CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  




Autor: Marian Nuţu Cârpaci         Ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017        Toate Articolele Autorului

Cătălina Tesăr a scris un articol ofensator editat de Yaron Matras
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Yaron Matras a permis publicarea unui articol ofensator, nedocumentat suficient şi lipsit de rigoare ştiinţifică în revista Romani Studies, Vol. 22. Nr. 2, Decembrie 2012((1). Articolul este o prezentare a doctoratului doamnei Cătălina Tesăr, doctor în antropologie la University College London, cercetător la Muzeul Ţăranului Român şi cercetător postdoctoral la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Doamna Cătălina Tesăr îi prezintă pe romii Cortorari lumii civilizate în care a pătruns pe baza a 10 ani de experienţă de teren în comunităţi de romi.  
 
Cum ne reprezintă în articolul "Becoming Rom male, becoming Romni female among Romanian Cortorari Roma. On body and gender"?  
 
Îşi începe articolul prin indicarea ambiguă a numelui localităţii de studiu:"The biggest community of Cortorari live in a village that I wil call Baleni, where I carried out the fieldwork for my PhD thesis between 2008 and 2010, and where the data for this article was collected." –"Cea mai mare comunitate de Cortorari trăieşte într-un sat PE CARE EU ÎL VOI NUMI Băleni."Să înţelegem că doamna Tesăr creează toponimii, sau evită să dea numele satului, pentru ca să nu poată fi verificat ceea ce dumneaei descrie.  
 
La pagina 116 îşi prezintă ideea centrală a studiului: "This article focusses on the proces of growing up marrigeable bodies among Cortorari"- "Acest articol este concentrat pe procesul creşterii corpurilor bune de măritat la Cortorari". Procesul descris de Cătălina Tesăr este grotesc, plin de promiscuitate. Astfel, în accepţiunea doamnei Tesăr, romii Cortorari sunt un fel de asceţi sexuali care îşi îmbată nevestele cu ţuică pentru a fi apte de contact sexual (pag 119): "Before copulation, women should consume small quantities of strong alcohol (such as brandy), which is said to tame them down to such an extent as to leave their partners lead the sexual intercourse"- înaintea actului sexual, femeile trebuie să consume mici cantităţi de ţuică, despre care se spune că le îmblânzeşte încât le permit pertenerilor conducerea actului sexual. Iar bărbaţii trebuie să nu bea nimic tărie timp de şase luni, dar trebuie să bea vin, înaintea actului sexual, altfel ei nu vor da naştere copiilor de sex masculin. Apoi, la aceeaşi pagină, ni se spune că ţigăncile îşi târăsc bărbaţii morţi de beţi acasă de la cîrciumă, plângându-se cu gură mare că romii beau tipul greşit de băutură, deşi în familie este nevoie de un moştenitor de sex măsculin. Deci, femeile se scuză public de incapacitatea lor de a naşte fii, sau îşi acuză soţii? Zice doamna Tesăr că la nunţi sau înmormântări, ţigăncile îşi spionează soţii ca să vadă dacă ei consumă tipul corect de alcool.  
 
Neverosimil îmi pare ceea ce declară doamna Tesăr în continuare, că, romii îi spuneau prietenului domniei sale să bea vin, şi, a doua zi, o întrebau romii, de data asta pe ea, "dacă a fost satisfăcută de performaţa sexuală a prietenului ei". Asta în condiţiile în care la romii Căldărari sexualitatea este un subiect tabu! Cortorarii sunt căldărari. Iar eu sunt Căldărar, numele meu, Cîrpaci, însemnând în româna veche, un locuitor în cort.  
 
Spune doamna Tesăr că romii Cortorari cred că dacă bei vin devii puternic sexual şi dai naştere la băieţi. Culmea, doamna antropoloagă Tesăr spune la pagina 119 că romii cred că un rom îşi pierde puterea sexuală prin muncă fizică, de exmplu: hrănirea animalelor, construcţia unei case, la fân, sau în agricultură. Să înţelegem că romii cortorari sunt nişte tipi relaxaţi care nu muncesc deloc? Păi atunci cine mai face căldările? Că tot doamna Tesăr specifică meseria lor de căldărari. Dacă fac munca grea de căldărărie, mai sunt buni romii de sex productiv de băieţi? Că scrie că romii consideră naşterea de fete o tragedie, şi cică ţigăncile se duc la doctor şi dacă află că au fete , avortează. O fi, dar chiar toate fac aşa? Şi băieţii ăia toţi cu cine se mai căsătoresc, pt cine vor mai bea vin roşu cu virtuţi măsculine, doamna Tesăr?  
 
Capitolul 4. Ofensa.  
 
Următoarele pasaje descrise de doamna antropoloagă Tesăr, nu pot fi reprezentative pentru comunitatea de 1000 de romi din presupusul sat Baleni:  
 
One can often hear somebody addressing a two-year-old boy ‘May your willy grow to fuck women’(te barjol kio kar, te de bule k-al romnea). Whereas girls of the same age arewarned they will become objects of men’s lust: ‘You slut, men will fuck your pussy’ (Kurva, te den tut bule al roma and-e minž ).  
 
Traducere: Se poate auzi des cum unui copil de doi anişori i se spune "Să îţi crească p...a, să faci sex cu femeile". Iar fetiţelor de aceeaşi vârstă li se spune "Curvo să te f..ă romii în vagin". Mai spune doamna Tesăr că pruncii romilor sunt învăţaţi de parinti să mimeze actele sexuale. Că părinţii lor verifică în mod constant mărimea penisurilor fiilor în somn.  
 
Serios doamna Tesăr, şi Protecţia Copilului unde este? Dumneavoastră, femeie care v-aţi dat doctoratul pe cercetarea antropologică a acelui sat de romi, nu aţi chemat Protecţia Copilului de teamă ca să nu rămâneţi fără subiectul visatului doctorat? Că datorită acestui doctorat dumneata ai salariu mare, lucrezi în Guvern, iar copii aceia, dacă este adevărat, tot rău cresc.  
 
Dar, eu nu cred că o mie de romi spun toţi fetiţelor lor de doi anişori că sunt curve. Adică folosesc o tehnică subliminală hitleristă de distrugere a sufleţelelor lor pure şi a onoarei rome. Fata romă trebuie să fie virgină SUFLETEŞTE, nu doar trupeşte. Onoarea casei stă în puritatea sufletească a fetei rome. Doamna Tesăr, dumneata ai văzut vreodată o Fecioară? Jigneşti întreaga etnie a ţiganilor! Chiar dacă ar fi fost aşa, aceste lucruri trebuia să le opreşti!  
 
Antropologie lingvistică zero. Doamna Tesăr este prezentată ca mare cunoscătoare de cultura romilor: Este interesată de manifestări contemporane ale unor teme clasice din antropologia socială precum rudenia și căsătoria, genul și noțiunea de persoană, proprietatea și schimbul economic. 10 ani de experiență de teren în comunități de romi, atât în România, cât și în țări din Vestul Europei.(2)  
 
Culmea culmilor, doamna Tesăr a susţinut o conferinţă la Muzeul Ţăranului Român, cu tema Tokmeala la romii Cortorari din Transilvania.Doamna Tesăr se hazardează şi declară pe siteul Muzeului Ţăranului Român că romii în limba lor nu au cuvântul căsătorie(3). Cum doamna Tesăr, îl cunoaşteţi pe Yaron Matras, cel mai mare auto-declarat lingvist al limbii romani, şi nu v-a spus că în limba romilor există cuvântul căsătorie? Se zice ABIAU, exact ca în dialectele hinduse. Este o evoluţie modernă a cuvântului sanscrit VIVAHA. Evoluţie ce se constată şi în limba romani şi în multe limbi hinduse. Pentru a susţine o lucrare de doctorat despre ritualuri maritale şi sexuale, era imperios necesară cunoaşterea terminologiei de înrudire cu derivatele sale cu tot. La pagina 127 a discutatului articol, doamna Tesăr afirmă cu îndrăzneală că în limba romani a Cortorarilor nu există cuvântul "dragoste", dând exemplul "chaliol"-îţi place (de ea). Traducerea dată de dumneaei nu este conformă cu istoria acestui verb rom/indian. În limba ţigănească a gaborilor şi căldărarilor, "chailiovel" înseamnă "el iubeşte", iar "chailiol" este o formă scurtă a verbului "chailiolvel", care poate însemna "a place". Rădăcina hindusă a verbului este "chah/ceah", iar la infinitiv este "chahna". La pagina 131, doamna Tesăr dovedeşte o necunoaştere totală a sensului numelui de Rom, declarînd că înseamnă şi "om". Eronat doamnă. La "om" noi zicem "manush", ca orice indian.  
 
Domana Tesăr descrie numele instituţiilor care i-au finanţat cercetarea: Wadsworth International Fellowship from Wenner Gren Foundation, UCLResearch Bursary, Ratiu Foundation Fellowship.  
 
Concluziile mele de ţigan, ca urmare a lecturării articolului doamnei Tesăr  
 
Dacă nu aş fi un cercetător, ci doar un ţigan simplu, şi aş citi articolul, aş fugi de romii cortorari din Baleni. Doamna Tesăr este sclava a stereotipurilor şi le întruchipează, le actualizează. NEAGĂ existenţa etniei rome , a culturii romilor, dar şi a meşteşugurilor ţigăneşti(4). În acest caz, nici doctoratul ei NU EXISTĂ, pt că romii nu există. Cătălina Tesăr îi prezintă pe romi în faţa Europei civilizate ca pe nişte animale. Oricare cetăţean european va citi pe internet că ţiganii sunt nişte animale unde se poate practica turismul sexual. Doamna Tesăr GENERALIZEAZĂ pe baza unui caz izolat, dacă va fi existând o aşa comunitate de romi. Domnule Yaron Matras, cu doctorate ca acela al doamnei Tesăr se construiesc politicile de identitate romă la Manchester University de către echipa ta numeroasă de cercetători ne-romi? Oare doctoratul doamnei Tesăr în ce direcţie a dus deciziile Consiliului Europei? De asta vă era teamă, ca George Soros să nu creeze un institut în care doar romii autentici să îşi cerceteze limba şi cultura?  
 
Bibliografie  
 
1-http://online.liverpooluniversitypress.co.uk/doi/abs/10.3828/rs.2012.7?journalCode=rost  
 
https://www.academia.edu/2469034/Becoming_Rom_male_becoming_Romni_female_among_Romanian_Cortorari_Roma_On_body_and_gender  
 
2-https://licentaantropologie.wordpress.com/profesori/  
 
3- http://www.muzeultaranuluiroman.ro/past/tokmeala-la-romii-cortorari-din-transilvania-ro.html  
 
4-http://www.criticatac.ro/22647/romii-vor-respect-noi-le-dm-integrare-pe-paine/  
 
Referinţă Bibliografică:
Cătălina Tesăr a scris un articol ofensator editat de Yaron Matras / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2359, Anul VII, 16 iunie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Nuţu Cârpaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!