CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



„Neamul Romănesc Literar“ ` rubricile: „Proză“, „Teatru“ şi „Traduceri“, VI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Neamul Romănesc Literar“ – rubricile: Proză“, „Teatruşi Traduceri  
  
 
  
VI*  
  
 
  
(8) „Proză“. Şi câteva notabile schiţe, povestiri etc. văd lumina tiparului în Neamul Romănesc Literar, sub semnăturile unor prozatori din debutul secolului al XX-lea: Alexandru Robitu (Zmeul, povestire − NRL, IV, nr. 1, 15 Ianuar, 1912, pp. 9 – 14), Constantin Sandu-Aldea (1874 – 1927, prezent cu un fragment din nuvela Pe Mărgineanca / NRL, V, nr. 16 – 17 / 5 Maiŭ, 1912, pp. 252 – 258) ş. a.  
  
Între povestirile interesante din periodicul Neamul Romănesc Literar, se află şi una „pescărească“, de la Dunăre, purtătoarea titlului Cu plasa, a unui prozator de talent, aflat de Distinsul Receptor sub iscălitura indicatoare şi a „rangului cazon al condeierului“, Locotenentul Cîmpeanu :  
  
«„Să aşteptăm să iasă luceafărul dimineţii, c-atunci e bine de intrat în Dunăre“, zise moş Nicola [...]; ştia şi vadurile, şi vremea când se prinde peştele. Venise la noi de cu seară să roage pe tata să meargă cu dânsul fiindcă trecuse de cu ziuă pe malul apei şi văzuse mult peşte jucând. „Să vezi ce mai de crapi ! S-au încărcat şlepurile şi e mult grâu căzut în Dunăre; acum le-a ridicat şi a rămas vadul bun. Umblă crapii ca furnicile, iar când se satură de grâu, îi vezi sărind la faţa apei, harp-harp; am văzut unul: mai-mai trecea de un metru [...]. „− Ei, nepoate, ce bine-i acu ! Ia să întrebi pe moş Popa – moş Popa era tatăl mamei şi avea numai vreo 102 ani pe atunci, murind apoi la vârsta de 106 ani – ce-a păţit cu nişte Turci... Strângeau grâul pentru oştire de la noi de aici: nu aveau în ce să-l puie. Odată vin la moş Popa vreo trei Turci şi zic: „Dai mini tisac !“ şi, fiindcă nu înţelegea, l-au luat la bătaie, de-a fugit bietul moş Popa de-acasă şi au rămas ei stăpâni. Cezi că mai rămânea ceva prin ogrăzile oamenilor: orătenii, grâne ? Nimic. Te culcai bogat şi te sculai sărac. Mai era chip să-ţi laşi casa singură ?! Doamne fereşte ! Dar acum... uite că nici n-am încuiat uşa când am plecat, babă n-am, că mi-a murit; copiii s-au dus în lume şi eu stau aici, unde m-a lăsat tata“ [...] Mergea moş Nicola pe şosea, fără să privească în altă parte decât pe luciul întins al apei. Linişte adâncă...» (NRL, V, numerele 43 − 44, din «15 Novembre, 1912», pp. 693 − 698).  
  
 
  
(9) Teatru. În cadrul acestei rubrici, Neamul Romănesc Literar face cunoscută, „în serial“, drama istorică, Un Domn pribeag, de Nicolae Iorga: «actul întâi, scena întâi», în NRL, V, nr. 11 – 12 / 1 April, 1912, pp. 172 – 175; «actul al doilea, scena a doua», în NRL, V, nr. 15 / 21 April, 1912, pp. 227 – 232; «actul al doilea, scena a III-a» şi «actul al III-lea [scena I]», în NRL, V, nr. 16 − 17 / 5 Maiu, 1912, pp. 244 – 252; «actul al III-lea, scena a II-a», în NRL, V, nr. 18 − 19 / 19 Maiu, 1912, pp. 277 – 287; «actul al IV-lea, scena I», în NRL, V, nr. 20 − 21 / 2 Iunie, 1912, pp. 306 – 316; şi «actul al V-lea, scena I», în NRL, V, nr. 22 / 9 Iunie, 1912, pp. 338 – 345 :  
  
«Ostaşul: Să mergem înainte !  
  
Un glas din mulţime: Nu, staţi. Vrea să vorbească !  
  
Ştefan: Deci tu eşti steagul care-ai plutit peste ai mei, / În aerul acelor Ţinuturi mult dorite ! / Văd bourul cu steaua-ntre corne... Steaua mea / S-a stins.... În urmă, moarte, şi-n faţa mea, ruşine... / Prăpastie se taie sub paşii mei cei slabi, / În roşia lumină apus-a viitorul... / Lăsaţi-mă..., voi, mândri, voioşi biruitori, / Să mai privesc odată mătasa cea rănită / De gloanţe şi scăldată-n sânge ca al meu... / Te aşteptam de multă vreme, o giulgiu de cinste, / Şi, de-a fost scris ca moartea s-o am fără război, / Măcar mă înfăşoare steagul în clipa morţii !...» (p. 345).  
  
Sunt publicate în aria acestei rubrici şi „exact-admirative“ cronici dramatice, cum, de pildă, cea făcută de către T. Şoimu piesei lui G. Diamandy, Raţiunea de Stat :  
  
«D. G. Diamandy ne dă o nouă lucrare dramatică, o satiră politică în trei acte şi un banchet, care a avut norocul sau soarta ca, încă pe la a doua reprezentaţie, să adune-n sală aproape o sută de spectatori. Şi vă veţi mira, desigur. Doar d. G. Diamandy a mai scris şi alte piese, care s-au reprezintat şi care au avut şi un oarecare succes. De ce această indiferenţă a publicului faţă de d-sa, care face săli goale, pe când lucrările maestrului Caragiale nu pot da decât săli arhipline [...]. „Raţiunea de Stat“ – căci aşa a fost botezată – ne înfăţişează în primul act pe primul-ministru Vulpeş, promiţând nevestei unui amic politic un loc în Cabinet, în urma legăturilor prea strânse între ei doi. Apoi pe Dinu Voinea, viitor ministru, ajuns în cea mai mare mizerie, trăind în dezacord cu fiul său, Emil, un cheltuitor, din şcoala pariziană, care nu poate să-şi satisfacă plăcerile din pricina sărăciei tatălui său. Ne dă apoi pe „publicistul“ Radu Potroc, făuritor de discursuri ale d-lui viitor ministru – un aprig susţinător al chestiunii financiare [...]. În actul al doilea lucrurile se împacă tot pentru „raţiunea de Stat“, Potroc e ginerele lui Voinea, care intră în Cabinet în urma morţii ministrului de finanţe, şi, pentru „raţiunea de Stat“ ocupă departamentul Justiţiei, căci Vulpeş, şeful partidului moderat-reacţionar-revoluţionar, e contra specializării, şi pentru „raţiunea de Stat“, pe cel priceput în finanţe îl pune în capul Justiţiei, pe cel de la Justiţie la Căile Ferate, şi aşa mai departe. Actul al treilea fiind suprimat de autor – lucru care de altfel se anunţă în cursul spectacolului −, piesa se isprăveşte cu un „banchet“, dat de noul ministru al Dreptăţii [...]. Din rezumatul fidel pe care l-am făcut, poate fi foarte bine judecată piesa [...], fiind jucată de artişti prea buni, cari au contribuit cu prea mult la această seacă încercare dramatică [...]; numai satiră politică n-a fost. Nu se vede [...] un singur caracter; nu putem să tragem nicio concluzie asupra felului de purtare al celor ce iau parte la acţiune [...]. Şi acum înţelegeţi prea bine pentru ce teatrul „Comedia“ cu astfel de lucrări originale face săli goale şi de ce acei ce judecă literatura noastră dramatică o găsesc foarte compromisă de încercări care, pentru nimic în lume, n-ar fi trebuit să fie scrise şi, cu atât mai mult, jucate.» (Neamul Romănesc Literar, V, nr. 18 − 19 / 19 Maiu, 1912, pp. 293 – 295).  
  
 
  
(10) „Traduceri“. Apar în vitrina acestei rubrici nume sonore ale literaturii universale, chiar cu foarte bune traduceri în limba valahă: Charles Baudelaires, Luigi Capuana, Ahmed El Ghazali, Homer, Jerome K. Jerome, Leconte de Lisle, Ivan Sergheevici Turgheniev, Alfred de Vigny ş. a.  
  
Distinsul Receptor se poate bucura „peste veac“ de marea fidelitate a traducerilor / traducătorilor, îndeosebi, în cazul autorilor (în ordinea cronologică a publicării în Neamul Romănesc Literar):  
  
Ahmed-el-Ghazali / (1061 − 1180), «Spune prietenilor ce m-or găsi mort...» (versiunea valahă se datorează lui Nicolae Iorga, «după Palgrave, Reise in Arabien, II, pp. 178-9») / NRL, IV, nr. 1, Luni, 15 Ianuar, 1912, p. 8 sq.;  
  
Charles Baudelaires, Cântec de toamnă (versiunea valahă: Mihail Iorgulescu) / NRL, IV, nr. 1, Luni, 15 Ianuar, 1912, p. 14 sq.;  
  
Leconte de Lisle, Bardul de Temrah (versiunea valahă: Mihail Iorgulescu) / NRL, IV, nr. 4 / 5 Februar, 1912, pp. 56 – 63;  
  
NibelungiiŞi-n noapte eroi obosiţi petreceau... (versiunea valahă: Virgil Tempeanu) / NRL, IV, nr. 4 / 5 Februar, 1912, p. 63 sq.;  
  
I[van] S[ergheevici] Turgheniev, Ce frumoase, ce fragede erau rozele... / Trandafirul (traducător: I. Licea) − în NRL, V, numerele 20 – 21 / 43 − 44, din «2 iunie» / «15 Novembre, 1912», p. 322 sq., respectiv, 703 sq.;  
  
Luigi Capuana, Un om ciudat (din volumul de «nuvele siciliane» Passa l’amore / „Trece iubirea“; «traducere din italieneşte de Apostol D. Culea») / NRL, V, numerele 45 − 46, din „25 Novembre, 1912“, pp. 707 – 713;  
  
Homer, Odiseea − «Rapsodia a II-a», traducere de C. Papacostea; partea I, stihurile 1 – 189, în NRL, V, nr. 10 / 18 Mart, 1912, pp. 146 – 151; partea a II-a, versurile 190 – 435, în NRL, V, nr. 18 − 19 / 19 Mai, 1912, pp. 296 – 303;  
  
Alfred de Vigny, Pe Muntele Măslinilor (traducere de Mihail I. Procopie), în NRL, V, nr. 11 − 12 / 1 April, 1912, pp. 179 – 183; ş. a. / etc.  
  
_________________________  
  
 
  
*Continuare din ediţiile:  
  
nr. 2630 (I) – http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1520999873.html ;  
  
nr. 2631 (II) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1521085899.html ;  
  
nr. 2769 (III) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1533029688.html ;  
  
nr. 2770 (IV) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1533116675.html ;  
  
nr. 2772 (V) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1533246104.html.  
  
Referinţă Bibliografică:
„Neamul Romănesc Literar“ ` rubricile: „Proză“, „Teatru“ şi „Traduceri“, VI / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2775, Anul VIII, 06 august 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!