CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



„Neamul Romănesc Literar“ ` „Cronica“, rubrica de „Cugetări“ şi cea de „Folclor Valah“, IV
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Neamul Romănesc Literar“ – „Cronica“, rubrica de Cugetărişi cea deFolclor Valah  
  
 
  
IV  
  
(continuare din ediţiile nr. 2630, 2632 şi 2769*)  
  
 
  
(3) Cronica (evenimentelor „de profil“ de pe segmentul temporal dintre apariţia „numărului anterior“ şi a celui „prezent“). Rubrica purtătoare a titlului Cronica, din Neamul Romănesc Literar, e semnată de Nicolae Iorga şi, de regulă, „închide“ fiecare număr al „suplimentului“, aflându-şi loc pe ultima pagină, a 16-a, sau a 15-a, dacă sunt cumva şi câteva „reclame“ / „anunţuri“ care trebuie să se bucure de „vizibilitatea de pe ultima pagină“; în fereastra acestei rubrici, Distinsul Receptor se poate bucura de „împetalarea ştirilor“ – nu numai din România, ci şi din străinătate − într-o bogată corolă, de la cele preponderente, din viaţa ştiinţifică, ori artistică, la cele din viaţa religioasă, politică, preuniversitară / universitară, academică etc. :  
  
«În „Cosânzeana“, d. Al. Ciura întreabă de ce nimeni n-a apărat pe poetul [Octavian] Goga împotriva atacurilor unui cunoscut teoretician politic. / Pentru că valoarea unui scriitor se apără numai împotriva criticilor literari.»; «Interesante ştiri despre clericii ardeleni, de la Prislop, cari călătoreau în Rusia, la 1633, şi despre prezenţa acolo a Mitropoliţilor Loghin Brancovici şi Iorest, dă d. Silviu Dragomir în „Revista Teologică“. E vorba şi de un Sofronie de Lipova aflător la Muscali în 1651. Tot acolo publică şi d. I. Lupaş o scrisoare a Mitropolitului sârbesc Ştefan Stratimirovici către Făgărăşeni (1797).» − NRL, IV, nr. 1 / 15 Ianuar, 1912, p. 16;  
  
«„Revista generală a învăţământului“ închină un nr. festiv d-lui Spiru C. Haret. El cuprinde cuvântări şi telegrame. Multe din ele sunt sincere, câteva aduc puncte de vedere noi. Cuvintele celui pe dreptate sărbătorit, cu toate greşelile Ministerului său din urmă şi cu toată legătura pe care însuşi caută s-o facă tot mai strânsă între o activitate culturală şi naţională lăudabilă şi un partid care nu e mai bun decât celelalte, par adesea mânioase şi nedrepte. Măcar în astfel de momente sufletele în adevăr alese nu păstrează din jignirile suferite decât bucuria că le-au biruit muncind pentru un ideal. În ce mă priveşte, nu m-am sfiit niciodată a recunoaşte meritele d-lui Haret, oricare ar fi fost atitudinea sa. În astfel de zile, criticele nu se retrag – fiindcă au fost absolut drepte −, dar nu se repetă. Laudele însă, pe care le aducem operei sale şi la serbările Universităţii din Iaşi, acelea se amintesc cu plăcere.» − NRL, IV, nr. 3 / 29 Ianuar, 1912, p. 47 sq.;  
  
«Cu privire la interesantele studii ortografice ale d-lui Al. Bogdan în „Românul“, ţin să spun că scrierea dativului plural pronominal: „ni, li“ în loc de „ne, le“ nu e un moldovenism, ci o voită osebire de acuzativul plural : „ne, le“, pentru o mai uşoară înţelegere. Felul acesta de scriere îl am, de altfel, de la răposatul meu profesor Grigore Băleanu, un Ardelean, care a scris în „Convorbiri [literare]“ despre sistemul său ortografic. Niciodată formele ni, li nu le-am întrebuinţat pentru acuzativ. [N.] I[orga]» − NRL, V, nr. 8 / 4 Mart, 1912, p. 128;  
  
«În „Albina“, n[umăru]l 27 [ / 1912], d. I. Bibicescu dă note despre Bucureşti ale unui călător francez din 1841. Dar uită a se da şi numele călătorului.»;  
  
«„Cultura creştină“ face, cu o înduioşătoare convingere, apologia pedagogiei iesuite, care i se pare că derivă din dogmele creştine. / Compătimim. [N.] I[orga]» − NRL, V, nr. 24 / 23 Iunie, 1912, p. 384.  
  
Etc.  
  
 
  
(4) Cugetări. Distinsului Receptor i se oferă prilejul de a descoperi în această rubrică superbe aforisme; la fiecare „cugetare antologată“ este precizat, fireşte, autorul; dar cele ce-i aparţin lui Nicolae Iorga sunt marcate doar cu iniţiala I, adică Iorga; dacă-s publicate mai multe aforisme de N. Iorga, iniţiala I este pusă doar ultimului dintre cele ce-i aparţin:  
  
«Studiul sincer şi loial al istoriei e cea mai bună pregătire pentru o politică înţeleaptă, prevăzătoare, generoasă şi patriotică.» ([de] Contele de Mun) − NRL, IV, nr. 1 / 15 Ianuar, 1912, p. 5;  
  
«Nu uita că orice critică pleacă, nu de la valoarea criticului, ci de la valoarea cărţii însăşi» – [de N.] I[orga]» / NRL, IV, nr. 1 / 15 Ianuar, 1912, p. 5;  
  
în Neamul Romănesc Literar, IV, nr. 3 / 1912, pagina a 39-a, sunt publicate cinci cugetări, de Nicolae Iorga, adăugându-li-se şi un aforism al poetului german, Friedrich Rückert (1788 – 1866), vestit profesor de limbi orientale şi traducător;  
  
Nicolae Iorga : «Cea mai grea situaţie o ai faţă de cei ce te iubesc, şi, faţă de cei ce te urăsc, cea mai uşoară»; «Un om cult înseamnă o minte deschisă către bunătate şi frumuseţă»; «În critică unii văd amărăciunea răului de unde ea pleacă şi alţii plăcerea binelui ce se îndeplineşte printr-însa»; «Între subiect şi opera de artă e deosebirea dintre picătura de ploaie şi fulg»; «Este negaţia care creează şi aceea care nu poate ucide»;  
  
Fr. Rückert: «Învaţă de la pământul pe care-l lucrezi, răbdarea: plugul îi sfăşie inima, şi el răsplăteşte cu daruri.» – NRL, IV, nr. 3 / 29 Ianuar, 1912, p. 39;  
  
Nicolae Iorga : «Distrugătorii unui palat cre[e]ază maiestatea, şi mai impresionantă, a ruinei.» − NRL, V, nr. 8 / 4 Mart[ie], 1912, p. 124;  
  
«Comerţul cu literatura produce literatura de comerţ şi făcând politică în literatură, nu vei avea decât literatură politică. // [...] // Minciuna nu merge în lume prin cel care a născocit-o, ci numai prin cel care o crede. // [...] // − [N.] I[orga].» / NRL, V, numerele 43 − 44 / 5 Novembre, 1912, p. 693.  
  
Etc.  
  
 
  
(5) „Folclor valah“. Rubrica scoate în vitrinele ei noi, valoroase culegeri folcloric-valahe. Un Cântec popular, «auzit de la M. Văleanu» − Când ţi-o fi, maică, de mine... –, publicat într-un număr „iernos-de-Ghenarie-1912“, este, de fapt, o doină de înstrăinare de Patria-Mumă, România, a unui Valah din provincia Ardeal / Transilvania, obligat „de Soartă“ emigreze în America, unde, pentru a câştiga un dolar ( = „taler“) şi jumătate lucrează «nopţi şi zile întregi» :  
  
Când ţi-o fi, maică, de mine, / Nu te mai plânge la nime / [...] / Că mi-i vedea şi pe mine / Asudat şi plin de apă, / Plin de apă tot sărată, / Că nu-i, maic,-apă din tău, / Ci-i după trupşorul mieu. / Pentru-un taler şi cincizeci, / Lucru nopţi şi zile-ntregi ! / Zece cenţi dau pe mâncare / Dacă vreau să lucru tare, / Zece-i dau pentru o bere, / Dacă vreau să am putere, / Iar zece pentru spălat, / Dacă vreau să fiu curat; / Şi din dat, în dat, în dat, / Talerul s-a achitat, / Şi eu mor, maică, sărac, / Mor sărac şi-nstrăinat, / De măicuţa blestemat ! − NRL, IV, nr. 1, Luni, 15 Ianuar, 1912, p. 15 sq.;  
  
sunt publicate, între altele, şi Cântece poporale din Bucovina, „culese de Ilarie Onciul“; şi semnalăm Distinsului Receptor (infra) opttexte“ / „titluri“ scoase în lumina tiparului, de Mărţişor-1912; patru sunt „cântece de dor / of“ şi „de pahar“ − Prins-a dorul rădăcină, Ochii tăi mă bagă-n boală, Cine şti purta iubirea, La crâşmuţa cea din vale, Eu pă deal, puica pe vale... şi  
  
Tot mă-nvârt şi tot mă-ntorn:  
  
«Mare-i noaptea şi nu dorm, / Tot mă-nvârt şi tot mă-ntorn, / Ca peştele-n apă lină, / Ca omu-n ţară străină. / Frunză verde rozmalin, / După nor vine senin, / După dragoste suspin, / După dulceaţă venin, / După senin vine nor, / După suspin vine dor. / Frunză verde mere, pere, / Nu te însura măi vere, / Precum m-am însurat eu / Şi-am luat un lucru reu.» (p. 120 sq.) −  
  
şi două sunt zicători:  
  
(1) «Haide, fete, la căline, / Că la joc nu vă ia nime, / V-ar lua Dumineca, / Sunteţi multe ca iarba / Şi bătrâne ca mama...» (p. 120);  
  
(2) «Haida, măi, că merge bine, / Nicio crâşmă nu rămâne / Nebăută, nemâncată, / Crâşmăriţa nepupată» (ibid. / NRL, V, nr. 8 / 4 Mart, 1912, pp. 119 – 121); etc.  
  
Neamul Romănesc Literar atrage atenţia şi asupra „stricării poeziei populare“ – ca în cazul baladei Nedelea..., «cântec poporal auzit de la Gheorghe Panait din comuna Piatra-Teleorman», unde se întâlneşte o «decalcare banală, mai mult fără poezie şi fără stil, a vechii balade»  
  
(Cum se urmează şi se strică poesia populară, în NRL, V, numerele 45 − 46, din «25 Novembre, 1912», pp. 714 – 716).  
  
_________________________  
  
 
  
*Cf. ediţia 2630 (I) – http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1520999873.html ;  
  
ed. 2631 (II) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1521085899.html ;  
  
ed. 2769 (III) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1533029688.html .  
  
Referinţă Bibliografică:
„Neamul Romănesc Literar“ ` „Cronica“, rubrica de „Cugetări“ şi cea de „Folclor Valah“, IV / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2770, Anul VIII, 01 august 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!