CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Amintiri >  





NOAPTEA DINTRE LUCEFERI
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
De multe ori am privit cu ochi mari si întrebători bolta cerească, în copilărie, fără sa înţeleg prea multe din spectacolul fără de egal al înălţimilor celeste. Mai apoi, am învăţat câte ceva şi descopeream cu bucurie şi uşurinţă Carul Mare și Carul Mic, de la a cărui osie din spate plecam măsurând cu privirea pe boltă până găseam Steaua Polară şi mă bucuram de strălucirea ei miraculoasă şi de faptul că de aici mă puteam orienta către toate direcţiile în orice noapte senină.  
Dar, parcă niciodată nu am simţit atât de adânc în suflet dorul şi dragostea de înălţimile necunoscute şi de cele 200 miliarde de stele ce se spune că formează, împreuna cu materia interstelară, galaxia noastră, ca în acea noapte în care dragostea s-a desfăşurat sub privirea albă si complice a Lunii şi sub oblăduirea Luceafărului de seară şi a celui de zi...  
 
Am ajuns în acea localitate subcarpatică pe la miezul zilei şi ne-am cazat într-un motel plăcut, cu suficiente dotări care să ne satisfacă pretenţiile, deloc exagerate, potrivit scopului excursiei noastre, care, de fapt, erau mai mult întâmplătoare. După ce ne-am odihnit puţin, am plecat să cunoaştem zona, dar nu înainte ca ea să aranjeze paturile şi să facă puţină ordine în cameră, pentru a fi plăcută la întoarcere, când, potrivit dorinţelor neexprimate în cuvinte, urma să ne dăruim unul altuia în linişte, departe de lume şi de evenimente.  
Am plecat cu maşina din Valea Doftanei, urmând şoseaua şi admirând peisajul fantastic de final de vară. Mergeam încet şi mai opream pe alocuri, pentru a putea să admirăm priveliştea de basm ce învăluia unele zone şi anumite locuri ce păreau necălcate de piciorul omului. Râul sălta vesel în mici vălurele peste pietre şi ne-am dus să ne răcorim picioarele şi mâinile în apa limpede.  
Din locul acela am văzut o suprafaţă mai întinsă, cu câţiva copaci uriaşi, care păreau a fi un fel de paznici printre stogurile de fân proaspăt, abia strâns după coasă, aruncată de la poalele pădurii şi până aproape de râu. Pătrundea parfumul plantelor uscate natural până la noi şi ne învăluia într-o chemare la care greu se putea rezista. Am mers şi am alergat printre acele căpiţe ce păreau de departe a fi nişte babe cocoşate şi proptite în câte un par în jurul căruia fânul se aşezase vremelnic ca într-un fuior uriaş.  
După ce am marcat locul, am mai mers puţin până într-o zonă de unde reuşeam să urmărim apusul de soare. Era ca un defileu printre dealuri, prin care am văzut cum uriaşul glob strălucitor de albă lumină se preface în roşu-ruginiu şi creşte în dimensiune şi mai apoi dispare încet, încet, puţin câte puţin, aruncând umbre tot mai lungi si întunecoase peste câmp şi şosea, peste apă...  
 
Am aşteptat ca circulaţia să se rărească şi, când am observat că nu mai sunt trecători pe cărările lăturalnice, am plecat către acel loc minunat ce ne fermecase cu ale lui băbuţe de fân şi spre care armonia gândurilor şi dorinţelor noastre ne conducea cu voioşie. Am lăsat maşina pe malul drept al râului şi am trecut dincolo, păşind cu emoţie pe un buştean gros aruncat între maluri într-un loc mai îngust în care apa se învolbura repezită.  
Am hotărât pe care stog de fân să ni-l facem cameră de oaspeţi, astfel încât, de la înălţimea lui, să putem vedea întregul câmp cosit până la râu şi şosea, pe de o parte şi până la poalele pădurii ce se întindea măreaţă câtre înălţimi, pe cealalaltă parte. Ne-am căţărat cu greu, după mai multe încercări, folosindu-ne de acel par de mijloc ce dădea stabilitate întregii aşezări, peste care am aruncat o funie pe post de lasou. Odată cocoţaţi în vârf, ne-am dat seama că numai cerul se mai poate vedea de acolo. Grijuliu, am tras funia și am făcut-o colac, numai bun pentru a sprijini mai târziu o eventuală pernă din fire de iarbă plăcut mirositoare, care încă nu se uscase deplin. Ne afundasem în fânul moale şi nu era chip să mai vedem în jur şi ne-am bucurat să ştim că nici pe noi nu ne mai poate vedea nimeni.  
Se auzea foşnetul pădurii de foioase amestecate cu o mână de conifere în depărtare şi un cor de greieri vrednici de undeva de foarte aproape. Luna apăruse şi încerca să intre în desişuri cu a sa lumină palidă, timidă şi plină de curiozitate.  
Mirosul puternic de plante de câmp, de iarbă, de fân într-un cuvânt, era atât de intens încât aveam senzaţia că pipăim acest parfum unic, care ne îndemna la meditaţie şi somn...  
 
Întins pe spate, jumătate îngropat în fânul proaspăt, cu o mână îmbrăţişam bustul ei şi cu cealalaltă mângâiam alene părul desfăcut, împreunat cu iarba moale peste pieptul meu. I-am desfăcut uşor fermoarul bluzei de trening şi i-am eliberat sânii, care păreau deosebit de albi în întunericul obscur pe care razele lunii se osteneau să-l împrăştie. I-am mângâiat uşor cu podul palmei şi i-am simţit cum freamătă şi se-ntăresc ridicându-şi sfârcurile catifelate către bolta cerească. Priveam pofticios si admirativ, având senzaţia de moment că amândoi, atât de fragili, susţineau acel brâu luminos al cerului, numit Calea Lactee...  
Şi Jupiter trăgea cu ochiul, strălucitor şi vesel, încă de când soarele apusese, îndemnându-ne la veselie si dorinţa de a ne cunoaşte, la bucuria de a trăi făcând dragoste. Am sărutat acei sâni pierduţi câtre noianul de stele sclipitoare şi ea şi-a scos bluza, abandonându-şi trupul în braţele mele. Printre îmbrăţişări strânse şi săruturi din ce in ce mai pătimaşe, ne-am dezbrăcat reciproc şi ne-am lăsat trupurile goale în voia patului moale de fân mirositor, fără să mai simţim uşoarele înţepături ale paielor mai tari ori poate şi ale frunzelor mărăcinoase...  
 
Am abandonat stelele din Cassiopeia şi din cele două Urse, ca şi pe ale Vulturului şi Capricornului, pe cele din Lebăda şi Andromeda şi multe altele, după ce ne chinuisem să le depistăm pe boltă, după care ne-am abandonat şi noi îmbrăţişărilor şi săruturilor ce curgeau avalanşă pană la epuizare. Şi buzele ei aveau gustul ierbii şi trupul ei avea mireasma stogului cocoşat de greutatea şi mişcarea trupurilor noastre pierdute, regăsite şi reunite intr-unul singur.  
Nici atunci când întreaga boltă, cu întregul ei peisaj celest, s-a învârtit cu noi şi a dispărut pierzându-ne în întunericul ce ne-nghiţea, trupurile noastre nu s-au despărţit, ci au rămas un moment încremenite şi pline de contracţii, pentru ca, imediat, pe stratul gros de fân pe care alunecarea-l antrenase până la sol, sub noi, să-şi continue dulcea legănare în care tot dorul şi dragostea noastră se revărsa vulcanic...  
 
Poate am adormit ori timpul pe care-l credeam că stă pe loc s-a urnit în infinita-i derulare, căci am privit spre cer - în lungul clăii mutilate de zvârcolirea noastră - şi am văzut că multe stele şi-au pierdut din strălucire si altele, asemeni lui Jupiter strălucitorul, dispăruseră deja de pe firmament.  
Doar Venus ne zâmbea complice, dând noi dimensiuni armoniei şi dragostei ce ne unise.  
Şi cum luceafărul de zi ne anunţa apropiatul răsărit de soare, ne-am tras de sus treningurile şi celelalte mici accesorii rătăcite în fânul încurcat şi ne-am îmbrăcat din mers pentru a nu ne prinde lumina cu iarbă amestecată-n păr. Ne-am oprit la râu şi ne-am înviorat cu apă limpede şi rece şi, mână-n mână, cu gesturi tandre şi ochi pătrunşi de tainice lumini, ne-am îndreptat spre maşina ce ne aştepta cuminte la margine de drum şi început de nouă zi...  
 
P.S.  
Povestirea a fost scrisă în anul 2006 și publicată în volumul ”Femeia, eterna iubire”, Editura Alutus, Slatina, 2008.  
Scuze față de cititoarele care condamnă inspirația și imaginația de moment!!  
Referinţă Bibliografică:
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI / Marian Malciu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2124, Anul VI, 24 octombrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Malciu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!