În cartea Pușkin în exil, de Gheorghe Bezviconi și Scarlat Callimachi (București, 1947), la capitolul rezervat poemului "Țiganii" (pag. 91-92), găsim următorul fragment revelator pentru rațiunea scrierii sale:
"Încă fratele lui Pușkin spune, că poetul a dispărut odată din Chișinău și a lipsit mai multe zile, colindând cu o tabără țigănească pe meleagurile Basarabiei. Această aventură s-ar fi legat de satele familiei Ralli, Dolna și Iurceni, unde el ar fi cunoscut-o pe a sa Zamfira, fata unui bulibaș, rătăcind cu tabăra ei până la Vărzăreștii noi. Așa ne-a povestit baroana Elena Hubsch von Grossthal (+1939), moșierița din Vărzărești, nepoata lui Mihail Zamfirache Ralli, spunând că la Iurcenia ar fi trăit un țigan-după tradiție- urmașul lui Pușkin....Putem să mai adăugăm că numele eroinei era Mariula și că, caracterul autobiografic al poemului reiese chiar din versurile lui Pușkin, adnotate în volumașul poemului (1827), aparținând lui Viazemski:
"După mulțimile lor leneșe,/În pustiețăți am hoinărit adesea,/Hrana lor simplă am împărțit/Și adormeam în fața focurilor lor;/În mersul încet îmi plăcea/Sgomotul voios al cântecelor lor/Și îndelung, al Mariulei dragi,/Repetam numele gingaș."
Poetul a reluat același motiv în Evghenii Oneghin (strafoa V, cap. VIII) și în poezia Țiganii (1830) arătată ca o "traducere din englezește", ca să excludă apropieri personale."
Facem precizarea că Pușkin a inserat în poemul Țiganii și o creație tradițională a romilor, respectiv cântecul care va stârni gelozia poetului, cântat de Zamfira (pe numele ei real Mariana):
"Arde-mă şi frige-mă,/Pe-un cărbune pune-mă/ De mă-i pune pe-un cărbune,/Ibovnicul nu ţi-oi spune."
Cântecul tradițional țigănesc a fost prezentat și de Vasile Alecsandri sub numele de "Hora țigănească".
Ţiganii de Alexandr Puşkin
Traducere în românește de Alecu Donici
Cu şatrele din loc în loc Le tsărentsa thanestar thaneste
Ţiganii prin Bugeac se poartă, Le Rom Bugeacoste phiravdion
Neprihănind al lor noroc Bi-meliarindoi pengi baht
Sau nestatornica lor soartă. Vai lengo bi-beshivalo shinaimo.
Ei astăzi, iată, au rămas Von aghes, dikhta, ashiline
La mal de apă pentru mas. Kinare paiesko anda hamo.
Cu ţoluri rupte, afumate Kapentsa phagle, pherde thuv
Căruţele le învelesc Le vurdona ushiaraven
Pe deasupra pân' la roate, Opral ji amboldiande,
Apoi femeile gătesc Thai le jiuvlia kăren
Mâncare proastă şi se pun Choro haben thai thon-pen
Buluci lângă ceaun. But jene pasha'i piri.
În depărtare se privesc Durimaste dikhion-pe
Cum caii pasc la iarbă verde, Sar ăl khure charen zeleni char
Iar după şatre dezlegaţi Thai pala'l katune pîtărde
Şed urşii bine învăţaţi, Beshen le richine mishto sikiarde,
Gâlcevi şi vorbe, şi strigare, Halimata thai alava, thai chingaripe
Amestecate cu cântare, Giliaimasa hamisarde,
Şi sunetul de fierării Thai o bashimos le sastrimatengo
Asurdă locul în câmpii, Kashukiaren o than 'maliorende,
De drum ei iarăşi fac gătire. Dromeskă von pale khonjiaren-pe.
Dar s-a trecut în vetre focul, Muli e yag ande pesko than
Toţi s-au culcat; în liniştire Savore sovline; shandimaste
Răsună de departe locul, Gilabel dural o than
Numai cu glas de câini lătrând, Ferdi mui jiuklengo bashindoi
Şi uneori cai nechezând. Thai kana kana grasta ermentindoi
Pe ceru-albastru şi curat Pe o nile tarpeste thai ujo
Cu stele multe-mpresurat. Bute cherhaintsa truiardo.
O lună de lumină plină, Îk shionoto vududesko pherdo
Trecea cu o mişcare lină, Nakhălas îkhă phirimasa kovloro,
Sub şatră unul din ţigani Tala'i tsăra yek Romendar
Cu capul înălbit de ani, Le shăresa bărshăndar parniardo
Pe lângă foc încă şedea Pasha'i yag panda sas beshlo
Şi demâncatul pregătea. Thai kărelas o hamo'.
El aştepta cu nerăbdare Vo ajiukrălas bi chiresko
Pe preaiubita lui fetică, La but kamlia peskăria sheia
Ce îndeseară, singurică, Kai berveliate korkori
S-a dus la câmp pentru plimbare. Găli k'o umal phiraimaste.
Dar ea nu vine! luna trece! Ta" voi chi avel! O chonoto nakhăl!
Moşneagul îngrijat petrece. O phuro daravdo nakhavel!
Zamfira nu se vede! Nu-i! E Zamfira chi dikhiol! Na'i!
Şi s-a răcit mâncarea lui. Thai shudrilo lesko hamo'.
Dar iată e. În urma ii Ta" di"ta sîla. Pala late
Un tânăr vine din câmpii. Îk tărno avel umalendar.
Ţiganului necunoscut Le bi-prinjandine Romeskă
— Tătucă! fata i-a vorbit, -Dadoreia! E shiorî leskă phendi,
Un om din lume neştiut Îk manush themestar bi-jando
Aflând, la noi eu am poftit, Arakhlindoi, me amende akhardem,
Străin fiind, dintru alt neam Nai amaro, avere ratestar
El vrea să fie şi ţigan; Vo kamel te a"l vi Romoro;
Pe dâns' dreptatea-l prigoneşte Les nashavel-les o chachimo
Şi el Alecu se numeşte. Thai vo Alecu si bushilo.
Moşneagul O phuro
Prea bucuros! la noi rămâi Barikano! Amende besh
În astă noapte tu de mâi; Kadaia ratiate tu thai sov;
Sau şi mai mult, nădăjduiesc, Vai vi buter, ushakărau,
Eu gata sunt să înlesnesc Me khote sîm te lokhiarau
A ta petrecere aici, Kiro beshlimos athe,
Cu parte după roduri mici, Rigiasa tsine phabaiango,
A ostenelilor lenoase. Le khandine khinimatengo.
Deprinde-te şi tu cu noi, Sikio vi tu amentsa,
Cu sărăcia cea voioasă, Le chorîmasa o asano,
Şi mâine dez-de-mânecate Thai theara bokhalimasa
Într-o căruţă amândoi Soldui ande'k hurdoneste
Ne vom porni noi mai departe. Jeasa-amengă feder dureste.
Vrun meşteşug trebui să ştii; Kha'k bukiori mangliol te jeanes
Fierar bun, sau scripcar să fii, Lashio sastriari, va kemanari te a"s,
Sau poartă ursul tu prin sate. Va' phirav tu le rishes anda'l gava.
Alecu O Alecu
Prea bine. Zurales mishto.
Zamfira E Zamfira
Vom petrece noi Guliarasa-ame amen
Tot împreună, amândoi; Sea ka'k than, lidui;
Dar e târziu şi nu-i nici lună, Tale si dur reate thai nai chi shionoto,
Să ne culcăm cu seară bună. Te sovas lachia verveliasa.
Lumina cea de zi răsare; O vudud le ghesăsko ghesavel;
Moşneagul s-a sculat îndată. O phuro yekhal ushtel.
Trezind şi pe iubita fată: Ushtiaindoi vi la găria shiorea:
— Zamfiro, scoală! Ziua mare! -Zamfirie, ushtio! O ghes baro!
Sculaţi voi de acum, sculaţi! Ushtion tume akanara, ushten!
Şi de gătit vă apucaţi. Thai khonjarimaste malaven.
Odată toţi au năvălit, Yekvar savore nashline
Şi şatrele au ridicat; Le katune vazdine;
Au strâns degrab', au înhămat Sigo kidine, le grasten phangline
Şi iar în cale s-au pornit. Thai dromeste teleardine.
Măgarii în spinare duc Le hăra ze'iande ningăren
Copiii mici; iar ceialalţi, Le tsinore shiavoren; thai le kolaver
Femei şi fete şi bărbaţi, Juivlia "ai sheia thai mursha,
După căruţi pe jos se duc Pala urdonende telal jean
Toţi peticiţi şi dezbrăcaţi. Savore gadența suvdine thai nange.
Ce veselie! Ce cântare! So losh! So gilimos!
Ce vorbe, şi ce vuiet mare! So alava, thai so baro bash!
Răcneşte ursul, câinii latră, O rishi kikel, le jiukle bashen,
Şi scârţie neunsa roată; Thai rovel e bi-makhli amboldin;
Într-un cuvânt, a lor pornire Ande'k laveste, lengo phirdimos.
E deşănţată la privire. Si bi-harano k'o dikhlimos.
Mâhnitul tânăr se uita O holiame terno dikhălas
La văi, la dealuri, la câmpii Hariande, phurinande, umalende
Şi lucruri nouă căuta Thai neve bukia rodelas
Între ţigani şi în pustii. Mashkar Romende thai nange thanende.
A lui Zamfiră preaiubită, Leski Zamfira but kamli,
Cu negri ochi împodobită, Kale yakhentsa shukariardini,
Îl mângâia cu dezmierdare, Vardilas-les gulimasa,
Mărturisind a sa plecare. Phenindoi pesko kamimos.
Dar el în sine tot purta Ta" vo ande peste panda phiravelas
O mâhniciune tăinuită, Yekhe garade holimas,
În inimă pecetluită; Ando ilo phandado-ramomos;
Şi-adeseori nevrând ofta: Thai butivar bi-kamlindoi delas ghonchi:
Păsăruică mică, Tsini chirikliori,
Tu nu ştii de rău, Le nasules tu chi jeanes,
Nimenea nu-ţi strică Khonik na rimosarel
Cuibuşorul tău. Kire khărores,
Pe crenguţă creşti, Pe raiori barios,
Soarele răsare, O kham anklel,
Şi tu cu cântare Thai tu gilimasa
Lumea veseleşti. Le manushen loshaves.
Primăvara trece O anglomilai nakhăl
Vine toamna rece, Avel o angloivend o shudro,
Oamenii urăsc, Le manush na dehen,
Oamenii jălesc. Le manush roven
Păsăruica dulce E chirikli guli
La loc cald se duce, Tate thaneste jeal,
Şade-n altă ţară Beshel avre themeste
Pân' de primăvară. Ji anglomilaieste.
Asemenea cu păsărica, Sar vi e chirikli
Şi tânărul nu avea loc, Chi le ternes than les na sas
Deprinde nu putea nimica Khanchi chi dashtilas te kărel
Nici nu credea el în noroc. Chi ande bahtiate na pakialas.
A lui era mai lumea toată, Leski sasas e phuv savori,
Pentru de grijă-a sa purtare Anda' pesko rakhimos
Lăsa la pronia înaltă, Mukălas-pe' ando ucho devlimos,
De mulţumiri, de desfătare Parikerimatendar, gulimos
Mai înainte el ştia, Anglal vov jeanelas,
Căci slăbiciunile ardeau Kă le bezăha thabonas
În pieptul lui nepotolit. Ande lesko kolin bi-chailo'i.
Vieţuind în lume mare, Ande barea phuveate jivindoi,
De slavă el s-a măgulit, Barimastar vo athavdino sas.
În toate a făcut cercare, Savorănde zumav vo kărdeas
Şi cunoscându-le deşarte Thai chuche len jeanindoi
Acum el s-a ascuns departe. Akana dures vo pes garadeas.
Dar focul nu mult va fi stins, Tale e yag na but avela muli,
Curând îl vom vedea aprins. Sigeste dikhasa-la ame astardini.
Zamfira
Iubite! spune ce gândeşti, Piramneia! Phen so pakias,
Sau iarăşi tu acum doreşti Va pale tu trushaves
De lume mare şi de târguri? Dizen thai bare manushimas ?
Alecu
Ce să doresc! tu nu poţi şti, So kamau! Tu na"shti' jeanes,
Tu nici nu-ţi poţi închipui Tu chi na chi sune na"shtis kăres
A târgurilor grele juguri, Le dizengo phare nasula,
Unde n-ai gustul de viaţă, Kai nai-tu le jivimasko kamimos
Nici suflă ei de dimineaţă Chi na chi phurdle lende teharine
Ca noi un aer răcoros Îk braval shudroro sar ame
Cu miros de câmpii frumos. Shukare sunghimasa umalengo.
Ei a iubi se ruşinează, Von te chailioven lajavon
De fire prea se depărtează, Masestar von but duriavon
Şi voia lor o târguiesc, Thai pengo kamlimos bikinen,
Metalului ei se jertfesc; Le rupeskă von mundardion;
În aur cred, lui se închină, Sumnakaste pakian, leskă banghiardion,
Şi lumea lor de rău e plină. Thai lengo sumnal pherdo'ilo nasulimos.
Ce să doresc, a lor mândrie? So te kamau, lengo phukiarimos?
Zâmbire cu făţărnicie? Hohaimasa asaimo?
A lor nebună pizmuire? Lengo dilo nadehimo?
A lor deşartă strălucire? Lengo strafinimos nango?
Zamfira
Dar acolo sunt curţi frumoase, Tale othe si shukar baria
Petrecere în adunări, Gulimos kidimatende,
Sunt multe lucruri arătoase; Sî but bukia shukarore;
Şi fetişoare de boieri. Thai raiorengă muiore.
Alecu
Cu mulţumire cumpărată Naisarimasa kindine
Petrecerile nu sunt bune, Le pachiva na-i lashe,
Unde nu-i dragostea cea dreaptă, Kai o piarimo orta na si
Şi Veselia-i mâhniciune. Vi o loshimos si holi
Iar fetele? tu-mi eşti primită, Thai le shiorea? Tu hunildi san,
Făr' de a lor împodobiri, Bi lengă angrustimata,
Ş-a pietrei scumpe străluciri; Thai kuche barengă strafinimata;
Să nu te schimbi, a mea iubită, Te na paruvdios, mîrî piramni,
Eu însă într-un gând curat Thai me ujia goghiasa
Voiesc cu tine să împart Kamau te hulavau tusa
A mea din lume izgonire Munro nashavdimos phuviatar
Şi voie bună şi mâhnire. Vi lashimos thai vi holimata.
Moşneagul
Măcar că tu ai petrecut Vi kana tu tiro jiuvindimo
Între norodul cel bogat Le barvale kărdean-les nakhavdo
Şi cu ştiinţă luminat, Thai jeanimasa ududiardo
Tot ne iubeşti pre noi prea mult, Sea amen tu buter kames,
Însă nu-i pururea plăcut Tale nai lashio yekhimaste
Şi traiul nostru, la acei Amaro jivimo, kodolende
Ce-n desfătare au crescut. So barile ande kovlimaste.
Eu ştiu de la părinţii mei Me jeanau mire phurendar
O din vechime povestire: Yek puranimastar paramichi
Pentru un om ce a trăit Yekhe manushestar so jiivdino
Aici de Roma surghiunit; Khote le Romanendar shiudino
Dar am uitat a lui numire; Ta" bisterdem lesko anavoro
Împodobită însă fire Shukariardo sas-les o ilo
Avea acel bătrân vioi, O phuro kodo yagalo,
Vieţuind el între noi Beshlindoi vo mashkar amende
Pe lângă Dunăre, spunea Pasha-i Dunărea, phenelas
De ale lui nenorociri Peskerendar bibahta
Cu mintea sa închipuia. Peskia goghiatar ankala"las.
Dar alţii pentru dânş' prindea Thai aver anda leste astar'nas
Prin mreajă peştii şi vânat Astarniasa azir thai mashe
Şi pentru iarnă-i pregătea Thai anda ivendeste
Din blane, straie de-mbrăcat, Poshtinatar, gada huriavimaste
Iar el nici c-a putut deprinde Thai vo chi-na-chi sikilo
Nevoii îngrijăluiri, Le arakhimnasko kampimo',
Şi blestemând cu mari cuvinte, Th"armandinoi bare alaventsa,
A soartei lui învăluiri, Leskia bahtakă astarimata,
Zicea că dumnezeii grea Phen'las k'ăl devla pharo
Certare lui au rânduit Dine-les les o marimo'
Şi moarte, drept bun dar, cerea. Thai sar pokin mangălas o merimo'.
Din sânul patriei răpit, Peskă themestar chordino,
Ca un copil plângea cumplit Rovelas sar îk tsinoro
El la aducerea aminte K'o goghiako andimo'
De zilele de mai nainte, Le ghesăndar le anglutne ,
Murind, a fost lăsat cuvinte Merindoi, mukleas alava
A lui înstrăinate oase Leskă kokala'l tradine
Să se mute la a lor pământ. Ande pengi phuv te ningărdion-pe.
Alecu
O! iată soartă ticăloasă O! dikhta baht chori
A unui scriitor vestit! Yekhă butjandeski ramiari!
A unui patriot slăvit! Yekhă bare themeskă kamliari!
Poetule! Tu mie spune: Giliareia! Tu mangă motho:
Ce se numeşte slavă-n lume? So ande phuviate barimos sî bushilo?
A laudelor glăsuire! Le asharengo vakerimo'!
Din neam, la depărtatul neam! Pashunestar, k'o duruno pashuno!
Ori după moarte tânguire! Va' pala merimaste rovimo'!
Sau în sfârşit istorisire Vai agore phendimos puranimasko
Sub şatra a unui ţigan?!! Tala-i tsăra îkhă Romseki?!!
Uitând cu ură lumea mare, Bisterindoi nadehimasa e phuv bari,
Acum Alecu de doi ani Aba o Alecu duie bărshăndar
Petrece tot între ţigani Beshel sea mashkar Roma
Într-o firească desfătare. Ande'k prakitikano guliarimo'.
Cu dânşii bine s-a deprins Lentsa mishtes sikiardilo
Şi rareori el, ca prin vis, Thai na butivar vo, sar ande suno,
Abia mai aducea aminte Phares serelas vo
Petrecerea de mai nainte. O angluno pesko jivimo.
Vieţii lui soţie bună Leskă jivimas lashi romni
Cu dâns' Zamfira dimpreună Lesa e Zamfira kethanes
Se duc cu ursul pe la sate, Jean le richesa gavorende,
Alecu prea frumos mi-l joacă, O Alecu zore shukar khelavel-les
Moşneagul daireaua bate, O phuro e davuli marel,
Toţi pentru bun bacşiş se roagă; Savore anda'k lov lashio mangen;
Şi-aşa petrec a lor viaţă. Thai aiakha pengo jivimos ningrăn.
Într-o zi de dimineaţă Ande'k ghes teharinasa
Zamfira veselă cânta E Zamfira loshali gilabalas
Şi la Alecu se uita. Thai Alecoste dikhălas.
Cântecul I* E gili yek
Arde-mă, frige-mă Phabar-ma, pek-ma
În foc vânat pune-mă. Ande yag azir thov-ma.
De m-ai frige pe cărbune, Pe angarende man te pekăsas
Ibovnicul nu-ţi voi spune. Le kolavres tukă na phenavas.
Că el este tinerel, Kă vo'ilo ternoro,
Drăgălaş şi frumuşel; Kamloro 'hai shukaroro;
Iar pe tine, bărbat rău, Tale tut nasul mursh,
Eu de-acum nu te mai vreu. Akanara chi kamau.
Şi tu măcar pân' la moarte Thai tu vi ji merimaste
De m-ai bate, de m-ai arde, Te maresas, man te thabaresas,
Şi bucăţi de m-ai tăia Thai kotorende te shinesas,
Tot voi face cum voi vrea. Sea kărava sar kamava.
Alecu
Ce nu mai taci, că am urât Soste chi ashes, kă me nadehlem
A voastre cântece ţigăneşti. Tumaren gilian le romanen.
Zamfira
Dreptate ai să le urăşti, Chacho sîtu te na dehăs-le,
Că tocmai pentru tine cânt. Kă orta anda tute giliavau-le.
*
Alecu
Da' eu şi fără de cântare Tale me bi-gilioreako
Pricep ceva a ta plecare. Hakiarau ishi kiro telearimo'.
Şi visul meu de astă-noapte Thai munro ratiako suno
Îmi prevesteşte grele fapte. Angle phenel kărimata phare.
Zamfira
În visuri crezi, om luminat? Sunende pakias, manush goghiasa?
Un lucru foarte de mirat! Îk buki baria chudimasa!
Alecu
Nu cred în visuri, nici nu vreu Na pakiau sunengă, chi-na-chi kamau
Să cred întru nimica eu, Me ande khancheste te pakiau,
Şi tu de-acum nu ai crezare; Thai tut akanara na'i-tu pakiaimo';
Iar visul meu fiind cumplit 'Hai munro suno avindoi pharo
În suflet a întipărit Ande ghieste vo hramosardo
O prea urâtă aşteptare, Îk zore jiungalo ajiukărimo',
Dar mai ales simţirea me Tale feder munro ilo
Îmi prevesteşte oarece. Angle phenel-mangă vareso.
Moşneagul
La ce atâta supărare, Anda soste kadiki holi.
Tu ţi-ai făcut făr' de cuvânt? Tu kărdean-tukă kărimasko bi?
Alecu
O! nu, eu foarte bine simt, O! na, me bares mishto haliarau,
Eu înţeleg a ei schimbare. Lako paruvimos mishtes hakiarau
Moşneagul
A ta mâhnire temei n-are! Kiri holi na'i-la zumi!
Ea îi femeie! Tu iubeşti; Voi sî jiuvli! Tu piares;
Tu porţi o dragoste cumplită, Îk pharo kamimos tu phiraves,
Statornică, nemărginită. Bi-phirali, bi-gorani.
Iar inimile femeieşti Thai le jiuvlikane ile
Prea înfocat ne îndrăgesc Sobut yaganes amen chailioven
Şi iar degrabă ne urăsc. Thai sigunes amen nakamen.
De-aceasta tu să nu te miri, Kadalatar tut te na chudis.
Că uită-te-n albastrul cer Kă dikh and'o nilo tarpe
Prin nouri lu' cum pluteşte Mashkar badala sar urel
Ea tuturor împărtăşeşte Voi savorengă hulavkărel
A sa lumină mângâioasă, Pesko vudud kovlikano,
Dintr-un oraş intră în alt, Yekhe dizestar del andre avreste,
Şi din acela vrea să iasă Thai te anklel kamel tar kodoles
Lăsându-l iar întunecat; Tamlo pale mukindoi-les;
Şi cine poate zice lunei: Thai kon shai phenel shinoteskă:
Stăi într-un loc fără mişcare, Besh ande'k than bi phirimaste,
Sau cine stavilă va pune Vai kon asharlin ka thol
Femeii la a ei plecare? Jiuvleakă lakăre telerdimaste?
Alecu
Dar cum mai înainte ea Tale sar angleder voi
Pe mine tare mă iubea? Man chailiovelas zurales?
Moşneagul
Ascultă, eu să-ţi spun de mine: Ashun, me pa mande phenau:
Şi eu în lume am iubit Vi me jivimaste piardem
Mai mult pot zice decât tine, Feder but shai phenau sar tute,
Nemăsurat fiind robit, Bijanglimasko avindoi das,
Cunosc această pătimire Prinjeanau kadaia ileski dukh
Întâi ţin minte eu abia. Anglal serau me akana.
Pe Dunăre când nu avea La Dunărea kana na sas
Moscalii încă stăpânire. Le muskalen raiarimas.
Pe când ştiam noi de sultan, Kana jeanasas pa o sultan
Iar paşa de la Akerman Th'o pasha katoa Akerman
Ocârmuia Bugeacul tot, Tradelas sea o Bugeako
Atuncea tânăr eu eram Okona tărno me avoasas
Şi să-ţi închipuiesc nu pot Thai te phenau-tukă na"shtisarau
Cel dintâi foc ce s-au aprins E angluni yag so astardili
Întru simţirea mea nestins. Ande muro ilo, yag bi-mundardi.
În scurt, ceea ce-am dorit Harnes, sea so kamlem
Cu mare chef am dobândit, Bute kamlimasa me vi lem,
Dar un minut de fericire, Tale îk minuto loshimasko
A fost un vis, o nălucire. Sas îk suno, îk ushial.
Nevasta mea numai un an Miri romni toko'k bărsh
Mi-a arătat ceva plăcere, Sikadeas-mange chipota chailimos,
Apoi fugind cu alt ţigan Thai nashindoi avre romesa
M-a fost lăsat în supărare Muklias-man and'o holiarimos,
Şi cu Zamfira mititică. Thai la tsignoria Zamfiriasa.
Alecu
Dar tu n-ai mai făcut nimică? Tale tu na kărdian khanchi?
Moşneagul
Ce să mai fac! Şi cine poate So te kărau! Thai kon dastisarel
În silă dragoste a scoate? Anda' shiaglimos piar te ankalavel?
Iar oamenii petrec în lume Thai le manush and'o jivimos ningăren
Mai multe rele între bune. Buter nasula mashkar lashen.
Alecu
Eu nu-s aşa! eu pân' la moarte Me na sîm kadea! Me ji merimaste
Voi răzbuna a mea dreptate Pokinava munro chachimos
Găsindu-mi duşmanul dormind, Arakhlindoi mire dushmames sovindoi,
Pe malul mării, neştiind, P'o kinaro le doriavesko
Că eu aproape sunt de dâns', Kă me pashe sim lestar
Ş-atunci l-aş arunca în mare Thai shiudavas-les ande doriaveste
Şi moartea cea făr' de scăpare Thai le bi-astraimasko merimas
O aş privi cu haz şi râs. Dikhavas-leste asaimasa
Ocrotitoarea acea bună O arakhalo o feder lashio
A înfocatului amor. Le yagalesko kamimo'.
O noapte lină fără lună Îk reat uji bi chonoteski
S-au pus pân' la ai zilei zori. Ji ka'l ghesăskă duda thodili.
Pe ceriu stele scânteiază Tarpeneste le chehenia vrastden
Cu strălucitele lor raze. Pengă dudale strafiniantsa.
Ţiganii toţi au adormit; Le Rom savore sutine;
Alecu vis prea greu visează O Aleculo suno dikhăl zore pharo
Şi se trezeşte mult uimit: Thai ushtiol but ramado:
Zamfira lângă dânsul nu-i! E Zamfira pasha peste na'i!
Dar unde e?!.. În pieptul lui Tale kai sîla?!.. Leskă kolineste
Se bate inima zuliară Mardiol o dilo ilo
Întru mânia înfocată. Ande e yagali holi.
El iese înarmat afară, Vo shiureasa anklel avri,
Pe iarba cea înrourată Pe char e drosinali
O tăinuită urmuşoară Îk garadi patrinori
Se vede... El în nerăbdare Dikhiol... Vo ande usharimaste
Nu merge, ci, pot zice, zboară. Chi jeal, shai phenau, urel.
Dar ce amarnică mirare! Tale so rovani chuda!
După movili se văd în zare Pala'l phurina dikhion ande tarpeste
Ca două umbre şopotind... Sar dui ushiala lokăs duma dindoi...
El se opreşte ascultând: Vo ashiavel-pe ashunindoi:
Zamfira Zamfira
Mă duc de-acum. Jeautar akanara.
Ţiganul tânăr O terno Rom
Mai stai, puicuţă! Mai besh, cirikliorie!
Zamfira
Zău că mă tem, mă tem, drăguţă. Chaches trashau, trashau, kamlioreia.
Ţiganul tânăr O terno Rom
Da' pentru ce atâta frică, Tale anda soste kajiki dar,
Stai, nu te teme de nimică, Besh, na trasha khanchestar,
Alecul tău va fi dormind... Tiro Alecu sovela...
— Aici voi veţi muri iubind!... – Tume khote merena piarindoi!...
Alecu groaznic a strigat, O Alecu daravanes deas mui,
S-a repezit şi a şi dat Nashlea thai vi deasas
În inimă cu iataganul. Ande ileste la shiureasa.
Mort a căzut atunci ţiganul. Pelo mulo okona o Rom.
Zamfira în aşa uimire E Zamfira ande kadea chud
A zis cu deznădăjduire: Phendea nirashimasa:
— Ucigaşule! mi-i frică -Mundarneia! Trash mangă
De vărvăreasca ta pornire. Kire veshalikanestar rat.
Alecu O Alecu
Şi tu dar lângă dânsul pică! Vi tu pasha leste per!
(o loveşte în inimă) (malavel-la ande ileste)
Zamfira E Zamfira
Ah! am iubit! Iubind şi mor... Ah! Piardem! Piarindoi merav...
Se revărsa de ziuă zori: Divesarel-pe ghesăsko:
Alecu după deal şedea O Alecu pala'i phur beshelas
Cu iataganul plin de sânge La shiureaia pherdi rat
Şi două trupuri reci privea, Dui shudre tana vardilas,
Iar când s-au început a strânge Thai kana avile te kidion
Ţiganii toţi pe lângă dâns', Le Rom savore pasha peste,
Atunci moşneagul cu mâhnire, Okona o phuro dukhimasa,
Nevrând a face răsplătire, Bi-kamlindoi te pokinel,
Apropiindu-se a zis: Pashindoi phendeas:
— Fugi, varvar om, tu de la noi, - Nash, văshalikano manush amendar,
Te du la lumea ta cea mare Ja tire bare manushende
Şi lasă-ne întru uitare: Thai muk-amen bisterimaste:
Tu eşti născut pentru război, Tu anda jengi san biando,
Şi te făleşti cu deşteptare, Thai phukiardios vi goghiasa,
Iar noi în rânduirea soartei Thai ame pala amari bahtiate
Suntem sălbatici, dar fireşti, Sam dive, ta' prakritale,
Ştiinţi n-avem praviliceşti, Prinjandimos lilengo nai-ame,
Nici sânge nu vărsăm cu moarte, Chi rat na shioras merimasa,
La suflet ne numim noi mici Ileste ame bushioas tsine
Şi n-am ucis încă pe nime, Thai chi shindeam panda khanikas,
Iar tu eşti varvar! fugi de-aici! Thai tu văshalo san! Khotar nash!
Te du, şi Dumnezeu cu tine. Jea, thai o D'el tusa.
Zicând aceste, au luat Phenindoi kadala, liné
Ţiganii trupurile moarte, Le Rom le badané mulé
Plângându-le le-au îngropat Rovindoi phuviate garade-le'
Şi s-au pornit în altă parte. Thai ande avria rigiate găline.
Numai o şatră în cîmpie Ferdi'k katuna ande umaleste
Rămase singură, pustie. Ashili korkori, nangi.
Aşa când toamna dimineaţă 'Hai kana sharadé tehariné
Cucoarele se înarmează Le kronchá shiurean len
Şi se pornesc cu strigăt mare Thai bare muiesa telearen
La locuri calde pân' la vară, Taté thanende ji milaié,
Iar una ce putere n-are, Tale yekhia so zor na sila,
Fiind rănită-n aripioare, Avindoi aresadi phakorende
Rămâne singură, pătrunsă Ashel korkori, shindi
De mâhniciunea cea nespusă. La bi-phendiatar dukh phari.
* Anume acest cântec Puşkin în a sa alcătuire l-a prefăcut în limba rosienească.
Nichita Stănescu
Poem
Phen-mangă, kana astaravas-tu ande'k ghes
Thai chumidavas-tukă o patum le punrăsko
Nai kadea kă lagavesas hantsî, pala kodea,
Daratar te na ikhiares munro chumidimos?
Spune-mi, dacă te-as prinde-ntr-o zi
și ți-as saruta talpa piciorului,
nu-i așa ca ai șchiopata puțin, după aceea,
de teama să nu-mi strivești sărutul?
Emotie de toamna
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori,
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pina la nori,
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sa se-nchida cu-o frunza de pelin.
Si-atunci ma apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec in mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.
Haliarimos sharadesko
Avilo o sharad, pakiar-mangă le iles varesosa
La ushiliasa îkhă rukheski, vai mishteder kire ilesa
Trashau kă chi sî te dikhau-tu, po yekvar,
Kă sî te barion mangă phaka shinivale ji badalende
Kă garadiosa ande'k yakh gajikani,
Thai voi sî te phandadiol îkha patriasa kărki
Thai okona pashiau barăndar thai ashiav,
Lau le laven thai tasavau-le and'o doriav.
Dau shol le shionotes thai vazdau-les thai kărav-les
Ande'k baro kamimos.
E VEDA KARING O AGNI
E gili CLXXXIX, le Devleskă la Yagako
1.Devlikane dromentsa ningar-ame mandinende, Agneea, Devel so jeanes sfako sumnal ujilimos
Khos o bezăh so kărel-amen găre thai phirale, e barider ashar ame anasa tukă.
2. Ningăr-amen khushimaste, Agneea; ningăr-ame opral savore nasula thai nasvalimata.
Au anda amende îk parga buhli mishte vakerdimaski, kăr barvale amare shiaven thai lengăren.
3. Duriar amendar Agneea savoren nasfalimaten, te malaven lengă asharen, ko"len so nai-le o astriari Agni.
Devleea, kăr palem amaro khăr te avel îk lashio vakerimo', savore Bi-merimaskă Devlentsa, O Somnalona.
4. Arakh-ame Agneia, sadaikane vastesa, strafinalo and'o khăr kai piares-les.
O Jirinaleia, o koni terno, na muk chi îk nasul te azba"l ko"les so asharel-tu aghes vai theara.
5. Na muk-ame astarimos le bezăhăskă, Agneea, o hanjivalo biamal so ningărel-amen k'o nasul;
Na muk ame le dandaleskă so dandarel, na ko"leskă bi-dandengo; na de-amen, Jirinaleia, le choreskă.
6. Sar tu san, biando pala-i Dharma, Agneea kana san ashardo de arakhimos amare badanengă
Verkastar so dosharel va marel, kă tu, Devleea, rakhăs ame savorendar so kamen te ushtiaven ame tala le pânră.
7. Tu mishtes hulaves mashkar le ka"la dui shianda manushengă, avestar manushende, anglal e teharin, Sumnalona Yag.
Au ashunalo le manusheskă verveliate, te avel shukariardo, kadea sar kamel, ko"lendar so kamen-les.
8. Leskă ame ortosardeam amare pachivale phendimata, Me, o Shiav le Manasko, leskă o Jirinalo Agni.
Te aven amengă bi-gindine varvalimata le Rashaientsa. Te arakhas amengă haben zuralo ande butimaste.
