CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



„Neamul Romănesc Literar“ ` rubrica de „Istorie literară valahă şi universală“, V
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Neamul Romănesc Literar“ – rubrica de Istorie literară valahă şi universală  
  
 
  
V*  
  
 
  
(6) „Istorie literară valahă şi universală“. În impresionanta operă interdisciplinară a lui Nicolae Iorga se află şi Istoria literaturii romăneşti în veacul al XIX-lea..., din care văzuseră lumina tiparului înainte de orizontul anului 1912 trei volume: vol. I, în anul 1907, vol. al II-lea, în 1908, şi vol. al III-lea, în 1909.  
  
O serie de materiale de istorie literară valahă publicate în Neamul Romănesc Literar între anii 1910 şi 1912 intră în cuprinsul volumului al IV-lea, ca, de pildă, articolul privitor la „Gazeta de Iaşi“ (infra):  
  
«La 5 Mart 1867, apare şi foaia politică a noii alcătuiri „junimiste“, odată numai literară şi culturală, care însă la chip firesc, dându-şi seamă de puterile sale, de răsunetul pe care ideile sale-l aflau în opinia publică şi de caracterul deosebit al momentului, în care multe idei trebuiau să dispară şi multe construcţii să se prăbuşească, încerca a trece în domeniul politic. Aceastălaltă manifestare a fruntaşilor tineri din Moldova ar avea pentru noi un interes cu totul secundar, dacă noile concepţii politice n-ar avea o origine culturală şi nu s-ar fi manifestat prin persoane aparţinând literaturii într-o formă literară de o valoare superioară. „Gazeta de Iaşi“ începe cu un articol în care se simte spiritul d-lui Maiorescu, şi acelaşi spirit se recunoaşte şi în celelalte articole de direcţie. Se arată progresele pe care, cu toate luptele de partide, le-a realizat Statul, dacă nu Naţia [...]. Dar România, asigurată prin noua dinastie, are nevoie de colaborarea tuturor oamenilor de bine cari nu mai află în deosebirile de tendinţe motiv de a se combate unii pe alţii. Un armistiţiu al organizării interioare, al culturii serioase se impune. Din această pace ar putea răsări însă, neapărat, partide nouă, aducând noi metode în noile probleme de organizare şi cultură. Tinerii din Iaşi aveau dreptul să creadă că el ar putea înjgheba pe baze teoretice moderne unul din aceste partide. Principiile acestui partid se întrevăd. Cu prilejul unor manifestaţii făcute la Bucureşti înaintea Camerei, se vorbeşte cu căldură deprincipiile sociale cele mai sacre“, între care mai alesprincipiul proprietăţii“, depierderea Statului Românprin cine ştie ce factori, de greşealaautorilor loviturii de Stat de la 2 Maiu“, cari nu s-au îngrijit a da împroprietăriţilor şi învăţături de ordine, dovedindu-le că nu li s-a dat nimic, ci numai li s-a restituit, căci ideea însăşi a împroprietăririi ar fi „monstruoasă şi anti-socială“, vrednică de nişte „instigatori“. În chestia evreiască, ideile lui Bărnuţiu erau privite cu duşmănie sau cu dispreţ: se aprobau cumpărările de imobile urbane de către Evrei pentru ca ei să fie astfel legaţi de ţară şi se declara formal că datoria noastră esă instruim pe Evrei şi să-i aducem a avea aceleaşi interese cu noi“, în numelecivilizaţiunii care merge tot progresând“; măsurile împotriva vagabonzilor evrei sunt aspre reprobate. În chestia romănească, ajung câteva rânduri de dezaprobare pentrusoarta aşa de puţin meritată a fraţilor noştri de peste munţi“. Cum se vede, un partid conservator-tânăr, modern, pe bazele Constituţiei de la 1866, recunoscând libertăţile publice, tinzând către consolidare în toate privinţele, dar interzicând oricărui om de Stat inteligent şi patriot experienţele de reforme în ordinea socială şi economică. Afară de „Gazetă“ îl reprezenta şi „Ţara“, din Bucureşti, pe când „Românul“, „Sentinela“, „Perseverenţa“, din Bucureşti, ca şi „Dreptatea“, din Iaşi, erau denunţate ca servind „interesuri individuale supt masca naţionalităţii şi a unui liberalism rău înţeles“...» (N. Iorga, Din volumul IV al Istoriei literaturii romăneşti în veacul al XIX-lea“ – „Gazeta de Iaşi/ NRL, IV, nr. 1 / 15 Ianuar, 1912, pp. 3 – 5; s. n.).  
  
 
  
Un acribios istoric literar de la Neamul Romănesc Literar este şi Radu S. Dragnea ce – sub titlul Viaţa lui Alexandru Russo – publică un valoros capitol (pp. 675 – 691) din lucrarea-i Scriitori basarabeni; într-o notă de subsol, Distinsul Receptor este înştiinţat că va urma să vadă lumina tiparului, tot în acest periodic, şi un alt studiu «privitor la opera lui Russo: Observaţiile sale lingvistice, cum, de altfel, s-a procedat şi cu ceilalţi scriitori: C. Stamati, Al. Hasdeŭ, A. Donici [...], B. P. Hasdeŭ, D. C. Moruzi.» (NRL, V, numerele 43 − 44, din «15 Novembre, 1912», p. 675).  
  
 
  
I se alătură (lui Radu S. Dragnea) cu binevenite articole de publicistică istoric-literară:  
  
I. Licea (Petru Movilă, Nicolae Milescu, Antioh Cantemir, în NRL, V, nr. 23, din «16 Iunie, 1912», pp. 363 − 367),  
  
 
  
Gheorghe Chirică (Unde a învăţat Caragiale ? / NRL, V, nr. 24, din «23 Iunie, 1912», p. 377 sq.),  
  
 
  
Aureliu Metroniu (Tentative simboliste / NRL, V, nr. 20 − 21, din «2 Iunie, 1912», pp. 329 − 335) ş. a.  
  
 
  
Literatură „comparată“ află Distinsul Receptor în frumoasa şi bogat-documentata prezentare a literaturii indiene făcută de orientalistul valah, T. Iordănescu, în câteva numere ale periodicului Neamul Romănesc Literar, sub titlul Păcală în poveştile indiene  
  
(NRL, V, nr. 8 / 4 Mart, 1912, pp. 125 – 128; nr. 9 / 11 Mart, 1912, pp. 139 – 143; nr. 10 / 18 Mart, 1912, pp. 157 – 159; nr. 11 – 12 / 1 April, 1912, pp. 189 – 191; şi nr. 14 / 14 April, 1912, pp. 217 – 219):  
  
«Nicio literatură nu este mai bogată în poveşti decât cea indiană [...]; la Indieni, poveştile sunt înnăscute în firea acestui popor, având rădăcini pănă în imnurile vedice [...]. Mai târziu, poeţi însemnaţi, Cşemendra şi Somadeva, versificară colecţiile poporale existente, formând colecţii proprii, care cuprindeau poveşti aproape din toate felurile de pănă aici. În 42 000 de versuri, Somadeva are poveşti din Panciatantra, Sucasaptati, Jataka, Samghasena etc., aşa încât, cu drept cuvânt, s-a numit această colecţie Kathasaritsagara (ocean în care curg torente de poveşti). În această colecţie găsim o mulţime de poveşti care se asamănă cu poveştile noastre poporale despre Pâcală, aranjate chiar în capitole speciale: mugdhahasakatha (poveşti de râs ale nebunilor)...» (NRL, V, nr. 8 / 1912, p. 125);  
  
«Asămănarea izbitoare între poveştile noastre şi cele sanscrite ni arată cât de mult aceste producţiuni s-au cristalizat în mintea poporului, păstrându-se aproape neatinse timp de atâtea secole ca o dovadă de înrudire pe care nicio istorie scrisă nu o putea conserva» (NRL, V, nr. 14 / 1912, p. 219); etc.  
  
_________________________  
  
 
  
*Continuare din ediţiile:  
  
nr. 2630 (I) – http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1520999873.html ;  
  
nr. 2631 (II) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1521085899.html ;  
  
nr. 2769 (III) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1533029688.html ;  
  
nr. 2770 (IV) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1533116675.html .  
  
Referinţă Bibliografică:
„Neamul Romănesc Literar“ ` rubrica de „Istorie literară valahă şi universală“, V / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2772, Anul VIII, 03 august 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!