernizarea Centralei de la Rovinari, cât şi punerea în functiune a reactoarelor 3 si 4 ale Centralei nucleare de la Cernavoda, dar şi implicarea firmelor chineze în modernizarea Regiunii Dunarii.  
  
Un capitol aparte le-au constituit discuţiile şi negocierile pentru investiţii în agricultură (zootehnie), importuri de vinuri, dar şi explorarea posibilităţilor de cooperare în tehnologia informaţiei, domeniu în care ambele ţări au performanţe.  
  
In ciuda declaraţiilor optimiste şi a unor negocieri avansate care deschideau ROMÂNIEI noi oportunitîţi de a deveni un actor de luat în seamă în cadrul proiectelor de cooperare CHINA-UE-Eurasia, realitatea românească ne-a prezentat un tablou trist al luptei pentru controlul resurselor naturale şi investiţiilor strategice între mari corporaţii americane şi europene care, prin diverse forme de presiune si ameninţări (manifestaţii de strada, articole în presa română şi straină, emisiuni TV etc) au acreditat ideea că ROMÂNIA se îndepartează de UE şi se apropie de MOSCOVA şi BEIJING… unde democraţia şi drepturile omului sunt încălcate.  
  
Mai trist este faptul că, oameni politici români de prim rang, inclusiv preşedintele BASESCU au exprimat poziţii similare, care au torpilat negocierile.  
  
In timp ce la noi gălăgia şi băşcălia era nn toi, guvernul britanic a materializat rapid negocierile cu BEIJINGUL pentru finanţarea unor proiecte de cooperare, inclusiv alocarea a 16 miliarde de lire sterline de catre partea chineza pentru construirea unei noi centrale nucleare .  
  
Se pare că, pentru Regatul Britanic investiţiile chineze nu au iz ideologic. De altfel, tări puternice economice din UE au primit cu braţele deschise investiţiile chineze şi propunerile de cooperare inclusiv în domenii de interes strategic.  
  
Din 2014 cand se discuta ca se vor finaliza negocierile pentru infrastructura rutieră şi feroviară între partea română şi chineză, şi pentru celelalte proiecte de investiţii, s-a aşternut o tăcere inexplicabilă şi s-a asezat praful peste rezultatul acelor demersuri politico-diplomatice, aşteptate de multă vreme de cele două părţi.  
  
Închei acest articol cu un sentiment de amaraciune, când constat că nu pot (ca în ţara mea) să mă bucur şi să văd că avem adevaraţi oameni de stat… care să pună pe graficul priorităţilor interele naţionale şi mai apoi interesele altora, oameni de stat responsabili pentru destinul propriului popor pe care sa-l iubească si sa-l slujească, chiar cu sacrificiul suprem.  
  
Păcat că oamenii de stat români, după ce părasesc poziţii guvernamentale importante, descoperă brusc” interesele naţionale şi înfiinţează fundaţii care sa susţină" acţiunile de promovare a intereselor naţionale în plan extern. Este cazul si fundatiei Drumul Matasii" si Institutului de Studii Euroasiatice care au în componenţa personalităţi politice ce au deţinut poziţii de prim rang pe scena politică românească.  
  
Pentru final, mi-am amintit de altă lucrare a lui Alain PEYREFITTE, aparută in 1996, numita "L’CHINE s’eveille" prin care anunţa intrarea CHINEI în marile jocuri geoploitice, geoeconomice şi geostrategice ale lumii.  
  
Ma întreb cu amaraciune şi tristete: "Quand la ROUMANIE s’eveillera"? (Când se va trezi şi România?)  
  
Să sperăm că România se va trezi mai repede din această comă indusă în ultimele decenii şi nu atunci când lumea se va afla într-o altă dimensiune a dezvoltarii si progresului!  
  
 
  
 
  
 
  
Presedintele Centrului de Etica si Strategii  
  
Gl. Bg (r) Gheorghe DRAGOMIR  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Noul drum al Matasii si EURASIA / Marin Voican Ghioroiu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2400, Anul VII, 27 iulie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marin Voican Ghioroiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!