CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

TOP AUDIENȚĂ
PROZĂ

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
PROZĂ


Acasa > Impact > Analize >  


Autor: Marian Nuţu Cârpaci         Publicat în: Ediţia nr. 2386 din 13 iulie 2017        Toate Articolele Autorului

Gheorghe Sarău, o invitație la cunoașterea sanscrită प्रज्ञ PRAJNA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În limba romani oficială, scrisă, inventată de domnul Gheorghe Sarău, întâlnim unele inadvertențe de ordin etimologic pe care, noi, vorbitorii nativi trebuie să le corectăm. Rivalitatea dintre gândirea mea, tradiționalist-indiană asupra limbii romani, și gândirea domnului Gheorghe Sarău, trebuie să ducă la găsirea formelor exacte de scriere, precum și la păstrarea fondului indian de cuvinte.  
 
Verbul "a putea"  
 
Domnul Gheorghe Sarău, a ales forma prescurtată a verbului "daștil", scriindu-l "aṥtil", amintind "d-aṥti" doar ca variantă, codificând-o cu cratimă, în Dicționar rrom-român, editura Sigma, 2006 pagina 22. Aceeași formă de scriere o găsim la pagina 203 scrierii domniei sale, Dicționar roman-rrom (Lexicul rrom modern, rar și vechi), editura Vanemonde, București, 2003.  
 
Să vedem dacă forma aceasta de scriere, aleasă de domnul Sarău drept canon, este conform cu istoria acestui verb vechi sanscrit.  
 
În limba sanscrită, rădăcina DAKṢ (a) înseamnă: a fi capabil sau puternic, a fi de nădejde, a fi util...Ca verb, în sanscrită, îl avem sub forma daksate- a fi capabil sau puternic (1). Sufixul sanscrit –ti, pe care îl întâlnim în romani sub forma daști- este, în opinia mea, o fosilă lingvistică, un supraviețuitor al sufixului sanscrit –ti: karoti- el face, verb 8, în sanscrita clasică, evoluând din sanscrita vedică, unde a avut forma krnoti-el face (2).  
 
Deci, scrierea cu cratimă, d-aṥti, propusă și folosită de ani de zile de școala domnului Gheorghe Sarău nu este conformă cu arheologia lingvistică a rădăcinii sanscrite DAKṢ.  
 
Îmi amintesc, și sper să nu greșesc, că domnul Sarău argumenta acest D din țigănescul "daștil", prin comparație cu "na'știl"- el nu poate. Zicea dumnealui că este vorba de negația NA, similar, romii au preluat afirmația românească DA, și au creat "daștil", "da, el poate". După cum vedem, este vorba de o moștenire indiană în limba romani.  
 
Verbul a cunoaște, a recunoaște  
 
În limba romani, "el recunoaște" se spune "vo prinjeanel". Rădăcina este "jna" - a cunoaște în sanscrită, prefixată cu prefixul "prin" sau "pre". Iată cum argumentează domnul Gheorghe Sarău (3) istoria acestui prefix:  
 
"Legat de formarea prin compunere a verbelor, de la bun început se impune să arătăm că nu am luat în discuție acele verbe "fals compuse", adică formate prin prefixare..., multe dintre ele fiind, de fapt, rodul unor calchieri din alte limbi, cum ar fi..., sau limbile slave ( ca: prechinel a tăia, "preʒanel / prinʒanel a cunoaște, a recunoaște", unde pref. pre-, prin- provin din pref. sl. pere-) ș.a."  
 
Argumentul sanscrit  
 
În sanscrită avem PRAJNA प्रज्ञ- cunoaștere, cea mai înaltă formă de înțelegere (4) prachalita (b)- recunoscut,în sanscrită, iar în hindusa modernă avem verbul pahachana la infinitiv, iar în vorbirea curentă, avem exemplul dialectal "aap pechane mujhe"- dvs. mă cunoașteți?  
 
Cuvântul sanscrit PRAJNA este o combinație sufixului "pra" care înseamnă "înainte", și este folosit ca intensificator, însă rar folosit drept cuvânt separat, și "ज्ञ (JNA)"- "cunoscut" sau "familiar cu". Rădăcina प्रज्ञा (Prajñā) înseamnă inteligență, judecată.  
 
În încheire concluzionăm că forma de scriere a verbului "d-aṥti", este neconformă cu arheologia lingvistică. Canonul corect este cel vechi sanscrit, unde toate literele sunt legate. Referitor la etimologia slavică a prefixului slav –pere, o găsim plauzibilă ca indo-europeană, dar sigură ca moștenire sanscrită datorită verbului hindus "peceane"- "tu mă recunoști", și a sanscritului PRAJNA. Ca formă de scriere, noi opinăm că ar trebui să se renunțe la acel ʒ , adoptat la Varșovia ca scriere standard, în favoarea lui J (din hindusul JANNA- a cunoaște, scris cu J, nu cu 3), pentru că în India, toate limbile oficiale și-au romanizat scripturile, folosind varianta englezească a alfabetului latin. Propunerea mea este întărită de următoarele argumente:  
 
-Pe tastatură trebuie instalat font separat.  
 
-India ne-a recunoscut ca etnie indiană, deci trebuie să imităm cultural leagănul civilizației rome.  
 
-Romii din întreaga lume, nu acceptă alfabetul standard, găsindu-l greoi.  
 
-În India, toate limbile au varianta de scriere romanizată englezească la alfabetele regionale și chiar la cel oficial.  
 
Alfabetul care produce analfabetism în rândurile romilor  
 
Literele THETA și Xi-un genocid cultural  
 
De ce ar trebui inserate literele grecești în limba țiganilor? Pentru că,ar opina lingviștii, romii au stat mult timp în Grecia și au împrumutat multe elemente grecești în limba lor. Ei, si? În limba română oare nu sunt toate cuvintele de specialitate tehnică, filosofică și medicală împrumutate din greacă? Și totuși în alfabetul limbii române nu apar litere grecești.  
 
În limba romilor, semnul ablativului oblic este sufixul -dar, care are forma simplă-tar. Exemple: romes–tar: de la rom, romen–dar: de la romi. După cum vedeți, se poate scrie cu litere românești. Ei, cei ce au creat alfabetul s-au gândit să îl lase pe -tar neatins, dar să-l introducă pe Theta cu valoare de -d! Adică Theta nu este Theta, este Delta! O nebunie totală.  
 
În alfabetul internațional țigănesc exemplele de mai sus sunt scrise așa:  
 
romestar– de la rom, romenθar– de la romi. Nici unui rom cu 12 clase nu i-ar trece prin cap că asta este scris în limba lui învățată acasă.  
 
Eu mă întreb totuși de ce nu s-a folosit litera grecească Delta? Adică: romenΔar- de la romi.  
 
Litera Xi- h a fost lăsată neatinsă, are sensul de -h, dar nu-și are locul, căci limba romilor are doar vreo 20 de cuvinte grecești. Sunetul gutural X putea fi exprimat printr-un dublu hh.  
 
Litera ç= s sau ț în limba romilor? De ce? Nimeni nu știe, dar așa au hotărât marii lingviști la Congresul de la Warșovia în anii 1990. Fără ca romii s-o știe.Trebuia totuși supus la vot.  
 
Litera q- este folosită când cu sens de G (lenqo- al lor, în loc de simplul lengo), când cu sens de C (lesco-al lui), când ar fi fost simplu de scris "lesko" în alphabet internațional, sau "lesco", pt. romii din România. Argumentăm folosirea lui K, din LESKO, pt. că în India avem ISKA GHĂR- casa lui, scris cu K, nu cu Q, ca în alfabetul standard: lesqo kher.  
 
Leça– ar fi scris normal lesa = cu el, iar lença– ar fi scris normal lența=cu ei. Ț-ul putea fi scris prin ts sau tz. Probabil că s-au gândit la faptul că asociativul oblic are forma dialectală lensa=cu ei. Puteau totuși să îi lase pe romi să aleagă, sau să îi conștientizeze. Sau să demonstreze care formă este corectă pe baza limbilor indiene. Ceea ce nu s-a făcut încă. Iar ć, ś, ź puteau fi scrise ch, sh, j. Și ʒ poate fi scris j, ca în India. Pentru "ci, "ce", propunem formele indiene, chi, chh, ch, chhi.  
 
În alfabetul latin avem litere separate pentru sunete separate: avem D, T, Ț, J, S,C.  
 
Exemple în hindusă și romani:  
 
चारा-chara: iarbă, pășune, pronunțat exact ca în romani: ceara: iarbă, pășune.  
 
चोर–chor: hoț în hindi și romani.  
 
अच्छा-acchaa: bine. Romani: lacho-bine, din sanscritul lachtamo- cel mai bine(6)  
 
इसका -iskaa: a lui, a ei. Romani: lesko.  
 
उसका- uskaa:a lui, a ei.  
 
इनका-inkaa: al lor, ale lor. Romani: lengă.  
 
उनका -unkaa: al lor, ale lor.  
 
भाषा-bhaashaa: limbă, în hindi, dar și cu sensul vechi sanscrit BASHA- a lătra, exact ca în romani.  
 
Bibliografie  
 
1 http://spokensanskrit.de/index.php?tinput=dakSate&direction=SE&script=HK&link=yes&beginning=1  
 
a-Dicționar sanscrit-român,rădăcini verbale-forme și sensuri-, Dănilă Incze, pagina 126, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015  
 
2- https://en.wikipedia.org/wiki/Sanskrit_verbs  
 
3- Gheorghe Sarău, Cuvinte formate prin compunere în limba rromani, v. p. 468 – 483 în vol. „Ana-Cristina Halichias; Dinu, Tudor 2006, Antic şi modern. In honorem Luciae Wald, Bucureşti: Editura Humanitas, 532 p.”  
 
4- https://en.wikipedia.org/wiki/Praj%C3%B1%C4%81_(Hinduism)  
b-http://spokensanskrit.de/index.php?beginning=0+&tinput=+recognized&trans=Translate  
 
5-http://www.learning-hindi.com/post/1014098733/lesson-37-possessive-pronouns  
 
6- Mircea Itu, Julieta Moleanu, Cultură și civilizație indiană, Universitatea din București, Editura Credis, 2003, pagina 159.  
 
http://craftyhand.com/tibetan-thanka-paintings/1721/om-mantra-mandala-tibetan-thangka-painting-13-x-13.html  
 
Referinţă Bibliografică:
Gheorghe Sarău, o invitație la cunoașterea sanscrită प्रज्ञ PRAJNA / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2386, Anul VII, 13 iulie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Nuţu Cârpaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

TOP AUDIENȚĂ
POEZIE

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!