CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Fantezie >  


Autor: Ionel Cadar         Publicat în: Ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016        Toate Articolele Autorului

DOI PRIETENI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
"DOI PRIETENI" 
  
In perioada anilor 2003-2009 mă găseam în America. Nu ma-m gândit ciciodată până atunci cî voi ajunge vreodată acolo. Și iată-mă ajuns la o vârstă destul de înaintată, când la tâmple au apărut "ghioceii", când bătrânețea e la ea acasă. 
  
Ce m-a adus aici? In mod sigur, nu iluzia fericirii în țara cea depărfată, nu visul de îmbogățire, ci dorința ne strămutată de a fi alături de copii și de copiii copiilor mai cu seamă, care sunt cununa bătrânilor cum spune un înțelept proverb românesc. 
  
La început a fost cumplit de greu și greul apasă și astăzi pe umerii mei. Acomodarea cu stilul de viață american. lipsa unei vieți active, a unui serviciu, a muncii în general cu care eram obișnuit, ne cunoașterea limbii engleze au fost handicapuri greu de trecut. 
  
Spun cu părere de rău că nu știu engleza (No engliș) și îmi era foarte greu dacă nu imposibil s-o învăț la vârsta de 70 de ani dar trebuia să mă regăsesc. 
  
Lipsa unui prieten mai în vârstă mă doborea. Prieteni îmi sunt și cei tineri, copiii, nepoții, rudeniile de acolo, dar ei limbajul lor tineresc, au filozofia vârstei lor, spre deosebire de cei bătrâni. 
  
In vara anului 2005 am fost acasă în România. M-am întâlnit cu majoritatea rudeniilor apropiate, cu foști colegi de școală, cu foști colegi de serviciu, cu prieteni de vârstă apropiată cu care am depănat amintiri și am petrecut frumoase momente de neuitat. 
  
In timp ce mă găseam în România în 2005 am răsfoit o veche agendă personală (carnețel) unde aveam printre altele o listă cu colegi de școală și cunoștințe din tinerețe. La Nr. crt. 100 pe acea listă cu adrese figurează Aurel Leahu fost coleg de clasă la liceu, care este stabilit în America de aproape 30 de ani. 
  
Incerc să-mi aduc aminte, acum după 50 de ani de nevedere, ceva din fiziomenia colegului de altădată, Aurel Leahu. Băiatul acela de statură mică, cu mers legănat, cu față de domnișoară, cu priviri iscoditoare și minte sclipitoare, băiatul acela cu vocea inconfundabilă în care se ascundea primul răspuns cerut de dascălii clasei. Acesta este portretul fostului meu coleg pe care îl păstrez nealterat în memoria mea în decursul atâțor ani. Eram buni prieteni, buni colegi. făceam atâtea năzbâtii prin clasă, în curtea școlii, în podul școlii, în oraș pe Corso etc. etc. Eram copii așa cum spune Apostolul Pavel "vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gândeam ca un copil-când m-am făcut mare, am lepădat ce era copilăresc" 
  
De îndată ce m-am întors în America, am intrat pe internet găsind astfel adresa și numărul de telefon a lui Aurel Leahu. 
  
Primul telefon, primul răspuns și un glas, o vorbire blândă de la un om, de la un român pe care nu l-am văzut și nu l-am auzit de 50 de ani, mi-a fost dat să aud în receptor, la celălalt capăt al firului: "Tu ești Aurel din cutare localitate? Ai terminat cumva școala cutare în 1955 - au fost cuvintele mele de identificare. "Dar tu cine ești"? - m-a întrebat el. "Sunt Ionel Cadar fostul tău coleg de clasă" - Așa a început prima noastră convorbire telefonică pe pământul Americii. 
  
Printre cuvintele ce mi le-a adresat acest domn Aurel Leahu, în cadrul primei convorbiri telefonice au fost și acelea că pe lângă faptul că am fost colegi de clasă, am fost și suntem și buni PRIETENI și că prezența mea pe aceste cordonate îi inseninează zilele. Frumos și înălțător sună aceste cuvinte. "Să dea bunul Dumnezeu"- spuneam într-o scrisorică - ca această prietenie declarată să se materializeze prin fapte bune. 
  
O latură caracteristică - aș mai spune eu - a unei bune prietenii, o constituie exigența prietenilor, unul față de celălalt. Dacă esti prieten cu cineva nu înseamnă că nu poți folosi mustrarea (critica), este bine să-i spui prietenului tău când și ce a greșit, dacă are atitudini necorespunzătoare în viață și în societate. 
  
Sfânta Scriptură ne spune: "Cine mustră pe alții, găsește mai multă bunăvoință pe urmă..." (Prov.28:23). Asta fac și eu acuma stimați cititori, critic pe acest domn Aurel Leahu pentru atitudinea sa de nepăsare, de ne ajutorare față de cel lipsit, față de cel ce suferă. Și acum să mă explic: 
  
Aveam de rezolvat, la acea vreme, o problemă importantă, care în statul Georgia nu o puteam rezolva fără cunoașterea limbii engleze, este vorba de examenul pentru obținerea permisului de conducere auto. Auzisem din surse sigure că în statul unde Aurel Leahu este stabilit, se poate da examen în limba română. L-am rugat ca pe Dumnezeu pe Aurel să mă ajute în această problemă. Trebuia ca la depunerea aplicației la DMV să îndeplinești niște criterii. Le aveam, le suportam dar disponibilitatea amicului meu a lipsit. 
  
A trecut un timp, nu am șofat, nu m-am supărat pe Aurel, dimpotrivă în primăvara lui 2006, mai precis de Sfintele Paști, i-am făcut o călduroasă invitație de a mă vizita împreună cu familia. Mă gândeam cât de frumoasă și emoționantă putea fi acea întâlnire a doi foști colegi și prieteni care nu s-au văzut și nu s-au auzit timp de 50 de ani. Mă gândeam atunci că voi scrie un articol la ziar cu titlul "Intâlnire după 50 de ani". Dar nu a fost să fie așa, Aurel nu a răspuns invitației făcute de mine, ba mai mult și mai dureros este faptul că orce legătură dintre noi s-a întrerupt. 
  
Sfânta Scriptură spune că: "pentru orce lucru este o vreme și o judecată" (Euclesiatul 8:16). Va veni o vreme când ne vom întâlni și vom restabili relațiile de pprietenie, pentru că nimeni nu poate trăii fără prieteni chiar dacă stăpânești toate bunurile lumii. 
  
Poate că acest articol va ajunge și în mâinile lui Aurel Leahu. Dacă da, eu vreau să-i spun de la inimă că ceea ce ne leagă e mai presus decât ceea ce ne desparte. Orgoliul, mândria, faptul că nu suntem de aceeași confesiune religioasă nu trebuie să fie un obstacol și nu va fi spun eu, în calea împăcării. Din potrivă trebuie să luptăm pentru unitate, înțelegere, armonie în tot ceea ce facem. 
  
Eu doresc dragă Aurel, ca între noi să reânvie ideile de dragoste și prietenie, pentru că numai astfel ne vom putea numii credincioși și copii a lui Dumnezeu. 
  
Referinţă Bibliografică:
DOI PRIETENI / Ionel Cadar : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2159, Anul VI, 28 noiembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Cadar : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ionel Cadar
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

VALIDARE ACCES CONFORM GDPR

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!