CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  




Autor: Marian Nuţu Cârpaci         Ediţia nr. 2729 din 21 iunie 2018        Toate Articolele Autorului

Bajram Haliti introduce sute de cuvinte hinduse în limba Romani
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Bajram Haliti publicat un dicționar și ghid de conversație intitulat Romani chib e vakeripnaca (Limba Romani cu vorbirea), cu 4000 de cuvinte, în 2002, la Zagreb. Nu specifică ce dialect rom a folosit.  
 
Bajram Haliti INTRODUCE cuvinte din Hindusa modernă în limba Romani, dialect Gurbet. Iată lista de cuvinte din Hindi pe care el introduce într-un dicționar de conversație, scris în alfabetul lui Marcel Courthiade:  
 
Rashtra-stat, lingo-gen, patha- adresa, - introduce ”curat” din Hindi, în Romani este UJO, nu trebuia să-l împrumute!, vishvatuno- sigur, NICHA- jos (în Romani este TELE, tot un cuv. asemănător cu indianul TALA-jos) , toate zilele săptămânii din Hindi, toate lunile anului din Engleza Hindusă, vasant-primăvară, sharad/ toamnă, punctele cardinale: poorab, pacham, utar, dakhan; afsar- ofițer, forma Hindusă de pronunție; adhiapak- profesor, anuvadak-translator, abhinajta-actro, abhinajtri-actriță, ashulipi- stenograf, abhianta- inginer, kave-poet, kavitri-poetă, karegari- artizan, kisani- țăran, kuleari- portar la fotbal, gayako- cântăreț, gahako- cumpărător, gharhesazi- paznic,chaprasi, chalako-șofer, chitarkari- desenator, dakea-poștaș,thanjadari- polițist, darzi-croitor, dukandari- dughnar, shatru- dușman, dosti-prieten, nirthejshako- director,noukari-slujbaș, nakraani- slujbașă, pansari- dughenar, patrakari- ziarist, prakashako-editor, PRADHAN MATRO- ministru, tarkhani- dulgher, mantrari- ministru, mazdori-muncă, marezi- pacient,malhao-sticlar,maaliko- proprietar,maale- grădinar, mudraki-tipograf, mehmani-oaspete, rasoia- bucătărie, raj- zidar, lajkhako- scriitor,vakeli- avocat, vikrajta-vânzător, vijanuntno-stiințific, shilpo-sculptor, shish- elev, sampadako-editor,sansad-sadas: membru al parlamentului, sachivo-secretar, sipahe/sainik- soldat, sunnaari- aurar, dentisthnaari- dentist, drabthnaari- farmaceut, tirahtnari- lemnar, furrathnari, pusthakari, iskiruthnaari, tasvirthnari, dandaruthnara, saikan- secundă.  
 
Nu înțeleg cu ce neam de romi s-ar putea înțelege un Hindus care învață limba Romani după dicționarul lui Bajram Haliti, căci nici un rom nu ar înțelege cuvintele:  
 
durust- exact, khatripe- pericol, nihshab- tăcere, hona- obicei?, xuduthi, xuduthnari, în condițiile în care acestea au fost introduse în capitolul Xonako dikhlipe- control vamal. Propozițiile INVENTATE de Bajram Haliti sunt lipsite de ORICE SENS:  
 
XUDUTNAKI DECLARATA, MUKLUTNO KATAR O XUDUTHI HARIALI KARTA ARAKHAIMASKI- cartea verde (în Hindi se spune Hariali, nu în Romani)  
 
Kana xuliva- când plecăm? Si direktnutni rekhavutni- este linie directă (rekha-linie în Hindi), Sode janvarhol- cât costă. La capitolul Tren-Pampuri, avem introduse cuvintele: JATRATUTNO- călător, hamalutno, juta- trenuri, jatripe vordonesa- călătorie cu trenul. Propoziția BANJARUTNI PE BAJAN, ar vrea să însemne OCOLIRE PE STÂNGA, singura problemă ar fi că în limba Romani, la stânga NU se spune BAJAN, ci în Hindi. De altfel, la pagina 30, introduce expresia Musaj te jav dahnes (stingo), Te irisdarav dahnes (stingo)- să merg, să întorc la dreapta, stânga?, dovedind că el, Bajram Haliti, știe cuvintele rome împrumutate din limba română, dar a introdus intenționat cuvinte hinduse.  
 
Expresia Chakrutno tarafi, nici dracul (BENGA) țiganilor nu o poate înțelege, deși este probabil cel mai bătrân demon din iadul panteonului hindus, eu am apelat la traducerea în serbă a domnului ”doctor în Romani”, Bajram Haliti, că altfel muream prost. Romii din România nu ar înțelege construcția savantă a domnului Bjaram Haliti: kai si e mai pashikanutni benzinoski pămpa: Unde este cea mai apropiată pompă de benzină?  
 
Dacă un țigan căldărar din România ar lucra la stația de benzină, și domnul Bajram Haliti i-ar spune următoarele propoziții, țiganul nostru ar fi siderat, sau chiar sidefat, ca să spun așa, că ar rămâne cu sideful dinților în soare:  
 
Te dikhel pe O TEL, te paruvisavol O TEL. ”Tel”- ulei,benzină, e un cuvânt HINDUS, nu țigănesc.  
 
Iar dacă Bajram Haliti ar dori ca țiganul căldărar cinstit de la pompă (presupus cunoscător de hindusă), să-i VERSE uleiul, țiganul ar înțelege că Bajram Haliti îi propune o tâlhărie de la pompa de benzină:  
 
TE CHOROLPE O TEL- să se FURE benzina!  
 
”A fura” în Romani este te chorel-pe, iar ”a vărsa”, se spune ” te shiorelpe”. Dar, amănuntele minore care duc țiganii la pușcărie, nu se discută aici, Bajram Haliti a scris un ghid de conversație!  
 
Rujisarav tumen majutin ma- ”vă rog nu mă ajutați”, așa scrie, iar tradus în serbă: vă rog să mă ajutați. ”Ma” este prohibitiv în Romani și Hindi.  
 
La capitolul Svatura- sfaturi, țiganul aspirant la vizita în țara țiganilor, este sfătuit să ceară în țigănește YEK MANZIL. Dracu știe ce înseamnă, am apelat la Hindi, și am văzut că înseamnă un obiectiv, un scop.  
 
”Sen dabdutno”- ești lovit? Oare așa vorbesc romii din Serbia? Bajram haliti, ești sigur că nu inventezi altă gramatică?  
 
”Kamav ek patosikani livni- vreau o cameră cu două paturi.” Eu NICIODATĂ nu am auzit ca un rom nativ să folosească asociativul –SA și să-l amestece cu sufixul –ikani, rezultând PATOSA+KANI/ patosikani.  
 
”Duipatosikani e banosa”: două paturi cu baia. Duipatosikani- cameră cu două paturi? Așa vorbesc romii din Serbia? Niciodată noi, cei din România, nu vom înțelege aceste cuvinte!  
 
Dacă un serb din Serbia, cazat la un hotel din Serbia, unde cameramanii sunt țigani, ar folosi dicționarul lui Bajram Haliti, și ar cere o cameră IRIME PO DASCHIM, așa cum scrie Bajram Haliti că înseamnă ORIENTATĂ SPRE SUD, țiganul din Serbia nu ar înțelege NIMIC, pt că DASCHIM este un termen HINDUS, și se pronunță DAKSHIN, nu dashchim, cum scrie în dicționar.  
 
”But si riknopeuni”- mult este ocupată. Unde, în care dialect există cuvântul RIKNOPEUNI?  
 
Takuj- pernă, parin-pătură, umvlautni, afsos,sandali,tarazi (hindi), erzi- clopotel, roshutni, vudarutnari, bagajistnari,kusuri- rest, xinke- tuburi, ilnakh- ochelari,rassi- teleferic bahamisarena-a recomanda,hututni, rassivarutni- telecabina, mehanava- han, boshtin, sand- taur, chhat, bag-gard in hindi, taze- proaspăt, matar- mazăre, sabze-verdeturi(hindi), vastushe- accesorii (hindi- vastu), jugumo-pocal, bajato,kendro, zamano, jurab- ciorap, kati-costum, naragi-portocaliu, bajgni,amreli, kaishi, badan-corp, siahi-cerneală, lifafi- plic, bina, tabdili-pauza,tasvir, rang, vajari, tel, hamalutne- atacatori, xosh-fericire, dostikano-prietenesc, nilautni-blondă, hoshipe- enjoyment, arada-intenție (irada, hindi) Aceste cuvinte nu există în limba Romani... Are curajul Bajram Haliti să distrugă studiul antropo-lingvistic al relațiilor de rudenie rome, introducând cuvintele POTO, POTIO-nepot, nepoată, din Hindi (p. 86)!  
 
Jav tehara ki iavin ke enia o vahtani- nu ar fi înțeles clar de romi. Un căldărar dacă ar ști ce înseamnă cuvintele IAVIN și VAHTANI, ar înțelege așa: Plec mîine a ta dimineață ale tale 9 ceasornic.  
 
”Rujisarav tumen, den man e habenipnasko lil”- vă ro dati-mi meniul. Asta ar vrea sa insemane. Niciodată nu am auzit ca un rom să folosească două variante ale aceluiași sufix într-o construcție de acest gen: haben-mîncare+IPNASKO.  
 
”O mas si damarikano”- carnea e tare. Nu există adjectivul damarikano în dialectul romilor din România, și cred că nici în alte dialecte.  
 
”Duivarekutono manro”- de două ori pîine. Nu zice așa nici un rom din lume!  
 
”Savi rekha jatra ji ko”- care linie dreaptă călătorie pînă la. REKHA JATRA e hindus, nu țăgănesc! Bairam Haliti inventeaza cuvântul ”Jatravisailem”- am călătorit, dar nu știe că asta însemnă ”M-AM călătorit”. ”Te jatrav”- să călătoresc la pag 88! Inventează cuvântul ”varnarav„- eu descriu, pe baza sanskritului VARNA- castă, culoare. Ce are casta cu descrierea unui om? Iată exemplul:„ shai te varniarav e persona„- pot descrie persopana, la pag. 58. Inventează cuvântul ”afssosardem”- am greșit, la pag. 76. Inventează cuvânt pentru SF-science-fiction, cum atfel, de inspirație...SF: VIJANUTNI FANTASTIKA, la pag. 79.  
 
La capitolul destinat fructelor și verdețurilor, Bajram Haliti inventează pe baza cuvintelor hinduse moderne, cuvinte rome ca ”haraimata„- verdețuri, din indianul hara- verde, și pluralul țigănesc –imata. Ia toate fructele specifice Indiei, și le introduce în limba Romani, de parcă romii niciodată nu au plecat din India, sau dacă au plecat, au întâlnit flora și fauna Indiei în Europa. O dezinformare mai profundă asupra istoriei limbii Romani nu s-a făcut niciodată! Iată lista de plante hinduse, pe acre Bajram Haliti le-a intordus în limba Romani: anir alu-biukhara, kishmish, khajur, jardalu, pista, badam, munaka, naria, phal, angur, ananas, anar, adu, am (MANGO CREȘTE ÎN EuROPA, după părerea lui Bajram Haliti),ikh (trestie de zahăr), kakdi, kela (BANANE ÎN EUROPA), narial, gaar, ninbu, jamun, papita, ber,makoj, mosambi, rajberi, shakarkandi, shahtut, satara, karaunda, shak-sabji, xara, gajar, phul-gobi, lal mirch, kakadi, adarak (GHIMBIRUL crește în...Serbia, cf. Bajram Haliti!), patua, piaj, alu, kondha, matar, muli, chchinda, nenua, pazia, palak, kasturi, kali mirch, kesar- SOFRAN, TEJPAT, dalchini, namak, majuphal,lavag, sirka, ras e praske, ras e badri.  
 
Bajram Haliti merge cu inventivitatea și împrumuturile mai departe, împrumută culorile din hindusă, deși avem lolo-roșu, din indianul lal, Bjram îl pune pe lal lângă loli, nu știu de ce, probabil să dea imporesia că avem și pronuția lal, pe lîngă lolo. Hara-verde, nila-albastru, pila- galben, saphed îl dă sinonim pt parni-albă, de parcă am avea și hindusul safed, jamuni-purpuriu, keshri- șofran, baigni- purpuriu, rakhi, matmaila, gulabi, bhura-maroniu, rupuni îl dă ca sinonim pt hindusul ruphara, ca și când avem ruphara, sinduri, naraghi.  
 
În total, Bajram Haliti intorduce peste 230 de cuvinte Hinduse în limba Romani Gurbet, cu pretenția că sunt cuvinte native, învățate de romi de la strămoșii lor. Dacă un lingvist ar cerceta dialectul Gurbet pe baza dicționarului de conversație al lui Bajram Haliti, ar interpreta eronat dialectul Gurbet și istoria lui! Mai mult, dicționarul NU curpinde 4000 de cuvinte de sine stătătoare, ci, probabil Bajram Haliti a numărat toate cuvintele din propozițiile și frazele pe care le-a scris.  
 
Cine este Bajram Haliti  
 
Este scriitor ”rrom”, și conducătorul Serbian Research Centre, precum și secretarul general al World Roma Worganization. A oferit o diplomă lui Sandeep Marwah, directorul Marwah Studios and Asian Education Group. Haliti a fost în India pentru a uni romii europeni cu Patria Mamă. A scris poeme pentru a o preamări pe Aishwarya Rai.  
 
https://en.wikipedia.org/wiki/Bajram_Haliti  
 
https://www.linkedin.com/pulse/sandeep-marwah-honored-serbian-research-centre-marwah-studios/  
 
https://katalog.kgz.hr/pagesResults/rezultati.aspx?&searchById=-1&xm0=1&spid0=40&spv0=811.214.58  
 
Referinţă Bibliografică:
Bajram Haliti introduce sute de cuvinte hinduse în limba Romani / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2729, Anul VIII, 21 iunie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Nuţu Cârpaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!