CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





AMFORA CU LACRIMI - RESTUL LA 30 DE ARGINȚI
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
AMFORA CU LACRIMI - RESTUL LA 30 DE ARGINȚI  
  
 
Recenzie la volumul de versuri RESTUL LA 30 DE ARGINȚI  
Autor Gheorhge A. STROIA, Adjud-Vrancea  
Editura Armonii Culturale, 2018  
  
 
  
AMFORA CU LACRIMI este RESTUL LA 30 DE ARGINȚI, cea mai recentă carte a scriitorului vrâncean - Gheorghe A. Stroia, adept al trăirilor lăuntrice revărsate în poezie.  
  
Tematica dezbătută nu este una banală, ci aleasă cu inima și scrisă cu lacrimile veșnicei recunoștințe pentru entități sfinte și ființe ce i-au îmbogățit sufletul și i-au călăuzit pașii prin destinul pământesc: Dumnezeu, părinți, iubita(soția) și trauma despărțirii de rădăcinile arborelui genealogic, sentimente pe care le evocă prin cultul memoriei poetice într-un amalgam de accente metaforice, simbolistice și expresioniste.  
  
Ca un mesager al Decalogului celor 10 porunci date de Dumnezeu lui Moise, pe multele Sinai - principii fundamentale ale religiei, autorul sedimentează lucrările artistic și le stratifică tematic în cele trei capitole, din rama sufletului în rama cărții și de la prima la ultima pagină, cu principii de viața creștinească, în pace sufletească și comuniune spirituală cu toți cei dragi în destinul hărăzit de Dumnezeu.  
  
Majoritatea poemelor se încheie cu puncte de suspensie, lăsând, parcă, loc pentru continuitatea ideii în finalizarea tematică, cititorului, analistului sau criticului literar. Esența mesajului transmis cititorului face trimitere la păcatul capital - uciderea, printr-o hemeneutică artistică concentrată în motto: “- Ia-ți restul la 30 de arginți/ și du-te, fiule,/ Iertarea ți-o dau în dar,/ Iartă-te și tu, fiule!/ Iartă-te!…”  
  
Preocupat de „latura spirituală a lumii”, poetul reflectă la calea vieții dar și la „viața de dincolo, la Dumnezeu, ce marcheză destinul, existența, trăirea, emoția, gândurile.” , păstrând „bucuria clipelor trăite lângă persoane dragi”, în natură și în comunicarea prin rugăciune cu Dumnezeu, prin harul poetic și harul duhovniciei. (ÎN LOC DE ARGUMENT)  
  
Capitolul I - RESTUL LA 30 DE ARGINTI - începe cu IERTARE, PĂRINTE! - un poem metaforic, al naturii revoltate în care sunt personificate: Soarele, vântul, iarba, participand afectiv la tragedia trădării lui Hristos. Poemul figurează și pe copetra 4, precum „Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul”, spre luare-aminte: „Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi si Cel de pe urmă, Începutul și Sfârșitul” (Apocalipsa 22-13), ca un „Remember - Patimile lui Hristos”, în care autorul se transfigurează, cu asumarea păcatului capital și căința mărturisită, spre împăcarea cu sine și cu Dumnezeu, ca o lectie de bună creștinătate pentru fiecare: „Iertare, Părinte,/ n-am decât 30 de arginți,/ Iertare, mi-e vina grea,/ nu o mai pot duce…”  
  
Continuînd firul traseului biblic, autorul, precum copacul „întins pe crucea pătimirii”, rămâne conectat în rugăciune de slavă și binecuvântare divină: „Tu ești lumina, Calea, Viața,/ …Tu, Doamne, Făcătorule a Toate,/ …Tu dăruiește-mi dalba mea fărâmă,/ din Raiul Tău cu heruvimi și sfinți!” (E DIMINEAȚĂ)  
  
Mărturisirea compasiunii pentru prietenii care și-au pierdut rude apropiate sufletului transmite cititorului durerea resimțiță de autorul aflat în sanctuarul din templul conștiinței metafizice. (DE PIATRĂ...)  
  
Punând în antiteză, trăiri opuse ale copilăriei, cu toată candoarea inocenței și tumultul vieții de adult, cu implicari sociale, evocatorul despovărează conștiința, ca în „Pilda bunului samaritean”, prin îndemnul: „Și dacă mâine/ e un ieri,/ fii om, …să dai mereu,/ fără să ceri,/ doar zâmbete/ ca de copii.” (ȘI DACĂ MÂINE), când „Plâng pietrele…/ oamenii/ ce-și plâng/ sufletele plângătoare/ ca pietrele.” (PLÂNG PIETRELE…)  
  
Timpul, ca judecător al conștiintei umane, este pătaș la toată lucrarea vieții. (TOT…)  
  
Capitolul II - E-ATÂTA PACE PE PĂMANT - cuprinde poeme meditative, în care este descrisă o pace aparentă ca liniștea după furtună, prevestitoare de un cataclism pustiitor, spre mântuire și purificare (E-ATÂTA PACE…). Doar ecoul veșniciei se aude în clopotul ce cheamă la rugă către Dumnezeu: „- Veniți, veniți,/ la rugă, fără teamă!/ …Veniți, veniti,/ la-nchinăciune,/ sărbătoriți/ Duminica cea sfântă/ și buni să fiți/ și credincioși, asemenea lumii/ celor care nu cuvântă!”(VENIȚI!)  
  
Capitolul II se încheie apoteotic în zorii unei dimineți, cu trezirea naturii la viața ca dinr-un coșmar apocaliptic, pentru o lume idilică prin zile și nopți: „RĂSARE...”, „E ÎNTUNERIC…”, „AMURGURI…”, „ÎN PLOAIE…”, „ÎNFLORIRI…”, „DIMINEȚILOR…”  
  
Triumfatoare și înălțătoare sentimente de iubire răzbat din câteva poeme dedicate femeii și soției iubite, ca o recompensă a penitenței spirituale, spre terapia rănilor sufletești: „SPECTACOLUL NOPȚII”, „FEMEIA - acrostih)”, „DE NU TE-AI FI NĂSCUT…”, „NEDUMERIRE…”, „NU MĂ AUD…”  
  
Capitolul III - GRĂDINA CU SUSPINE - este cel mai redus, dar și cel mai dend în dramatism, ca o nebuloasă în care intră sufletul pe ultimul drum și nu mai regăsește calea de întoarcere. Poemele sunt dedicații comemorative părinților autorului - Aurica și Andrei, dar și mamei-soacre - Mariana.  
  
Dorul de mamă este copleșitor: „Mi-e dor de tine,/ Mama mea plecată,/ în visele de noapte/ …nicicând, nicicând/ eu nu te voi uita!” (MI-E VIAȚA…) iar dorul de tată, resimțit dureros, în fiecare vis și respirație, ce scurtează distanța veșniciei în monologul declarativ: „Te iubesc mai mult/ cu fiecare veșnicie/ care ne desparte,/ cu fiecare speranță/ care ne apropie.” (MI-E DOR…)  
  
Pe defuncta mamă-soacră - Mariana - din amintirea căreia se revarsă bunatatea și credința, poetul o ridică la rang de sfinți: „Tu ești măicuța din icoană// …de mână te va ține Domnul!// …tu ești un Înger sus în ceruri,// …iertare-ți cer cu suflet greu/ și plâng cu sânge a ta moarte.// …și te-om striga, să ne auzi,/ e scris cu lacrimi al tău dor!// …Chiar de-i plecat, tu încă ești,/ Nicicând noi nu te vom uita!” (PE CALE…) „…Esti acum față cu Domnul// Te va așeza-n grădină,/ în poiana Sa de flori/ și-ți va da îndată Raiul:/ Suflete, tu n-ai să mori!” (ÎNDEMN)  
  
Capitolul III se încheie cu poemul ACASĂîn care tristețea ocupă imensitatea golului sufletesc lăsat de dispariția mamei „…sub lespezi reci,/ pregătită parcă/ de culcare. // Am fost la cimitir,/ măicuță, / și lacrimile mari/ se înnodau în barbă… // Ți-am găsit culcușul/ tare rece...// Dormi, măicuța mea,/ în pace,/ ...dormi, visând/ la ceasul/ când din Ceruri/ Domnul Slavei va veni.// …să te-nvie/ și să-ți dăruiască/ o nouă Casă./ …unde fi-vei/ pururea... ACASĂ!”  
  
Ultima parte a cărții va fi completată de autor cu opinii corespunzătoare: VITRINA CRITICĂ - RESTUL LA 30 DE ARGINȚI…  
  
Felicit autorul și îi doresc multă inspirație în continuare, de-a oferi citotorilor și alte creații din prea-plinul sufletesc.  
  
 
  
6 Decembrie, 2018 Maria FILIPOIU - BUCUREȘTI  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
AMFORA CU LACRIMI - RESTUL LA 30 DE ARGINȚI / Maria Filipoiu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2909, Anul VIII, 18 decembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Filipoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!