CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fragmente >  





PETRECERE NEFASTĂ -7
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În salonul familiei Belmonte, Desire și prietenele sale își beau cafelele, fiecare străduindu-se să facă abstracție, de motivul pentru care se aflau împreună. Conversația își dădea silința să-și croiască făgaș pe tărmul banalităților senine și liniștitoare, evitând pe cât posibil turbulențele coșmarului care o devastase pe Desire, însă atmosfera rămânea apăsătoare și încărcată de penibil. În cele din urmă Maria Carla care o privea pe furiș, vedea cum iar se lăsa copleșită de coșmar. Oroarea și groaza îi contorsionau trăsăturile feței iar privirile rătăceau neliniștite în tenebre. Căuta în minte cu febrilitate, un mod de a o ajuta să depășească starea de șoc. 
  
Mintea și sufletul ei erau atât de prinse în păinjenișul suferințelor, încât uitase să guste cel puțin, din cafeaua care se răcise de mult. Uitase parcă și de cele două prietenele din fața sa. 
  
Nu arăta bine, deloc și ea gândi că acesta e momentul potrivit de a o face să reacționeze, să își descarce sufletul de o povară mai grea, decât putea suporta, înainte să fie prea târziu. O chemă cu voce domoală: 
  
- Desire! Hei, Desire! 
  
Continuând să nu audă chemarea sa, se apropie de ea și o bătu ușor pe umăr. 
  
Desire tresări puternic , trezită din gândurile negre ce reușiseră să pună complet stăpânire pe sufletul său traumatizat și cu privirea aproape rătăcită răspunse, făcând eforturi vizibile să-și recompună un aer cât mai firesc: 
  
- Da? Ce se întâmplă? Scuză-mă Maria Carla, m-am lăsat copleșită de gânduri! 
  
-Văd, îi răspunse Maria Carla cu voce ușoară, privind-o direct în ochi, sub privirile uimite ale Ancăi. 
  
Ascultă Desire, eu nu doresc și nu pot să-ți mai ascund faptul, că știu ce ți s-a întâmplat în noaptea trecută! Eram complet lipsită de forțe, aproape paralizată, întinsă pe acea bancă așa cum ți-am povestit, însă mintea nu-mi era destul de confuză, cum au sperat să devină, cei ce au pus la cale această mârșăvie și care ne-au drogat. Astfel stând lucrurile, am fost martoră la cele ce puneau la cale. Eu am reușit să înțeleg ce vorbeau între ei, aseară. În această dimineață după cele ce mi-ai povestit tu și Anca, am reușit să pun lucrurile cap la cap și am înțeles și ceea ce voi nu mi-ați spus. Totul mi-a devenit clar, văzând starea aceasta a ta, pe care am trăit-o și eu, demult. 
  
Îți mai amintești că ți-am povestit odată, despre cum, cu vreo 5 ani în urmă am suferit o tentativă de abuz sexual și violențele unui ticălos? Mi-a trebuit mult timp să-mi revin, după acea întâmplare. De un real ajutor ca să ies din acel tunel al fricii și să scap de coșmarurile care mă asaltau noapte de noapte, a fost ajutorul prietenei mele Diana. Asta e de fapt ceea ce ne leagă, o mare și caldă prietenie și nu ceea ce insinuează gurile rele. Ea a insistat mult să fac denunț și să merg la un psiholog. 
  
- Nu, Maria Carla e o greșeală ceea ce crezi tu! Eu nu am suferit un abuz, așa cum îți închipui. Nu! Nu! Nuu, 
  
repeta Desire cu voce disperată și nemaiputându-și controla emoțiile, a izbucnit într-un plâns isteric frângându-și mâinile și legănându-și corpul cugesturi gesturi necontrolate! 
  
Maria Carla i-a cuprins într-un gest ocrotitor umerii scuturați de suspine spasmodice, cum fac mamele cu un copil, abia trezit dintr-un coșmar. La început s-a zbătut revoltată, ca în cele din urmă să se lase ocrotită de acele brațe iubitoare și să plângă în voie. Suspinele scăpate din zăgaz, îi scuturau făptura cu toată violența, revărsându-se în cascade nestăvilite, eliberând-o de suferința aceea insuportabilă, care era gata, gata să-i strivească sufletul și rațiunea. 
  
Anca s-a retras cu lacrimi în ochi, în bucătărie, lăsându-le un moment singure. Devenise conștientă, că acea strategie curajoasă a Mariei Clara părea să-i fie de mare ajutor lui Desire, în starea de epuizare nervoasă în care căzuse. Și-a făcut de lucru căutând cu ceainic, a găsit ceea ce căuta și a pus pe foc apa, să facă un ceai de mușețel, neștiind nici ea ce altceva să mai facă în acea situație penibilă. În timp ce aștepta ca apa să fiarbă, privea de la fereastră adâncită în gânduri. Deodată, privirea i-a căzut din întâmplare pe o mașină marca ALFA ROMEO, de culoare neagră, parcată pe partea opusă a străzii, între alte mașini, mai precis pe silueta omului care tocmai ieșise din mașină, vorbind la telefon, gesticulând nervos și dând cu piciorul șuturi furioase în roțile mașinii. Aceste manifestări ale omului, ce dădea impresia a fi un personaj coleric și violent din fire, i-au și atras atenția asupra lui. În timp ce-i privea mașinal manifestările, mintea fiindu-i distrasă de gânduri îngrijorătoare, Anca a tresărit și a revinit repede cu picioarele pe pămâmt intrând în alertă, zicându-și: 
  
,,La naiba! E oare posibil sau am vedenii? Ticălosul de colo e chiar banditul ală, de Marco! Nu-i de mirare că mi se părea, că-l știu de undeva. Ia uite ce mare ticălos și prost! S-a postat la vedere în stradă, să o țină sub ochi pe Desire, mizând că nu poate păți nimic, nemernicul! Ăsta merită să-l pună cineva la locul lui, că altfel prea și-o ia în cap, nenorocitul!” 
  
Fereastra bucătăriei dădea în partea din spate a casei și el de unde se afla vedea bine intrarea principală, fără să riște prea mult să fie descoperit. Nu a luat în considerație însă, că ar fi putut fi zărit de la una din ferestre. Gândind acestea Ancuța se precipită în salon unde cele două prietene discutau animat. Desire deși nervoasă își mai potolise accesele acelea îngrijorătoare și părea destul de lucidă. Ea se apropie în grabă și l zise: 
  
- Ascultați-mă vă rog, un moment fetelor! E important și te rog Desire păstrează-ți cumpătul, când vei auzi ce am de zis! 
  
Cele două tinere femei întoarseră mașinal privirile către Anca. În ochii lui Desire apăruse un licăr de neliniște, 
  
- Ce se întâmplă Anca? Întrebă Maria Carla cu voce alertată. 
  
- Nu ghiciți cine e afară și ține casa sub observație? Marco! Cine știe de când o fi acolo! Eu tocmai l-am văzut, de la geamul bucătărieI în timp ce făceam o ,,tisana” pentru Desire. 
  
- Tocmai vorbeam de lup... zice Maria Carla în timp ce Desire se ridică imediat cu flăcări de ură și oroare în priviri și se îndreptă către ieșire, însă prietena sa o reținu: 
  
- Stai Desire! Să ne păstrăm sângele rece și să fim prudente! Tocmai mi-ai explicat foarte decisă, că nu poți și nu dorești să faci un denunț, ca să nu afle părinții tăi de povestea aceasta și deasemenea, nu dorești ca numele lor să fie târât într-un scandal. Ascultă-mă te rog și lasă-mă să fac eu pasul acesta, fără să amestec numele tău. Știu ce trebuie să fac! Ți-am spus că doresc să te ajut până în pânzele albe. Ți-am înțeles reticențele și te rog fii de acord, că trebuie să îndepărtăm pericolul de casa ta și de noi toate. Nu trebuie să știe banditul ăla, că Anca și tatăl său au fost cei ce te-au salvat și pentru asta nu trebuie să fie văzută aici în casa ta. Eu însă nu mă tem de el și îl pot speria pe el și ceilalți ticăloși, să le treacă cheful de a se mai apropia de tine. Te rog! 
  
Desire se opri în loc cu greu, tremurând de încordarea generată de o irezistibilă dorință de răzbunare, amintindu-și de umilințele suferite în stare de inconștiență și întrebă cu voce sugrumată de o furie nestăpânită: 
  
- Ce intenționezi să faci? Eu merg imediat la porcul ăla, că doresc să-l ucid cu mâna mea. Nu trebuie să te implici tu, nici să chemăm poliția. Eu pot să o fac. 
  
-Te rog, liniștește-te! Poate fi un altul prin preajmă pe care nu l-am zărit noi și oricum lupta ar fi inegală. Trebuie să-ți păstrezi luciditatea și vei vedea că împreună vom reuși. Uiți oare că are să-mi plătească și mie o poliță Marco și amicii săi? M-a drogat pe mine și pe prietena mea și au tentat să ne violeze, crezându-ne sub efectul drogurilor. 
  
- Ai dreptate și eu am fost idioata care v-am expus la toate acestea. Pedeapsa mea e meritată! Din cauza prostiei mele mă aflu în această situație și v-am atras și pe voi... 
  
- Nimeni nu merită să i se întâmple așa ceva, Desire. Nimeni pe lume nu are dreptul să profite de încrederea altora, să le facă astfel de ticăloșii. 
  
- Vin cu tine Maria Carla, să înfrunt pe nemernicul acela și-mi voi păstra sângele rece. Îți promit! Pentru nimic în lume nu-s de acord să mergi doar tu afară. Haidem! Îl luăm prin surprindere pe animalul ăla. Ies prima eu, mă apropii și tu vii după mine și te asiguri că nu sunt și ceilalți prin preajmă. Anca, tu nu trebuie să te arăți deloc! Pe tine nu trebuie să te vadă. 
  
În zadar a mai încercat să protesteze Maria Carla și Anca, că Desire devenise de nestăpânit. În cele din urmă, Maria Care se dovedea a fi o persoană cu mult sânge rece și inteligentă. A reușit să se facă ascultată și să o facă să raționeze. Acea stare de surescitare nervoasă ce pusese stăpânire pe mintea și nervii sărmanei nefericite, nu ar fi dus la nimic bun, dacă era lăsată să acționeze în acele momente. Vroia cu orice preț să se răfuiască imediat cu Marco și să se răzbune ucigându-l cu mâna ei. 
  
- Ascultă Desire! Credeam că ai înțeles faptul, că Marco e sub comanda acelui bandit de Nicola care-i dă droguri lui și celorlalți. El vinde droguri pentru Nicola și e un toxicodependent nenorocit, labil psihic. Noi nu trebuie absolut, să ne expunem, să ne luăm de piept direct, cu acești ticăloși căci nu avem probe concrete să-i înfundăm Trebuie să acționăm cu calm și diplomație și tu nu poți fi diplomatică în aceste condiții. Eu însă pot și am un plan în minte. Acum Desire nu ai sorți de izbândă să-l ucizi cum ai dori. Lupta ar fi inegală și nu se lasă el răpus de tine. Ar fi doar o nebunie care ar înrăutăți lucrurile și ne-ar anula sorții de izbândă la zero, în condițiile de discreție ce le dorești chiar tu. Totul ar deveni un scandal public. Ascultă-mi raționamentul și-mi vei spune apoi ce părere ai de planul acesta: 
  
Nicola ăsta e un traficant periculos și dispune de o bandă de nelegiuiți ce lucrează sub ordinele sale. El conduce și un club de noapte unde se practică jocuri de noroc, trafic de stupefiante și prostituție. Am aflat aceste lucruri în timp ce zăceam pe banca aceea, azi-noapte. E un mizerabil fără scrupule, care nu se dă în lături de la nimic. În plus, a pus ochii pe tine, Desire! Scopul său era de fapt, să te facă să consumi droguri cu orice preț, să fii la bunul său plac și astfel să aibă acces la banii tatălui tău și să te rețină în mrejele sale, pentru sine. Asta e ceea ce dorea, de fapt. Marco e un pește mai mic, un prost răzbunător și fanfaron de care se folosește manipulându-l, acel Nicola. Acela e rechinul cel periculos. I-am auzit cu propriile urechi vorbind între ei. Dacă au vreo bănuială că le-am ascultat secretele, căci ei discutau liniștiți, crezându-se în siguranță, cred că aș putea avea probleme mari. Ei ar putea trece la represalii, contra mea. Nu trebuie, să ne trădăm intențiile. Trebuie să-i lovim din umbră și unde ei nu se așteaptă, ca să putem avea pace, o vreme. Acestea nu ți le spusesem, însă acum ți le-am spus, pentru că eu consider important ca tu să știi aceste lucruri. Astfel vei ști să te aperi, cunoscând identitatea și intențiile dușmanilor tăi. Ai nevoie de ajutor ca să-i oprești de a-ți mai face rău și să te aperi pe tine și familia ta, de răul pe care ei pot încă să vi-l facă. 
  
Deasemenea Desire nu uita faptul că aș putea fi și eu vizată de ei și deasemenea Diana sau Anca dacă lui Nicola îi încolțește în minte bănuiala, că din întâmplare i-am aflat secretele murdare. Înțelegi ce vreau să spun? După cum au decurs lucrurile azinoapte, deja încep să mă tem că li se vor trezi bănuielile și vor organiza represalii în curând, contra noastră. 
  
Desire era uluită aflând toate acele grozăvii de care nu avusese habar înainte. Anca deasemenea era îngrijorată și uimită de raționamentul Mariei Carla, care pe lângă mult curaj vădea și multă înțelepciune și inteligență. Abia acum reușeau să înțeleagă, cât de gravă era situația cu adevărat. 
  
Desire Înțelegea tot mai clar cât de grav greșise ea însăși, intrând de bună voie în gura lupului și târând și pe alții, inclus tatăl său, dacă planul acelor ticăloși ar fi reușit. Acum înțelegea că Marco o folosise ca pe o marionetă, doar ca să-l poată umili și distruge pe tatăl ei, nu pentru că ar fi fost câtuși de puțin îndrăgostit de ea. Reflecta îngrozită: 
  
,,Doamne! Ce imatură și iresponsabilă am putut să fiu! Câtă dreptate avusese tatăl meu mereu în privința lui Marco. Ce rușine că m-am lăsat condusă de impulsuri puierile și am intrat cu ochii închiși în necazul acesta, atrăgând atâtea riscuri și asupra celor ce-mi sunt cu adevărat prieteni. Maria Carla riscă atât de mult să mă apere și să mă ajute și eu continui să rămân o imatură iresponsabilă. 
  
Desire, grăbește-te să te schimbi și asumă-ți responsabilități fără să lași mereu pe alții să riște pentru tine! Nu mai ai timp. Acum este momentul să începi, să dai dovadă cine ești tu cea adevărată. Nu-i timp de lamentări. Scutură-te de această stare de durere care încearcă să te copleșească, de această furie oarbă care te mână să ieși în stradă, să te răfuiești cu Marco, fiindcă ți-a înșelat iubirea, întocmai ca o fetiță răsfățată și rănită în orgoliul propriu, când de fapt nu este deloc momentul și cazul să riști din nou și să târăști pe cei ce te iubesc cu adevărat în alte belele!” 
  
Toate acestea i-au trecut prin minte în momentul când a aflat discuțiile auzite de Maria Carla în timp ce zăcea întinsă pe acea bancă la piscină, paralizată de drogurile puse lor în șampanie de acei delicvenți, dintre care pe unul îl considerase iubitul său. 
  
Se simțea iluminată și împinsă de dorința conștientă de ai feri de necazuri pe cei ce o iubeau și sfârșiseră din greșeala ei în pericol. Aceste reflecții o ajutară să-și controleze suferința și durerea provocate de acei mârșavi violatori. Vor plăti! Pe rând, fiecare pentru ce-i făcuseră...Însă toate la timpul lor! Se întoarse deodată către prietenele sale și le vorbi cu voce calmă, resemnată cu privirile limpezite, fără acel licăr de neliniște de mai înainte, reușind să le uimească cu rapiditatea de a se metamorfoza, dominându-și emoțiile ce păreau să o copleșească ceva mai devreme. 
  
- Ce propui să facem Maria Carla?Te ascult,draga mea prietenă și sunt gata să fac orice-mi ceri. Nu doresc să vă expuneți la alte pericole, nu mă voi expune nici eu. 
  
- Desire, iată ce vom face! Voi face eu chiar acum, un denunț anonim la poliție și –l voi înfunda pe acel idiot de Marco, pentru că vinde droguri. Pariez că are asupra sa droguri acum și nu-și face griji deloc că vreun pericol l-ar paște din această direcție. El urmărește să rămâi tu singură și să te contacteze, speând că nu-ți amintești nimic din cele ce ți –au făcut ei. 
  
-Cum faci tu să fii sigură că astfel stau lucrurile? Este foarte posibil să greșești. 
  
-Nu cred! Gândesc logic și încerc să mă pun în situația lor, cunoscând din cele ce vorbeau ei, cam cum stau treburile. E doar o probabilitate ce cred eu, însă are sens. 
  
Voi denunța la carabinieri și de Nicola și cele ce i-am auzit vorbind între ei aseară. Sunt aproape sigură că ei acum, se tem că ar putea fi denunțați pentru viol, nu pentru droguri și cu puțin noroc s-ar putea să cadă în cursă sau să se trădeze. Oricum ar fi, cu poliția pe capul lor pentru un timp vor fi ocupați și ne vor lăsa nouă timp să ne punem la adăpost. Tu ești cea care îi interesează în principiu. Va trebui să iei o hotărâre în acest răstimp ca să –ți piardă urmele, Desire. Cred că e crud ce-ți spun dar ești încă în pericol și trebuie să te decizi repede. Inventează ceva convingător pentru părinții tăi ca să justifici aceste traume pe fața și corpul tău draga mea, dacă vrei ca ei să nu afle ce ți s-a întâmplat. Vezi că aceste suferințe prin care treci se oglindesc în ochii tăi ca într-o carte deschisă și eu nu cred că tatăl tău va fi prea ușor de convins, să nu intervină pentru a te vizita de un medic, ceea ce după părerea mea ar fi cel mai indicat în situația aceasta. Tu ești însă cea care vei decide aceste lucruri. Contez că vei face alegerea cea mai bună pentru binele tău și al familie tale. Marco e posibil să mă fi văzut la sosire și așteaptă să plec ca să încerce iar să te prindă în plasa lui, când rămâi singură. De Anca nu știe că e aici și nici nu trebuie să afle vreodată că ea te-a ajutat, altfel va avea mari necazuri, atât ea cât și părinții săi. 
  
- Sunt de acord Maria Carla! Mă uimești cu înțelepciunea ta și te admir pentru curajul și loialitatea de care dai dovadă. Mă îndatorezi mult și ai dreptate în toate privințele. Te voi ține la curent cu ce voi hotărâ. Fă acel denunț! M-ai convins, că e soluția cea mai bună. 
  
Maria Carla luă telefonul și merse în bucătărie, unde vorbi îndelung cu un personaj misterios. După aparențe, se părea că la celălalt capăt al firului era o persoană bine cunoscută, probabil un prieten. Anca era plăcut surprinsă de curajul și mintea sa strateg. Era o persoană minunată în adevăratul sens , al cuvântului. Se mai liniștise, văzând cum Desire își revenea și începea să reacționeze normal. Îi intraseră la suflet cele două tinere italience, care o tratau la rândul lor cu multă prietenie și încredere. 
  
,,Trebuie să-l sun neapărat pe tati, să-l pun la curent cum stau lucrurile, ca să se liniștească el și mama în privința mea și apoi îl sun pe Gusti, să-i spun că ne vom vedea mai târziu“se decise Anca. 
  
Va urma. 
  
Referinţă Bibliografică:
PETRECERE NEFASTĂ -7 / Maria Giurgiu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2749, Anul VIII, 11 iulie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Giurgiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!