CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  




Autor: Maria Burcă         Ediţia nr. 2752 din 14 iulie 2018        Toate Articolele Autorului

Timpul-elementul principal din romanul ,,Paznicii legământului”
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Timpul-elementul principal din romanul ,,Paznicii legământului” 
  
Apărută în anul 2007, cartea lui Tom Egeland ,,Paznicii legământului” vine cu un număr de pagini ce cuprinde ficțiune îmbinată cu date reale. Publicată în 2013 la Editura Allfa, romanul norvegianului, de 450 de pagini se înscrie în topul celor mai interesante romane de acțiune. Structurat în patru părți: Manuscrisul, Semnul ascuns, Drumul spre Vinland și Ultimul paznic, textul romanului abordează o tematică interesantă și valoroasă: identitatea lui Moise-instauratorul legilor morale ale omenirii. Povestea lui Moise este o ficțiune frumos mascată de fapte și trimiteri istorice relevante. Poate fi un punct de plecare pentru identificarea unor adevăruri nedescoperite încă. 
  
Ideile prezente în roman sunt induse de întrebările cărora eroul principal încearcă să le găsească răspunsuri. Marcat de alte romane care au abordat teme asemănătoare, norvegianul Tom Egeland creează o sagă a descifrării unor mistere mondiale precum: Chivotul Legii, identitatea lui Moise, faraonii, scrierile runice. Personajul principal Bjorn Belto e un Indiana Jones – un elucidator al acestor mistere. Romanul se deschide cu o serie de mici povestioare sau scurte poezioare preluate din texte vechi care își găsesc locul către finalul firului narativ, ca într-un puzzle. 
  
Bjorn Belto, eroul romanului, este chemat de o cunoștință a sa, Sira Magnus, un preot dintr-o localitate norvegiană-Snorrastofa, să preia și să descifreze un manuscris străvechi găsit în biserica sa. Bjorn, un arheolog cunoscut și tenace se grăbește să se întâlnească cu Sira, dar nu reușește să discute mai mult cu acesta pe marginea documentelor găsite, deoarece Sira Magnus este omorât de trimișii unei organizații secrete. Și de aici personajul nostru, intrigat precum un polițist, încearcă să afle de ce sunt valoroase documentele găsite și pentru care Sira Magnus a fost omorât. Printre manuscrisele găsite la Snorrastofa, Bjorn observă pe marginea unora, trei semne distincte: o cruce, o rună Tiwaz, un ankh egiptean și o pentagramă. Aceste simboluri îi vor călăuzi pașii în căutările pe care le întreprinde. Pentru aflarea adevărului apelează la serviciile unor cunoștințe, călătorește în diverse locații din Norvegia, din Europa sau America și suportă atacuri fizice și psihice din partea trimișilor organizației secrete. Urmând indiciile furnizate de textele găsite în locațiile pe care le-a identificat în fiecare mesaj găsit, Bjorn dezleagă puzzle-ul inițial al romanului: o poveste fascinantă în care actanții au fost nume importante pe scena politică a vremurilor. Și că povestea se întinde de-a lungul a două milenii. Începutul poveștii poate fi călătoria vikingilor pe Nil sau poate fi nașterea personajului în jurul căruia se precipită evenimentele povestirii: Moise. Așadar Moise nu a fost un copil găsit de fiica faraonului pe malul Nilului într-un coș, ci a fost chiar fiul mai mare, rebel al faraonului Amenhotep al II-lea și al Tiyei: Tutmes. Acesta pentru faptele sale caritabile a fost renegat și uitat. El a fost un ,,erou de război recunoscut și un conducător religios, un general curajos în armata tatălui său. Ca și Moise s-a răsculat” împotriva stăpânirii. Istoricul ,,Manethon” scrie despre Moise în Aegyptianca, că ,,preotul fusese înainte soldat, la fel ca prințul Tutmes și că i-a învățat pe israeliți să lupte”. Preotul i-a condus pe israeliți, considerați de faraon indezirabili, la ,,revoltă și mulți au fugit în țara lor de obârșie.” După exodul israeliților Tutmes/Moise se întoarce la tatăl său care nu-l iartă și-i cere să-și aleagă moartea, ceea ce acesta și face. Alege să moară prin otrăvire. Fiind de spiță regală, Tutmes este înmormântat cu onorurile unui faraon însă pe celălalt mal al Nilului într-un mormânt săpat în piatră în templul lui Amon-Ra al cărui preot fusese. Dizgrația în care căzuse venea și cu uitarea acestui vlăstar al familiei faraonului. Mumia acestuia a stat ascunsă în spatele altarului împreună cu bijuteriile existente în mormânt până când vikingii și-au însușit-o. Drumul acestora către templul lui Amon-Ra în care se afla mumia, a fost călăuzit de o hartă realizată de un preot trădător al cultului. Această hartă printr-un concurs de împrejurări a ajuns în mâna lui Olav-vikingul. Împreună cu mumia, Olav ia o seamă de manuscrise și pe marele preot al templului Amon-Ra: Asim, cel care avea să devină păpușarul scenei sociale a vikingilor pentru câțiva ani buni. Paznic al lui Moise și al manuscriselor, Asim îi întovărășește până în ținuturile reci ale Norvegiei, este părtaș la încreștinarea lui Olav și își creează o sectă proprie. Inițiază o serie de persoane cărora le cere păstrarea secretului și a mumiei. Bun astrolog, poliglot și matematician, Asim realizează o întreagă rețea de date, împrăștiate în diverse colțuri ale Norvegiei, așezate în formă de cruce, și un cod, bazat pe scrierea runică, menit să apere rămășițele pământești ale lui Moise. 
  
Bjorn, arheologul albinos, precum porumbelul alb al păcii, merge pe urmele indicate de Asim, până în America, la Palatul Miercoles, unde găsește mumia și o parte din manuscris, dar și personajul negativ și povestea întreagă a ceea ce s-a întâmplat. Află că mumia a fost mutată de către ultimii paznici în America, odată cu prigoana Vaticanului ce dorea manuscrisele, mumia și comorile. Moise, strămutat în America, rămâne la Palatul Miercoles 500 de ani, ca urmare a soluției găsite de Papa Iuliu, care dorea păstrarea secretului contra unei sume de bani alocată stăpânilor palatului. Potrivit prezicerii lui Asim - egipteanul, Moise împreună cu Olav-Sfântul Norvegiei se va întoarce după foarte multe sute de ani în locul de unde a plecat: în Egipt, în templul de pe malul Nilului. Aceasta se va întâmpla prin concursul ultimilor paznici: Beatriz, Custodele și Bjorn. 
  
De-a lungul firului narativ întâlnim câteva personaje omniprezente ce dețin calități remarcabile. Sunt adunați într-un tot chiar dacă se găsesc în timpuri diferite: Moise-eroul de viță nobilă care sfidează legile vremii sale și-și revarsă dragostea și mila asupra celor năpăstuiți. Mila este atributul cel mai potrivit al acestuia. Legătura lui cu timpul și spațiul în care își ducea existența Bjorn, este Olav-vikingul, rebel care după cucerirea templului lui Moise își schimbă mentalitatea. Se maturizează și odată cu maturizarea sa își dorește să adune triburile norvegiene sub un conducător și o religie. E tributar oarecum existenței egiptenilor pe care a observat-o și pe care încearcă să o adopte. Se creștinează și cere și supușilor săi să creadă în Hristos și în legile sale morale. Bjorn - arheologul contemporan e un om special. Atipismul săuconstă în lipsa culorii din organismul său: are părul alb, ochii roșii și pielea albă și nu e doar fizic. Puterea sa constă în perseverența de care dispune în căutările sale. Fire introvertită, caută să-și relaxeze psihicul în scurtele internări în spitale-ospicii pentru boli sufletești. E firav și se teme de durere ,,Sunt paralizat de frică. Lsă-mă să-mi pierd cunoștința și trezește-mă când a trecut pericolul”. E asemeni unei păsări cuminți și temătoare. Alegoric poate fi un mesager al cunoașterii adevărate ale scrierilor religioase ale antichității. E un rebel, modest, tipicar și bine intenționat. Unele adevăruri îl stârnesc și nu se poate abține să nu meargă în contra valului. Peste acești trei magi ai existenței: Moise, Olav și Bjorn, toți firi rebele dornice de schimbare, care-și caută datul sorții, vine Asim-marele preot, sfetnicul din umbră al fiecăruia. Fiecare din cei trei actanți ai legământului e condus spiritual de preotul Asim. Deși nu are nici o legătură verbală cu Moise îi este slujitor devotat și dincolo de moarte. Alături de Asim, Olav se regăsește, își află țelul pentru care trebuie să trăiască. În realizarea lui, Asim îi este sfătuitor și protector. Pentru Bjorn, Asim devine călăuză, un inițiator, îndreptându-i pașii către trupul neînsuflețit al lui Moise. Utilizând inteligența de care dispune Asim reușește, după secole întregi de la trecere în neființă, să-l inițieze pe Bjorn în marea sa operă de apărare a mumiei din templul egiptean. 
  
Fiind o carte de ficțiune e ușor de înțeles de ce unele inadvertențe istorice își fac loc printre multele informații corecte și interesante. În romanul lui Tom Egeland găsim o poveste fascinantă în care eroii sunt prezentați în pielea unor oameni adevărați, cu greșelile lor, cu trăirile rele sau bune. Imaginile perfecte sunt distruse, datele istorice arhicunoscute sunt răsturnate, realul se împletește cu irealul existând pericolul să nu se mai poată face o delimitare obiectivă între acestea. Informațiile fictive pot fi percepute ca fiind reale și totul capătă veridicitate. 
  
Romanul ,,Paznicii legământului” place prin tematica abordată și prin viziunea asupra decodării informațiilor din Biblie și a imaginilor deosebite pe care le derulează mintea în momentul citirii. E într-adevăr romanul care se citește cu plăcere și place prin misticismul de care e impregnat, prin modul de desecretizare a tainelor existente. Cele trei simboluri de care este impregnat întregul roman: ankh-ul, tiwaz-ul și crucea sunt emblematice și vin ca o încununare a imaginii care se desprinde din roman: legătura dintre israeliți și egipteni este întărită și de nordici. Cele trei simboluri aduc împreună trei credințe distincte: credința în Osiris, în Hristos și în Ondin. Cel care le unește pe toate este Asim ,,Asim avea niște credințe și idei pe care noi, occidentalii, le-am considera contradictorii. Ca mare preot, îi venera pe zeii egipteni. Dar Amon-Ra trebuie să fi fost un zeu tolerant, pentru că Asim îi venera și pe Avram și pe Moise, pe Isus și pe Mahomed. Era astrolog și practica magia ocultă. Dar era și foarte cultivat, priceput la limbi străine și stăpânea multe discipline din vremea lui. Un învățat și un înțelept. Și își dedicase viața unui singur lucru: să apere mormântul, mumia sfântă, comoara și textele care fuseseră lăsate în cripta decedatului.” În paginile romanului se întâlnesc acțiuni valoroase ale umanității: căutarea, păstrarea, credința și respectul. Toate aceste acțiuni vizează omul interior și credințele sale. Povestirea se bazează pe o numerologie aparte: cifra trei. În textul lui Tom Egeland numărul trei este întîlnit de la început până la final și anume trei simboluri egale: crucea, ankh-ul și tiwaz-ul subordonate pentagramei, trei oameni din vechime: Moise, Olav, Asim, Bird subordonați credințelor strămoșești, trei contemporani: Bjorn, Beatriz, Custodele subordonați credinței în adevăr și trei personaje negative: Esteban Rodriquez, Hassan, Stuart Dunhill subordonați unei organizații secrete ce-și dorește puterea absolută. De asemenea ca în basme apar și trei încercări pentru cel ce era inițiat: Bjorn, (degetul rupt, piciorul rupt și timpul petrecut în întuneric în inchisoarea din Palatul Miercoles). 
  
Titlul romanului nu dezminte tematica acestuia. Misterul subiectului este regăsit în titlu. Legămîntul este cuvântul care trimite către magie, către inițiere. Paznicii n-au făcut decât să apere legământul. Bjorn, ultimul dintre paznici este inițiat de Asim, și devine paznic tocmai prin încăpățânarea de care dă dovadă în protejarea și păstrarea manuscriselor de la Thingvellir. Cei trei paznici care îl readuc pe Moise în Egipt sunt oameni marcați psihic de evenimente din adolescență: Bjorn își pierde tatăl într-un accident pe munte, când avea 12 ani. Custodele își pierde familia în al doilea război mondial când avea 10 ani și a fugit din Varșovia ,,doar Custodele a reușit să scape cu viață. Avea zece ani pe atunci”. Beatriz își pierde virginitatea, siluită de fratele ei, Esteban Rodriquez, la o vârstă fragedă. Sunt trei oameni care au luat exemplul lui Asim – au iertat și s-au păstrat pe sine pentru a se sluji, au trecut peste momentele frustrante din copilăria lor și au căutat să se păstreze punându-se în slujba adevărului, devenind rebeli atunci când era nevoie: Bjorn refuză să predea manuscrisele din Thingvellir, Custodele îl duce pe Bjorn în Biblioteca Sfântă și-i arată manuscrisul lui Bârd Bârdosan ,,oșteanul și scutierul sfântului Olav, care a stat pe insula Selja patruzeci de ani după bătălia de la Siklestad” și Beatriz care nu se dă în lături să comande deschiderea focului asupra fratelui ei. Toti trei sunt niște rebeli, dornici de cunoaștere, încăpățânați în a-și respecta legământul. 
  
Romanul poate fi văzut în varii perspective, în aceea de roman polițist, religios, istoric sau social. Poate fi interpretat ca un roman polițist. Bjorn devine pe lângă un căutător al anticelor mistere și un detectiv inteligent. Descoperă cu meticulozitatea pe care o stăpânește ,,Dar toate sunt la locul lor, așa cum le-am lăsat. Aproape. Partea stângă a tastaturii a fost împinsă cu un centimetru sau doi; îmi dau seama pentru că eu o las întotdeauna paralelă cu marginea biroului.” indicii care-l ajută să identifice răspunsurile pentru întrebările ce se nasc după moartea preotului Sira Magnus. Poate fi interpretat ca un roman religios. În text sunt multe referiri religioase la Biblie și la actanții săi, la valorile morale pe care omenirea le-a uitat și la care se încearcă a se ajunge, la papii care au recurs la diverse minciuni pentru a apăra o religie necunoscută în totalitate. Poate fi un roman istoric deoarece conține foarte multe informații istorice valoroase, greu identificate și slab dezbătute de cercurile universitare și de media. Sau poate fi un roman social întrucât în paginile sale se întâlnește conturată vag ideea unei organizații fantomă care deține secretele universale și nu numai că le deține, ci le și utilizează. Organizația este cea care încearcă să controleze lumea existentă. În toată povestea romanului există minciuna care dărâmă tot angrenajul social al omenirii: Vaticanul a știut și știe mult mai mult decât știe orice muritor de rând al lumii prezente. Dacă s-ar arăta adevărata față a celor care au mușamalizat credința, oamenii ar vedea altfel existența. Ceea ce se crede astăzi este un efect a ceea ce s-a întâmplat în trecut. Se naște o invitație la căutarea în trecutul existenței credințelor omenirii. Dacă se va găsi greșeala din trecut, atunci prezentul va lua un alt făgaș, mai bun. Romanul ,,Paznicii legământului” e o invitație la o astfel de căutare. Căutarea cauzei din trecut pentru criza modernă de credință din zilele noastre ar fi soluția pentru întărirea mentalității omenirii. Ca un revers al religiozității noastre, Asim este modelul unui slujitor al credinței adevărate. Poate fi considerat un papă, dar un papă al timpului. 
  
Exită în roman și o latură negativă. Forțele răului care doresc să împiedice menirea paznicilor, nu sunt în totalitate Esteban Rodriquez cum tinde să se creadă la prima vedere, ci biserica prin numeroșii papi care au încercat să mușamalizeze existența unor date ce ar schimba credința întregii lumi creștine. Esteban Rodriquez este cel căruia îi păsa doar de propria îmbogățire, stăpânit fiind de demonul puterii. Biserica este pusă încă odată prin tematica îndrăzneață, abordată de romanul lui Tom Egeland, într-o postură proastă. De aici se nasc alte întrebări, alte idei. Oare biserica de azi nu este cea de ieri, cea care l-a condamnat pe Isus? Oare Biserica nu se teme că-și va pierde poziția? Sintagma enunțată de porumbelul alb venit în preajma lui Moise atunci când acesta își bea paharul cu otravă ,,E mereu cu tine și lângă tine și îl vei găsi în tine, căci este una cu El, la fel cum și El e una cu tot ce a creat.” arată o altă poziție a bisericii decât cea actuală” 
  
Zei, mituri, lupte, secrete, mistere neelucidate, trăiri umane sunt elementele care sunt întâlnite în roamnul lui Tom Egeland. Misterul Egiptului Antic vine odată cu povestea lui Asim-preotul antic, paznicul înțelept al lui Moise. Personajul Asim este cel care călăuzește nevăzut și inteligent mișcările celorlalte personaje. El, învățatul care se baza pe astrologie și geometrie sfântă, vine parcă să împartă povestea în unități de măsură care se așează frumos în totul din care fac parte Bjorn-arheologul contemporan, Beatriz-profesorul universitar și Custodele-istoricul. De asemenea Bărd Bârdsson este un martor al vremurilor străvechi. El încearcă să prezinte faptele prin viziunea unui viking, fapte extraordinare din punctul lui de vedere întrucât respecta valorile vechilor vikingi: să lupte până la moarte pentru un țel, să fie oameni mândri, războinici și curajoși. Povestea lui aduce în prim plan trăirile normale ale celor din ținuturile nordice: respectul pentru cel pe care-l slujea, zeii străvechi la care nu a renunțat pe deplin, acceptarea noii credințe-cea în Hristos și setea de cunoaștere și respectare a legământului față de Asim, omul care l-a ajutat să gândească frumos și limpede. Povestea lui Asim e o completare a poveștii lui Bărd. El e cel care clarifică firul cronologic al faptelor. 
  
Romanul nu e înfricoșător, ci interesant. Indiciiile din roman conduc către secrete bine păzite care odată descoperite, nu sperie, nu intrigă, ci din contră impresionează și ne fac să ne întrebăm dacă așa este? Prin tematica abordată Tom Egeland poate fi un Jules Verne al arheologiei, isoriei și religiei. 
  
Referinţă Bibliografică:
Timpul-elementul principal din romanul ,,Paznicii legământului” / Maria Burcă : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2752, Anul VIII, 14 iulie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Maria Burcă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Burcă
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!