CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



„Neamul Romănesc Literar“ şi rubrica de critică literară (Iorga şi Ervin), III,
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Neamul Romănesc Literarşi rubrica de critică literară (Iorga şi Ervin)  
  
 
  
III  
  
(continuare din ediţiile nr. 2630 şi 2632*)  
  
 
  
(2) „Critică literară“. Multe pagini din periodicul Neamul Romănesc Literar, care, în orizontul anului „de apogeu“, 1912, aparţineau prin excelenţă criticii literare propriu-zise – inclusiv, cele din perimetrul „editorialelor“ (v. ed. 2630 şi 2632 − «O sărbătorire», «O piesă», «Poeţii „vechi“», «I. L. Caragiale» etc.) −, fireşte, după „(pe)trecerea“ a mai mult de un secol de-atunci încoace, au devenit admirabile pagini de istorie literară valahă (infra); dar există şi situaţii în care critica literară refuză să se metamorfozeze în istorie literară − textul în sine servind, totuşi, într-o „ultimă instanţă“ a diacroniei esteticului unghi de fugă“, într-o „ultimă instanţă“ a unei istorii veridice a polemicilor din aria de la categoria frumosului − şi din această perspectivă oferim Distinsului Receptor, spre cercetare şi cumpănire, întregul articol privitor la „secunda şcoală a simbolismului“ din literatura noastră  
  
(cea „erviniană“, dintre 1905 – 1925, de la revista Vieaţa Nouă, prima fiind, cea macedonskiană, dintre 1880 – 1919, de la revista Literatorul),  
  
Poesia d-lui Ovidiu Densuşeanu, de Nicolae Iorga:  
  
«Stimabilul filolog, care e colegul meu /de la Academia Română/, Ovidiu Densuşianu, nu-şi află astâmpăr de vreo cinci ani de zile (lungă boală !). Îşi cheltuieşte leafa cu o revistă proastă şi cochetă, strânge mutre nebărbierite şi prea bărbierite în cenaclul în care unul caută să sperie pe cel/ă/lalt, fumând şi făcând pe grozavul, la o vrâstă când şede bine să fie omul foarte cuviincios, D-sa ţine conferinţe cu muzică, prezintă poeţi francezi şi germani foarte noi şi foarte bizari şi face zgomot infernal despre simbolism. Şi astea de ce ? De ce ? Pentru poezia d-sale, a d-lui Ervin, pe care crede s-o poată impune prin toată zarva şi zavera asta despletită. De ce natură e poezia în chestiune – ajungă cetitorilor această bucată: // Moartea profetului // „În ziua aceea, / Cutremur ne-nţeles cuprinse sufletele toate, / Trezindu-le din pâcla gândurilor lenevoase; / Toţi se-ntrebau cu ochii-nneguraţi de afur/c/are, / Ce poate fi acel fior misterios care venise / Să turbure, ca o mustrare, pacea lor de mai ’nainte − / Un zgomot surd părea că se ridică / Din cărămizile-nvechite ale cetăţii / Şi clopotele toate parcă se mişcau să cânte de-ngropare. // În ziua aceea, / Departe, pe-un drum pierdut prin întunerecul de codri, / Pe unde pustnic rătăcise sufletul lui Dumnezeu să şi-l închine, / Un trup zdrobit de chinul pribegiei şi al bătrâneţei / Se-oprise la chemarea morţii. Neplâns de nimeni, astfel se sfârşi acolo, alungat de toţi, bătrânul, / Şi vulturi năvăleau în cete lacome să smulgă / Din stârvul lui şi să ridice zdrenţele de carne / Pe stânci, spre culmile pe care el – cu gându-i viu – odinioară / Se avântase ca un rege al singurătăţii. // Cetatea doarme azi sub putregaiul verde − / O iasmă pare-n calea celor care trec pe-acolo / Şi, ca un glas ce se ridică dintr-o criptă, / Câteodată, / De sub troienele de cărămizi, se-aude re-nviind ecoul / Cuvintelor pe care le rosti profetul le plecare : / În lacrimile celor mulţi / Şi în păcate, / Se va-neca cetatea voastră blestemată.“ Simbolul ? Unde e simbolul în toată această proză deslânată şi cacofonică, fără o icoană, fără un epitet, fără o fericită potrivire de cuvinte, şi mai ales, fără – ah, cât de fără simţire şi idei ! Domnule coleg, domnule coleg, să punem cruce lui Ervin, că, zău !, n-are talent, şi să lucrăm, spre onoarea ţării, la dicţionarele şi etimologiile noastre...» − (NRL, V, nr. 10 / 18 Mart, 1912, p. 156 sq.).  
  
Reamintim Distinsului Receptor că Ervin este pseudonimul sub care îşi publica poeziile („de etalonare simbolistă“) lingvistul / filologul, profesorul universitar-bucureştean, devenit membru corespondent din orizontul anului 1904 şi membru titular al Academiei Române din anul 1918, Ovid Densuşianu (Făgăraş-Dacia, 29 septembrie 1873 – 1938, iunie, 9, Bucureşti), „colegul“ lui Nicolae Iorga  
  
(Botoşani-Dacia, 5 / 17 ianuarie, 1871 – 1940, noiembrie, 27, Strejnic-Prahova / România, membru corespondent din 1893 şi membru titular al Academiei Române din anul 1910).  
  
Deosebit de interesante, de valoroase, sunt şi alte întâmpinări critice pe care le face Nicolae Iorga :  
  
a) lui Ramiro Ortiz  
  
(Padova-Italia, 1 iulie 1879 – 1947, iulie, 26):  
  
«În studiul său, întins şi bine informat, Per la fortuna del teatro alfieriano in Romania (Turin, 1911, extras din „Giornale storico della letteratura italiana“, LVII, 1911), d. Ramiro Ortiz, profesor la Universitatea din Bucureşti, se ocupă de trecătoarea iubire pe care literatura noastră a avut-o pentru marele înnoitor italian al tragediei clasice, Alfieri, tradus şi în armeneşte de mai multe ori /.../. Trebuie să relevăm la sfârşit asigurarea de „mare iubire pentru Romănia şi poporul său“ pe care d. Ortiz a dovedit-o în acel chip de ne mişca mai mult: prin studierea răbdătoare şi plină de înţelegere a sufletului nostru naţional în lungile şi grelele lui lupte /.../. În schimb nu mă învoiesc cu părerea că limba noastră e „cea mai săracă şi mai puţin literară din surori“: mai bine sacrific toată lauda cărţilor d-lui profesor Pompiliu Eliad şi d-lui profesor Lovinescu, „amicul autorului“. Nici asemănarea cu dialectul veneţian, dulce, cochet, „alintat“, dar nu energic, n-o pot afla...» − NRL, V, nr. 11 – 12 / 1 April, 1912, p. 176 sq.  
  
b) lui Dumitru C. Moruzi  
  
(Iaşi-Dacia, 1 iulie, 1850 – 1914, octombrie, 9),  
  
în recenzia O carte despre Basarabia a d-lui D. C. Moruzi  
  
(NRL, V, nr. 16 – 17 / 5 Maiŭ, 1912, pp. 242 – 244):  
  
«Începem a ne obosi puţin de literatura „artistică“, exercitată ca o profesiune /.../. Oricât s-ar perfecţiona procedările tehnice ale literaturii, care se va ceti totdeauna în treacăt pentru aceste calităţi, va rămânea însă ca element hotărâtor puterea ei reprezentativă, expresivă, adevărul şi energia cu care va caracteriza şi servi curentele de însufleţire şi însănătoşare, de înnobilare şi îndreptare a unei societăţi /.../. Chiar în ce priveşte societatea romănească în care şi noi am copilărit, acest scriitor, care a trăit în mijlocul unei clase superioare, mai complexă de cum o credeam şi, peste mode, cu frumoase însuşiri de suflet, descoperă ceva. Sunt aici, ca şi în „Înstrăinaţii“, o sumă de note noi. Dar în ce priveşte viaţa naţională, a ţăranilor ca şi a boierilor, în aparenţă numai înstrăinaţi, e, putem zice, o mare revelaţie, plină de cel mai înali interes. Intriga serveşte numai pentru a înfăţişa stări de spirit şi a discuta idei. Ea câştigă prin destăinuiri personale, pe care numele de „Mavrocosta“ al protagoniştilor le acoperă numai neîndestulător. Avem multe pagini de adevărate memorii, şi ele sunt ale unui om de o vastă cultură şi de un entuziasm pentru ce e bun şi frumos, care a biruit răceala anilor şi greutatea deziluziilor unei soarte vrăjmaşe. E o datorie morală a ceti această carte.» (p. 242 sq.).  
  
Etc.  
  
 
  
_________________________  
  
 
  
*Cf. ediţia 2630 (I) – http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1520999873.html ;  
  
ed. 2631 (II) − http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1521085899.html .  
  
Referinţă Bibliografică:
„Neamul Romănesc Literar“ şi rubrica de critică literară (Iorga şi Ervin), III, / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2769, Anul VIII, 31 iulie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!