CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

TOP AUDIENȚĂ
PROZĂ

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
PROZĂ


Acasa > Impact > Libertate >  


Autor: Marian Nuţu Cârpaci         Publicat în: Ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016        Toate Articolele Autorului

Școala tradițională Indo-Romani Vidyalaya (IRV)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Sikiarno - Profesor nativ de limba romani  
 
Pt. că în istoria europeană a romilor niciodată strămoșii lor nu și-au fondat o școală pe baza căreia sistemul educațional să evolueze și să evalueze viitorii profesori, astfel încât aceștia să aibe dreptul să merite titlul de profesor de limba romani, noi, romii vorbitori nativi, ca recentă diaspora indiană, aducem conceptul indian de shruti- tradiție, prin care declarăm SIKIARNO-profesor de limba romani, orice rom vorbitor care deține o diplomă de bacalaureat.  
 
Iată ce spunea Mihail Kogălniceanu despre limba romilor:  
 
„Geniul limbei păstrează vechimea ei, origina sa indostană, și nu e lipsit de interes de a studia o limbă indiană în mijlocul Europei. Prin limba lor, Țiganii se cred mîndri, disprețuiesc pe celelalte popoare și trăesc în caste deosebite, păstrîndu-și obiceiurile și viața nomadă….Limba i-a făcut să respingă cultura și prin ea au putut îndura la noi în țară viața de robie în timp de 400 de ani”(pag. 30,Schiță despre Țígani, traducerea românească de la 1900 a lui Gh. Ghibănescu)  
 
A venit timpul ca prin limba noastră, noi toți romii din lume să ne afirmăm cultura și moștenirea indiană. Nu acceptăm ca ne-romii să ne-o distorsioneze după bunul plac, indiferent ce titluri doctorale au. Indiferent dacă sunt lingviști sau nu, noi nu mai putem accepta ca gajeii să ne conducă din punct de vedere cultural, transformându-ne în veritabili sclavi culturali. Considerăm că toate dialectele rome sunt egale și le declarăm COMORI ALE CULTURII INDIENE, din care romii au făcut totdeauna parte.  
 
Precedentul  
 
În dreptul american noțiunea de precedent aduce după sine decizii identice. Ori, un astfel de precedent există în lumea romilor. Ian Hancock este profesor de lingvistică la Texas University de 40 de ani, fără să își fi terminat liceul. Dumnealui posedă 3 doctorate. Citiți:  
 
" Profesorul meu, profesorul Ian Hancock, este un om neobișnuit: neobișnuit în formarea lui, în lărgimea interesselor sale și în dimensiunea realizărilor sale. El a fost primul gypsy căruia i-a fost acordat un doctorat în Marea Britanie; el este probabil singura persoană care deține trei doctorate fără să-și fi terminat liceul. " (page IX) Danger! Educated Gypsy: Selected Essays By Ian Hancock, Dileep Karanth .  
 
Sursa: https://books.google.ro/books?id=yqmYJiVui9UC&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false  
 
De la cine învață profesorii ne-romi limba romani?  
 
Răspunsul este firesc, de la romi. Apoi vin tot la romi și îi obligă să accepte o formă de limbă inventată de domniile lor. De la cine au învățat cercetători ca Andrew Boorde (1547) limba romani? Logic că de la romi, dar niciodată cercetătorii ne-romi, nu au avut pretenția că pot fi și profesorii de limba romani ai romilor. Și listele cu cercetători francezi, englezi, germani sau slovaci care au scris adevărate tratate de lingvistică a romilor sunt impresionante. Putem număra doar până înainte de anii 1900 vreo 40 de cărți bune scrise de ne-romi despre limba romani. Aceste cărți sunt nestudiate la catedra de limba romani a Facultății de limbi străine a Universității București.  
 
Cum ar trebui să arate limba romani comună?  
 
Ar fi trebuit să se compare toate dialectele rome cu toate dialectele indiene (cel puțin 300) și să se stabilească gradul de asemănare cu acestea. Cu alte cuvinte, pe baza asemănărilor lexicale și gramaticale celor mai apropiate de dialectele indiene. Dacă dialectul Arli s-ar fi dovedit că posedă o pronunție corectă, folosită și în dialectele indiene, iar dialectul Kalderash ar folosi o formă coruptă, atunci s-ar fi ales din Arli forma corectă, dar cu bibliografia indiană. Ar fi fost o mare realizare în sensul re-dobândirii conștiinței de diasporă indiană. Romii ar fi avut un motiv real de mândrie și auto-respect, care s-ar fi reflectat și în acțiunile lor. De asemena lumea ne-romă ne-ar fi privit cu alți ochi, cel puțin în lumina faptului că ne-am păstrat identitatea lingvistică cu cea a Patriei Mamă- India. Nu s-a făcut un studiu de această anvergură, dar s-a impus la recomandarea lui Shaip Yusuf (în anii 80) un mixing dintre dialectele Arli și Geambaș. Dovada că este așa, este folosirea articolului hotărât plural –LE, în varianta lui prescurtată -E din dialectul Arli, ca formă corectă a limbii oficiale romani predată la secția de romani a Universității București. Acest element este un motiv de confuzie pentru romii căldărari, care în loc de plural, înțeleg singular feminin. Adică în loc de „le manush”-oamenii (om=manush, femeie- manushni), căldărarii înțeleg un aproximativ și imposibil „e manush(a)”- „ea femeia”, întrucât articolul –E în căldărărească este plasat înaintea substantivelor feminine, pentru a le articula (manushni-femeie/e manushni-femeia). S-a pornit de la ideea că forma corectă pt. acest articol este –E, deși noi am descoperit că în India se folosește –LE. Deci dialectele rome care folosesc articolul –E, în loc de –LE, sunt corupte. Sunt foarte multe diferențe între dialectele rome, pe baza cărora romii se recunoasc la primul contact, limba fiind instrumentul de afirmare a identității de grup. Dar asemănările dialectelor rome sunt mai mari decât diferențele, acestea din urmă totusi fiind cele ce provoacă diverse neînțelegeri la ora actuală în lumea romilor.  
 
Toate aceste diferențe nu au fost studiate din pc. de vedere al genezei lor indiene. Noi, după 25 de ani de cercetare a 300 de idiomuri indiene, am stabilit că aceste forme dialectale rome specifice fiecărui grup rom, sunt rezultatul locuirii în India rurală a strămoșilor acestor romi europeni din ziua de astăzi. Strămoșii noștrii au preluat din migrațiile lor în interiorul Indiei influența și culorile diverselor dialecte indiene cu care au intrat în contact. De aceea avem atâtea forme gramaticale. Aceasta este chintesența viitoarei mele cărți.  
 
Pronunțiile diferite ale acelorași cuvinte a fost motivul pentru care Marcel Courthiade a împărțit dialectele rome în trei straturi, dintre care cel mai corupt după părerea domniei-sale este cel al căldărarilor pt. că ei folosesc pronunția –dem (am dat) în loc de –diom, așa cum pronunță Arli sau Ursarii. Deși Courthiade nu a adus dovada bibliografică indiană. Adică trebuia să demonstreze că în Europa unele grupuri de romi au renunțat să folosească pronunția –diom, și au ales-o pe cea cu –dem. Surpriza domnului Courthiade va fi când va vedea că în India se folosesc aceleași pronunții ca și la romii din Europa, ceea ce duce la concluzia că romii au venit din India cu toate pronunțiile dialectale pentru aceleași declinări și conjugări. Cu alte cuvinte în India se spune și –diom, dar și –dem, neputând alege care este mai corectă dintre cele două pronunții.  
 
Pentru că în India au fost luate niște hotărâri despre care romii nu știu nimic, noi le traducem, tocmai pt. ca să ne afirmăm dreptul de a fi părtași ai operei de studiere a propriei limbi. Iată deciziile luate pe seama limbii romani în India, Delhi la Azad Bhavan (Casa Eliberării) la Conferința din 14.II. 2016:  
 
3-este nevoie de a inființa un departament în Ministerul Afacerilor Externe pentru a studia și cerceta originea romilor, și a examina ce statut poate fi acordat romilor de către India.  
 
5-limba romilor trebuie cercetată pentru ca să li se afle rădăcinile și moștenirea în India, iar studenții indieni trebuie învățați în școli istoria romilor și migrația lor.  
 
6- limba romani trebuie predată în școlile indiene și universitățile indiene ca o limbă străină recunoscută. Romani-Hindi dictionary va fi scris de Ministerul HRD al Indiei.  
 
Sursa: http://theindiandiaspora.com/news-details/Spotlight/primary-news/roma-are-of-hindustani-origin-would-like-to-be-treated-as-indian-diaspora.htm  
 
În încheiere declarăm profesor de romani orice rom vorbitor de romani de acasă, ca o re-punere în drepturi a vorbitorilor romi, care se simt nedreptățiți pt. că la catedra de limba romani de la Universitatea București sunt favorizați nevorbitorii sau cei de alte națiuni. Prin ne-acceptarea unui vorbitor nativ ca profesor la catedra de romani a Universității București, considerăm că romii sunt reîntorși la starea de sclavie, fapt inadmisibil într-o societate modernă și democratică. Prezența unui profesor japonez cu titlul de doctor la catedra de romani, ne face cinste, dar nu ne satisface, pt. că nu poate un om să învețe o limbă perfect în 4 ani. Ori, noi avem nevoie de cercetători nativi, care să cunoască forme dialectale învățate în familie, forme dialectale care de cele mai multe ori sunt restrânse doar la un neam, sau doar la o familie. Vorbim despre cuvinte și obiceiuri indiene rare pe care le cunosc doar vorbitorii, și care nu sunt cunoscute la catedra de limba romani a Universității București. Aceste cuvinte și obiceiuri rare și necunoscute tuturor romilor, pt. că limba și cultura s-au fragmentat, sunt de neapărată trebuință pentru a stabili locul romilor în moștenirea indiană despre care vorbeau cercetătorii indieni la conferința de la Delhi mai sus menționată.  
 
Declarăm de asemenea deschiderea oficială a Școlii Tradiționale Indo-Romani Vidyalaya (IRV).  
 
Fondatori: Cîrpaci Marian Nuțu, vorbitor nativ. Astăzi, 21 X 2016  
Dorin Mihai, vorbitor nativ din Moldova-Noua  
Natalie Winter, vorbitoare de Romanichal din Anglia  
 
 
 
Lista în așteptare  
 
Referinţă Bibliografică:
Școala tradițională Indo-Romani Vidyalaya (IRV) / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2121, Anul VI, 21 octombrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Nuţu Cârpaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

TOP AUDIENȚĂ
POEZIE

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!