CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

TOP AUDIENȚĂ
PROZĂ

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
PROZĂ


Acasa > Impact > Istorie >  


Autor: Marian Nuţu Cârpaci         Publicat în: Ediţia nr. 2443 din 08 septembrie 2017        Toate Articolele Autorului

THE ROMA TOLD THE EUROPEANS THAT THEY WERE INDIAN, NOT THE REVERSE. ENGLISH-KALO ROMANI TRANSLATION
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Mircea Lăcătuş, it is mistakenly believed that the Hungarian, Vali Istvan, discovered that the Roma were Indian after meeting some students from Malabar who used Indian words just like his Roma friends. It is an inaccurate assumption. The Roma knew that they were Indians, it was common knowledge, and in 1590 they stated this fact to Cesare Vecellio, who wrote that fact into his work “Degli habiti antichi et moderni di diverse parti del mondo” [On the ancient and modern costumes of various parts of the world], in which he illustrated a collection of traditional costumes including the costume of Eastern Gypsies, and on the back of the engraving is the caption “Cingara orientale, overo donna errante” [Eastern Gypsy, or nomadic woman]. In the text of the engraving he gives information about these Indians. Below is presented the fragmentary text in Italian as it occurs in the article “On the Former Costume of Gypsies”, written by Henry Thomas Crofton.  
  
Here is the text in medieval Italian on page 466 of the 1590 edition; the text has been corrupted in other editions, throwing its meaning into doubt:  
  
Journal of the Gypsy Lore Society n.s.v.2 , 1908-1909, pag. 223  
  
"Qvesta e vna sorte di gente, la quale va errando tre giorni in vn luogo, et tre in vn altro, et non hanna mai luogo permanente, sono Christiane, ma hanno qualche diuersita dalla Fede nostra Cattolica. Il lor Signore, et altri fra loro Nobili s'infarinano la faccia, e tutto il resto del corpo con farina di sandali macinati, et altri odori preciosissimi. Hanno vn Signore, quale dimandano il Re di Colucut, il quale come Gentile fa adorare il Demonio in vera forma scolpito, et dipinto, dicendo, che sia stato mandato da Dio par far giustitia, se ben credono in Dion anchora. Questo tal Re ha alcuni Bramini, ouero Sacerdoti, i quali stima assai, et quando esso Re vuole pigliar moglie, fa che vno di questi Sacrdoti piu honorato dorma prima con la sua Sposa, et gli leui la verginita, et poi la paga di quatttrocento, o cinquecento ducati, dandogli liberta per sempre di poter vsar carnalmente con essa Regina, sotto al cui Regno sono cueste sorti di gente. L`Habito della sopra-posta Cingara e, che porta in capo vna diadema accomodata di legno ligiero, coperta di fasce di tela di molte braccia lunghe. Vsa camice lauorate di seta, et d`oro diuersi colori con molta bell` opera, et lunghe quais fino a? piedi, le quali hanno le maniche large, et lauorate con belissimi ricami, et lauori. Si lega vn manto di panno sopra vna spalla, et se lo fa passare sotto l?altro braccio, et e tanto lungo, che arriua quasi fino ao i piedi. I capelli suoi cadono dalla testa sopra le spalle, et con qualche figliuolino sostenuto da qualche fascia legata al coll di essa vanno cosi vagando."  
  
[There is a certain group of people, who stop for three days in one place, and three in another, and have no permanent home, they are Christians, but they have some differences from our Catholic Faith. Their Lord and other Nobles smear their faces, and all the rest of the body with ground sandalwood, and other precious scents. They have a Lord, whom they call the King of Colucut, who like a Gentile worships the Devil as an accurately carved and painted likeness, saying that his God-given task was to do justice, if indeed they believe in God now. This King has some Brahmins, or priests, who are much respected, and when the King wants to take a wife, one the most respected of these priests has to sleep first with his bride, and take her virginity, and then a payment of four or five hundred ducats, gives him the freedom forever to use her carnally, as his Queen, under whose rule these people live. The clothing of the Gypsy shown above has her wearing on her head a coronet made from light wood, covered with canvas bands many feet long. They wear shirts worked in silk, of many colours and fine decoration, with long tails reaching down to their feet, which have large and finely embroidered and worked sleeves. She ties a cloth mantle over one shoulder, so that it goes under her other arm, and it is so long that it reaches almost to her feet. Her hair falls from her head over her shoulders, and perhaps with a baby held in a kind of band tied round her neck, they go wandering.]  
  
The above text is scandalous from the viewpoint of Romani purity practices.  
  
On page 472 of the 1589 edition, the title is Libro XI degli habiti dell'Asia, Indo Orientale di Conditione [Book XI on the costumes of Asia, East India, (high) status]. On the next page we find the drawing of a Gypsy woman, with specifically Indian clothing and Indian appearance, with the caption Cingara orientale [Eastern Gypsy] – shown in the picture at the head of the article. On page 472 we read the title Mulier orientalis, que vulgo Cingara dicitur -- [Eastern woman, commonly called Gypsy]. Page 474 shows another Indian, labelled Donna Indiana Orientale di conditione [Eastern Indian woman of (high) status], or Nobilis Mulier Indica Orientalis [Noble Eastern Indian woman]. On page 475, we see the costume of a woman described as Indiana Orientale di mediocre conditione [Eastern Indian (woman) of average status].  
  
As for the name “Egyptian” being given to the Roma, it appears to have been “borrowed” from the Athinganoi, who called themselves the Little Egyptians, because they came from Little Egypt, which was located in Greece, near the Fortress of Modon. It is clear that Cingari were Indians, since they mentioned the name of Calcutta, and they had Brahmins, priests. Moreover, the chapter in Veccelio's work is dedicated to Indian costumes. There also exists a medieval document, reproduced in Rerum Italicarum Scriptores XIX (Milan, 1731) which states that the monk Hieronymus writing in the Forli Chronicle (1422), mentions that some Gypsies said that they came from India.  
  
Read and educate yourself, Mr. Mircea Lăcătuş.  
  
 
  
E Roma phendie e Evropiakrenge te avelie le Indiakre, kek vaverchandes  
  
Mircea Lăcătuş: pachelavela te o Ungriakro, o Vali Istvan, latelias te e Roma avena le Indiakre pàle te malevadias lo tai siklameskre kater o Malabar, kon phendie indiakane lava yeke sar peskre indiakane mala. Akaio pachipen bilacho se lo. E Roma jindie te avelie Indiakre, sos lo kethano jinipen, tala 1590 bersh phukradie akales tachipen e Cesare Vecellieske, kon chivdias les peskri butiake, “Degli habiti antichi et moderni di diverse parti del mondo” [Trustal e phurene tha neve rivipene avrutne kotorender e svieteske], kai lo sikadias kedipen tradiciakane rivipenender, mashker len e est-themenge Cingariengo rivipen, tha pàlal akala slika achela o teksto “Cingara orientale, overo donna errante” [Esteske themengi Cingara, vai dromali]. E slikiake tekstesar dela lo informacia trustal akalen Indiakre. Telal dikhlavela e tekstesko kotor, italiakes, e lilorester “On the Former Costume of Gypsies” [Trustal o phuro rivipen e Romengo], kerdo kater o Henry Thomas Crofton.  
  
Ake o teksto, dre e mashkerutne-cheirengo italiakes, opre i patrin 466 e 1590 bersheski edicia e lileski; o teksto melavelias dre e vaver edicia, so chivdias nejinipeneske peskro ginipen:  
  
Journal of the Gypsy Lore Society n.s.v.2 , 1908-1909, pag. 223  
  
"Qvesta e vna sorte di gente, la quale va errando tre giorni in vn luogo, et tre in vn altro, et non hanna mai luogo permanente, sono Christiane, ma hanno qualche diuersita dalla Fede nostra Cattolica. Il lor Signore, et altri fra loro Nobili s'infarinano la faccia, e tutto il resto del corpo con farina di sandali macinati, et altri odori preciosissimi. Hanno vn Signore, quale dimandano il Re di Colucut, il quale come Gentile fa adorare il Demonio in vera forma scolpito, et dipinto, dicendo, che sia stato mandato da Dio par far giustitia, se ben credono in Dion anchora. Questo tal Re ha alcuni Bramini, ouero Sacerdoti, i quali stima assai, et quando esso Re vuole pigliar moglie, fa che vno di questi Sacrdoti piu honorato dorma prima con la sua Sposa, et gli leui la verginita, et poi la paga di quatttrocento, o cinquecento ducati, dandogli liberta per sempre di poter vsar carnalmente con essa Regina, sotto al cui Regno sono cueste sorti di gente. L`Habito della sopra-posta Cingara e, che porta in capo vna diadema accomodata di legno ligiero, coperta di fasce di tela di molte braccia lunghe. Vsa camice lauorate di seta, et d`oro diuersi colori con molta bell` opera, et lunghe quais fino ai piedi, le quali hanno le maniche large, et lauorate con belissimi ricami, et lauori. Si lega vn manto di panno sopra vna spalla, et se lo fa passare sotto l'altro braccio, et e tanto lungo, che arriua quasi fino ao i piedi. I capelli suoi cadono dalla testa sopra le spalle, et con qualche figliuolino sostenuto da qualche fascia legata al coll di essa vanno cosi vagando."  
  
Yek grupa manushender hi, kon achena trin divesenge yek thaneske, tala trin divesenge vaver thaneske, ni chi achelo khèr len nai, bolde se le, mè [numai] pengro pachipen se les tai avrutnipene mare Katolike Pachipenester. Pengre Kralis tha vaver raia màkhena e muia, tha sàrko vaver kotore e trupenge, morade Chandanesar [lemn de santal] tha vaver kuchvale duxiensar. Se len Rai, kones kharena “o Kralis e Kolokutesko”, kon sar biboldo kerela màngipene e Bengeske, e formiasar chindi kàshtester tha màkhli kluriensar, tha dela lo avre te peskri buti, e Devlester deli, avela te kerela tachipen; kana komi akana le pachena dre o Devel. Akaio Kralis se les tai Brahmine, vai erashaia, bute pativale, tha kana o Kralis kàmela te romevela pes, yek e kono pativale akale erashaiender se les anglunes te sovela leskre romniasar, te lela lako iuźipen, tala peseripen shtor panj shel Dukatengo dela leske o mukipen sàrkovar te sovela lasar, sar peskri Kralisa, telal konengo raiepen jivena akaie jene. Dre i opruni slika, i Cingara rivela peskre shereske korona kerdi lokhe kàshtester, uchardi lunge poxtaneske doriensar. Le rivena keshene gada, bute kluriensar tha rinkenes shukerde, lunge poriensar so resena lengre pire, bàre tha rinkenes sivde baiensar. Li phandela plashta perdal yek phiko, kai te nakhela telal i vaver musi, tha se li bute lungi te resela pàshe e pire. Peskre bala thadena e sherester, perdal e phike, tala, shai tiknesar rikerado poxtanesar phandelo trustal i men, jàna le ko drom.  
  
 
  
O opruno teksto ladjeno se, trustal e romane màkhadipeneske liria [krise].  
  
Opre i patrin 472 e 1589 bersheski edicia, o nav se lo “Libro XI degli habiti dell'Asia, Indo Orientale di Conditione” [Lil XI trustal e rivipene e Asiake, Est-Indiake, bàre barvalipenesar]. I vaver patrin sikela slika Cingariater, tache indiakane rivipenesar tha indiakane dikhipenesar, e tekstesar Cingara orientale [Est-themengi Cingara] – i slika sikadi akale liloreske shereske. Opre i patrin 472 dikhlavela o nav “Mulier orientalis, que vulgo Cingara dicitur” [Est-themengi juvli, khardi bivanes Cingara]. I patrin 464 sikela vaver Indiakri, khardi “Donna Indiana Orientale di conditione” [Est-Indiakri, bàre barvalipenesar], vai “Nobilis Mulier Indica Orientalis” [Est-indiakani bàri ràni]. Opre i patrin 475, dikhlavela o rivipen yek juvliako, khardi “Indiana Orientale di mediocre conditione” [Est-Indiakri, mashkerutne barvalipenesar]. Trustal o nav “Egiptiakre”, delo e Romenge, dikhlavela lo te avela uźlipen e navester e Athinganoi-engo, kon khardie pen “E Tikne Egiptiakre” soske avelie e Tikne Egiptiater, so achelias dre i Grekia, pàshe i Filishin Modon. Dikhela pes te e Cingari avelie le Indiakre, soske phendie le o nav Kolkata, tha sos len Brahmine, erashaia. Dureder, akaio kotor e Vecellieske lilester delo sos e indiakane rivipenenge.  
  
Achela vai yek mashkerutne-cheirengo liloro, sikado dre Rerum Italicarum Scriptores XIX (Milano, 1731), so phenela te o erashai Hieronymus chivdias ki Cronaca di Forlì (1422) te tai Roma phendie leske te avelie e Indiater.  
  
Dikh tha sikla tute, Rai Mircea Lăcătuş.  
  
 
  
Translated by Dr. Natalia Ivend, native Kalo Romani speaker.  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
THE ROMA TOLD THE EUROPEANS THAT THEY WERE INDIAN, NOT THE REVERSE. ENGLISH-KALO ROMANI TRANSLATION / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2443, Anul VII, 08 septembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Nuţu Cârpaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

VALIDARE ACCES CONFORM GDPR

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

TOP AUDIENȚĂ
POEZIE

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!