CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Libertate >  


Autor: Marian Nuţu Cârpaci         Publicat în: Ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016        Toate Articolele Autorului

The Romani language is dead? Who killed it? Bilingual edition.

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Because yesterday was the international day of the Romani language, i decided to publish the list of mister Yaron Matras, with the Romani dialects researched by him. I strongly believe that the list is incomplet, because in every village or town inhabited by Roms, is spoken another Romani dialect. In Romania alone are more than 1000 dialects of Romani. Now please tell me if a linguist can decide which dialect is more correct than another just comparing the dialects between themselves, without having a reference point. Firstly a researcher should do a complete comparative work between all Romani dialects and all Hindi dialects (more than 3000) . And then, all the Romani speakers should be called in order to decide on the basis of the Hindi-Romani comparative work, how would be the future grammar of a Romani lingua-franca constructed on the basis of all dialects. At the Bucharest University, the Romani language section headed by Gheorghe Sarău, such a comparative work does not exist, but yet, the Romani Faculty compels us to accept as a lingua-franca a Romani language WITHOUT COMPARATIVE RESEARCHING, and without BIBLIOGRAPHY. Mister Marcel Courthiade decided without bibliography that the Arli dialect is more correct than other dialects like Lovar or Kalderash. Just on a comparative work between 9 Romani words, mister Marcel Courthiade knew that the first stratum are the OLDEST dialects, i.e Arli Romani –type dialects. Who said to mister Courthiade the these are realy the oldest dialects? Where is the bibliography to demonstrate his own supposition transformed in a DOGMA? Just assuming that the Kalderash-type Romani dialects are newer than the Arli, because the suffix –IMOS is supposedly of Greek origin, mister Courthiade DESTROYED all our dialects. I have heard that his wife is an Arli dialect speaker. Maybe this is his bibliography. But i can proove to mister Courthiade that the suffix –IMOS is of indian origin. And mister Courthiade forgot something very important: if we accept that all Romani dialects were formed in the Byzantine Empire, by borrowing many Greek words and grammar, then, ALL the Romani dialects are falling in the third category (i.e unimportant). Why? Because all Romani dialects, including Arli are using the GREEK definite articles O and I. Mister Courthiade your theory is now broken. Mister Courthiade shortened the list of Romani dialects, while mister Yaron Matras discovered more than 100 dialects.  
 
Look at the classification made by Mister Marcel Courthaide:  
 
First stratum: phirdom, phirdyom/phirdyum, phirjum, guglipe(n)/guglipa guglibe(n)/gugliba, pani,khoni,kuni, ćhib, jeno, po.  
The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi (of Korça), Xanduri, Drindari, Erli, Arli, Bugurji, Mahaʒeri (of Pristina), Ursari (Rićhinari), Spoitori (Xoraxane), Karpatichi, Polska Roma, Kaale (from Finland), Sinto-manush, and the so-called Baltic dialects.  
Second stratum: phirdem, guglipe(n)/guglipa,guglibe(n)/gugliba, pai, payi,khoi, khoyi,kui, kuyi,  
shib, zheno, po/mai  
In the second there are Ćergari (of Podgorica), Gurbeti, Jambashi, Fichiri, Filipiʒi (of Agia Varvara)  
Third stratum: phirdem, pai, payi, khoi, khoyi kui, kuyi, shib, zheno, mai.  
The third comprises the rest of the so-called Gypsy dialects, including Kalderash, Lovari, Machvano.  
Source: https://en.wikipedia.org/wiki/Romani_language  
 
Limba romani este moartă? Cine a ucis-o?  
 
Pentru că ieri a fost ziua internațională a limbii romani, am decis să public lista domnului Yaron Matras, cu dialectele romE cercetate de către el. În opinia mea lista este incompletă, pentru că în fiecare sat sau oraș locuit de romi, se vorbește un alt dialect rom. Numai în România sunt mai mult de 1000 de dialecte romani. Acum, vă rog să-mi spuneți dacă un lingvist poate decide care dialect este mai corect decat altul comparând doar dialectele rome între ele, fără a avea un punct de referință. În primul rând, un cercetător ar trebui să facă o lucrare comparativă completă între toate dialectele romani și toate dialectele Hindi (mai mult de 3000). Și apoi, toți vorbitorii romi ar trebui să fie chemați pentru a decide pe baza studiul comparativ hindi-romani, cum ar trebui să arate viitoarea gramatică unei Romani lingua-franca construită pe baza tuturor dialectelor. La Universitatea București, secția de limba romani condusă de Gheorghe Sarău, o astfel de lucrare comparativă nu există, dar totuși, suntem obligați să acceptăm o lingua franca a limbii romani FĂRĂ studiu COMPARATIV și fără BIBLIOGRAFIE. Domnul Marcel Courthiade a decis, fără bibliografie, că dialectul Arli este mai corect decât alte dialecte, cum ar fi Lovar sau Căldarari. Doar cu un studiu comparativ între 9 cuvinte rome, domnul Marcel Courthiade a ȘTIUT că cele mai VECHI dialecte sunt în primul strat, adică dialectele tip Arli. Cine a spus domnului Courthiade că acestea sunt cele mai vechi dialecte cu adevarat? Unde este bibliografia pentru a demonstra propria sa supoziție transformată într-o DOGMĂ? Doar presupunând că dialecte de tip căldărar sunt mai noi decât Arli, deoarece sufixul -IMOS se presupune ca este de origine greacă, domnul Courthiade A DISTRUS toate dialectele noastre. Am auzit soția lui este un vorbitor dialect Arli. Poate că aceasta este bibliografia lui. Dar eu pot demonstra domnului Courthiade că sufixul -IMOS este de origine indiană. Dar domnul Courthiade a uitat ceva foarte important: dacă acceptăm că toate dialectele rome s-au format în Imperiul Bizantin, împrumutând multe cuvinte grecești și gramatică, apoi, TOATE dialectele rome se încadrează în categoria a treia, adică neimportante. De ce? Pentru că toate dialectele rome, inclusiv Arli folosesc articolele hotărâte grecești O și I. Domnule Courthiade teoria dumitale este acum distrusă. Mister Courthiade a scurtat lista dialectelor rome, în timp ce domnul Yaron Matras a descoperit peste 100 de dialecte rome.  
List with Romani dialects  
Mečkari Fieri AL  
Sinti AT  
Velingrad Yerli Velingrad BG  
Kalajdži Dolni Čiflik [Varna region] BG  
Kalburdžu Sindel BG  
Kalajdži Pčelnik / Nova Šipka [Varna region] BG  
Muzikantska Roma Sliven BG  
Goli Cigani Sliven BG  
Rešitari / Čergari Velingrad BG  
Kalajdži Malo Konare (lived in Velingrad for about 20 years) BG  
Kalajdži Valči Dol [Dobrich region] BG  
Xoraxani Kaspičan (Shumen region) BG  
Kalajdži Montana BG  
Xoraxani Šumen BG  
Sofia Erli Sofia BG  
Sindel Sindel BG  
Burgudži-Parpuli Dulgopol BG  
Czech Vlax Rakovník CZ  
Čuxny Kohila EST  
Lotfika/Estonska Roma Parnu EST  
Lotfitka/Estonska Roma Parnu EST  
Lotfitka/Estonska Roma Paide EST  
East Finnish Romani Lahti FIN  
West Finnish Romani Turku FIN  
East Finnish Romani Kuopio FIN  
East Finnish Romani Lappeenranta FIN  
West Finnish Romani Eurajoki FIN  
East Finnish Romani Valtimo FIN  
Romacilikanes Parakalamos, Epirus GR  
Sofades Sofades, Karditsa GR  
Sofades Sofades, Karditsa GR  
Kapaki Kapaki, Trikala GR  
Néa Smírni (with transcriptions) Néa Smírni, Larissa GR  
Gurbet Čakovec HR  
Čurjarja Arilje Zagreb HR  
Manuša Čurjarja Istra HR  
Lovari Györ HU  
Gurvari Kiskundorozsma HU  
Romungro Hugyag, Nógrád, Hungary HU  
Molise Campobasso IT  
Molise Campobasso IT  
Lombard Sinti Piacenza IT  
Lithuanian Romani Šiauliai (near Kenigsberg) LT  
Lithuanian Romani Šiauliai LT  
Lithuanian Romani Troškunai LT  
Polska Roma Vilnius LT  
Čuxny (Latvian Romani) Riga LV  
Lotfitka (Latvian Romani) Riga LV  
Laješa / Kišinevcy Kišinev MD  
Čurari Dondušan > Kišinev MD  
Laeši Kurteja Zirnesti MD  
Gurbet Skopje MK  
Arli Skopje ? MK  
Arli Skopje[Shutka] MK  
Kovački Kumanovo MK  
Arli (Gautnikane) Kumanovo MK  
Kovački Skopje MK  
Mexican Vlax Oaxaca MX  
Polska Roma Pabianice, Lodz PL  
Bergitka Krakow PL  
Polish Xaladytka Elk PL  
Polish Xaladytka Mazury PL  
Polska Roma Lodz PL  
Polska Roma Zielona Góra PL  
Romungro Cluj RO  
Rakarengo Moldova -> Basarabi (Konstanta) RO  
Ursari Maglavit, Dolj RO  
Spoitori Pitesti RO  
Kaldaraš Pitesti RO  
Gabor Valureni RO  
Šušuwaje Gheorghen RO  
Piculesči Cluj-Napoca, Romania, now lives in Granada RO  
Kurturare Cluj-Napoca, Romania, now lives in Granada RO  
Spoitari Calarasi (recorded in Granada) RO  
Sinti Timišoara RO  
Kərəmidarea Deaj RO  
Maj Vlaši Senereus RO  
Romungro Bahnea RO  
Lingurari/Teglari Ineu de Cris RO  
Kangljari/Peptenari Ţandarei RO  
Kalderaš Timişoara RO  
Kangljari/Peptenari Ţandarei RO  
Romungro Glodeni RO  
Russian Roma Gorky (Yaroslavl) RUS  
Lovari Čokeši Moscow RUS  
North Russian Nižnij Novgorod RUS  
North Russian Ekaterinburg RUS  
Crimean Kuban’ RUS  
East Slovak Zborov, Šariš SK  
East Slovak (with transcriptions) Krompachy, Spiš SK  
West Slovak (with transcriptions) Čáry, Záhorie SK  
Eastern Rumungro Klenovec, Gemer SK  
Central Slovak Šumiac, Horehronie SK  
Central Rumungro Litava SK  
Western Rumungro Diakovce, Rye Island SK  
Prekmurski Gornji Slaveci, near Murska Sobota SLO  
Crimean Kharkov UKR  
Servi (Xaladytka type) Kiev UKR  
Servi Kiev UKR  
Kišinjovcy Kiev UKR  
Kubanski Servy Doneck area UKR  
Xandžari Kiev UKR  
Šanxajcy Odesa UKR  
Kylmyš Odesa UKR  
Kubanska Vlaxurja Krasnodar > Odesa UKR  
Servy - Nakhale Dnepropetrovsk > Odesa UKR  
Plasčuny Doneck region > Merefa UKR  
Gimpeny Žytomir area > Kiev area UKR  
Gurbetsky Deronje [Bachka] YU  
Gurbet/Rabešte Aleksandrovo [Vojvodina] YU  
Bačkačjke Čurug YU  
Čhurjarja Zabljak YU  
Katolikurja Novi Bečej YU  
Kalderaš Šid YU  
Arli Beočin YU  
Bugurdži Arli Beočin YU  
Arli Zrenjanin YU  
Lovari Debeljača YU  
Kosovan Arli Gnjilane, Kosovo YU  
Gurbet Budva, Montenegro YU  
Kosovan Prizren, kosovo YU  
http://romani.humanities.manchester.ac.uk/rms/browse  
Referinţă Bibliografică:
The Romani language is dead? Who killed it? Bilingual edition. / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2137, Anul VI, 06 noiembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Nuţu Cârpaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!