CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Mozaicul la 180 de ani (3 Brumărel, 1838 ��` 3 Octombrie, 2018)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Mozaicul la 180 de ani  
  
 
  
(3 Brumărel, 1838 3 Octombrie, 2018)  
  
 
  
 
  
„Prima“ revistă de cultură din provincia Daciei, Alutuania > Oltenia, Mozaicul, «publicaţie având drept scop luminarea poporului», periodic încorolând «istorioare cu caracter moralizator, povestiri literare, lucrări istorice, didactice, religioase, geografice, ştiinţifice, fabule şi poezii, în majoritate traduceri» (Ion Hangiu, Dicţionar al presei literare româneşti. 1790 – 1982, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987, p. 212), apăru la Craiova, săptămânal, de la 3 octombrie 1838 şi până la 25 septembrie 1839, fondator / redactor-şef şi editor fiindu-i Constantin Lecca (Braşov, 4 august 1804 – 1887, octombrie, 13, Bucureşti), profesor iluminist de pictură (titular, din anul 1833, la Şcoala Centrală din Craiova, azi: Colegiul Naţional „Carol I“ Cv.).  
  
 
  
Seria nouă a Mozaicului (ISSN 1454-2293), dar ca mensual, reîncepu să vadă pe coordonate moderne lumina tiparului, tot la Craiova, în anul 1998, sub egida Editurii Aius, «în parteneriat cu Casa de Cultură „Traian Demetrescu“ a Municipiului Craiova» şi «cu sprijinul Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică», pentru ca, în cel de-al doilea deceniu de existenţă, periodicul să se înrăzărească şi sub egida Uniunii Scriitorilor din România, graţie lui Nicolae Marinescu, directorul publicaţiei, graţie redactor-şefului, prof. dr. Constantin M. Popa (Braşov, 1 septembrie, 1943 ‒ 27 ianuarie 2016), şi a redactor-şefului adjunct, Gabriel Coşoveanu, tustrei, în fruntea unui destoinic-pandur colegiu de redactori format de Marin Budică, Mihaela Chiriţă, Luminiţa Corneanu, Cosmin Dragoste, Horia Dulvac, Gabriela Gheorghişor, Silviu Gongonea, Mircea Iliescu, Lucian Irimescu, Xenia Karo-Negrea, Adrian Michiduţă, Ion Militaru, Petrişor Militaru (redactor-şef al revistei Mozaicul, din 1 februarie 2016 încoace ca şi în prezentul anotimp); Tiberiu Neacşu, Viorel Pîrligras (de la departamentul „concepţie grafică“), Sorina Sorescu şi Mihaela Velea (am avut în vedere casetele revistei Mozaicul, XI, nr. 12 / 122, 2008, şi XX, nr. 4 / 222, 2017).  
  
 
  
Mozaicul (Craiova, ISSN 1454-2293, director: Nicolae Marinescu; şi redactor-şef: Constantin M. Popa), serie nouă, anul al X-lea, nr. 10-11-12 (108-109-110), 2007. Întregul exemplar de sub „triplatul număr, 10-11-12“ / 2007, al revistei craiovene, Mozaicul, stă sub peceţile de argint aurit ale recentei „ediţii de colocvii bănieşti / bănieştene“  
  
(< bănie, „demnitate / rang de Ban“, „funcţia de banat de Alutuania > Oltenia“, „locuinţa celui cu funcţia de banat“ etc. + suf. -esc / -ean)  
  
din cel de-al şaptelea an al mileniului al III-lea. Colocviile Mozaicul 2007 abordează Relativismul contemporan: „ficţiuniviabile şi impas gnoseologic.  
  
Foarte interesante articole / studii în aria macrotemei relativismul contemporan semnează: Andrei Cornea («Cum poţi să nu fii relativist astăzi ?» / p. 1 / 4), Paul Aretzu («Cuvântul între tranzienţă şi transcendenţă» / p. 3), Gabriel Coşoveanu («Există valori absolute» / p. 3), Ionel Buşe («Postmodernismul şi democraţia» / p. 5), Ion Buzera («Critica literară de azi» / p. 6), Ion Bogdan Lefter («Mai multe relativisme» / p. 7), Xenia Karo-Negrea («Despre rezonabil» / p. 7), Alexandru Călinescu («Ravagiile relativismului» / p. 9), Roxana Ghiţă («Relativismul romanticilor» / p. 9), Horia Dulvac («O fluidă rigoare a esteticului. Relativismul ca factor activ în paradigma înlocuirii» / p. 11), Gabriela Gheorghişor («Relativismul ca impresionism» / p. 12), Ioan Lascu («De la opinia personală la opinia publică» / p. 12), Cosmin Dragoste («Literatura germană din România, „a cincea literatură germană“» / p. 13), Nicolae Marinescu («Adevărul între relativ şi absolut, sau „înainte şi după“» / p. 13; «A zecea oară» / p. 14) ; Ion Buzera semnează «O cronică literară cât cinci» (p. 17). Dieter Schlesak este prezent cu «Elegii transilvane», în tâlmăcirea lui Cosmin Dragoste (p. 22). Rubrica de Lecturi (pp. 24 – 27) este susţinută de Ovidiu Munteanu, Alina Georoceanu, Maria Dinu, Ion Pachia-Tatomirescu, Gabriela Gheorghişor ş. a.  
  
 
  
Mozaicul (Craiova, ISSN 1454-2293, director: Nicolae Marinescu; şi redactor-şef: Constantin M. Popa), anul al XI-lea, nr. 11 (121) / 2008 (pagini A-3: 24 + 4). La rubrica Avantext din „deschiderea“ numărului 11 (121) / 2008, Constantin M. Popa face pentru Distinsul Receptor o „radiografie admirativ-exactă“ a romanului Casa oglinzilor, de Maria Zubritski, „radiografie“ / „recenzie“ publicată sub un titlu bun pentru întregul spaţiu literar al francofoniei, Pas de deux („Două dintr-un foc“):  
  
«„Aveţi în mână o carte extraordinară“, ne acroşează Eugen Uricaru în prima propoziţie a prefeţei care însoţeşte textul Mariei Zubritski publicat sub titlul Casa Oglinzilor la Editura Libra /.../. Roman de formaţie (anii de şcoală, lecturile, avatarurile profesionale), jurnal al unor „întâlniri beligerante“, poem pasional, Casa Oglinzilor, este „acompaniat“ de epistolarul Scara de fum, alcătuit cu devoţiune şi infinită sensibilitate de către Maria Calleya, pentru care scrisorile reprezintă forme indicibile ale dragostei /.../. Într-un fel, Eugen Uricaru s-a înşelat: avem în mână două cărţi miraculoase.» (p. 1).  
  
Romanul Mariei Zubritski, Casa oglinzilor, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Libra, 2008, a apărut într-o ediţie îngrijită de Maria Calleya şi cu o admirabilă traducere, din limba engleză în limba valahă, datorată Alexandrei Urbanovici.  
  
Din articolul Lansări de carte şi recital de poezie (p. a 2-a), articol semnat (cu iniţiale care ne îngăduie a deduce numele „redactorului de serviciu“) G[abriela] G[heorghişor], aflăm că, în „capitala“ provinciei Alutuania > Oltenia din Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, la 20 Brumărel-2008, a început să se desfăşoare a XI-a ediţie a ColocviilorMozaicul“, prilej de a sărbători atât împlinirea unui deceniu de apariţii ale seriei noi a acestui craiovean periodic de cultură, cât şi trecerea unui secol şi şapte decenii de la fondarea, de către Constantin Lecca, în 3 octombrie 1883, a săptămânalului de pe-atunci, Mozaikul:  
  
«Cea de-a XI-a ediţie a Colocviilor Mozaicul a debutat anul acesta pe 20 octombrie cu un program de lansări: aceea a numărului aniversar al revistei (care a împlinit 10 ani de serie nouă şi 170 de la unaugurarea Mozaikului lui Constantin Lecca) şi a cărţilor celor doi seniori ai Mozaicului – directorul Nicolae Marinescu şi redactorul-şef Constantin M. Popa /.../. Marin Budică a vorbit despre Revista Mozaicul. Modernitatea tradiţiei, o istorie a Mozaicului scrisă de Nicolae Marinescu, iar Luminiţa Corneanu a prezentat volumul criticului şi istoricului literar, Constantin M. Popa: Adrian Marino. Ideocriticul impenitent. Discursurile de escortă /.../ au accentuat necesitatea celor două cărţi, una urmărind destinul unei reviste cu o puternică identitate, cealaltă opera şi personalitatea unui cărturar de talie nu doar naţională, ci şi europeană.» (p. a 2-a).  
  
Distinsul Receptor are posibilitatea de a cunoaşte şi alţi valoroşi autori, şi alte reliefuri de litere, din revista Mozaicul, îndeosebi, în cadrul rubricii Mişcarea ideilor  
  
(Marin Budică, Modernitatea tradiţiei sau militantismul neopaşoptist / pp. 3 – 5; Mircea Moisa, Petre Pandrea victima unei utopii din tinereţe / p. 8; ş. a. / etc.),  
  
ori în cadrul rubricii Lecturi  
  
(Petrişor Militaru, Copilăria ca tehnică narativă / p. 11; Alina Gioroceanu, Câte ceva despre text / p. 11; Silviu Gogonea, Coşmarul istoriei / p. 12; Ion Bogdan Lefter, Arta angajată“, credinţa / p. 13; George Popescu, Geo Vasile traducătorul congener cu Gellu Naum / p. 13; Sorina Sorescu, Poeţi şi critici / p. 16),  
  
sau în cadrul rubricii Arte  
  
(Pianul un armăsar de poveste / p. 17 sq., un interviu acordat de Dan Grigore Anei Maria Marta; Mihaela Velea, Consumator de O2 / pp. 19); ş. a. / etc.  
  
 
  
Mozaicul (Craiova, ISSN 1454-2293, director: Nicolae Marinescu; şi redactor-şef: Petrişor Militaru), anul al XX-lea, nr. 4 (222) / 2017 (pagini A-3: 24 + 4). Ca de obicei, Distinsul Receptor are prilejul de a se bucura de o bogăţie de materiale de înaltă valoare estetică, ivite de sub peniţe de aur de Dacia, şi de douăzeci şi patru de carate, şi din cele indiscutabil-cogaionice, adică nemuritoare, şi din nr. 4 (222) / 2017 al periodicului Mozaicul.  
  
La rubrica „deschiderii“, a articolelor de fond, Avantext, Nicolae Marinescu este prezent cu un binevenit eseu, Fiinţa naţională şi lumea globalizată, ivit de sub un motto şi dinspre o carte esenţială, de Nicolae Breban; mottoul este memorabil:  
  
«Aflându-ne în prezent, înaintăm, privim înapoi; în nici un caz înainte, deoarece noi scriitorii am trăit dureroasa şi mutilanta experienţă a aşa-zisului comunism de a privi şi clădi totul pe viitor ! Iar în trecut privim doar pentru a înţelege, cât de cât, şi de a ne regăsi. Deoarece nu se poate nimic baza pe rupturi, nici măcar prezentul. Care, după părerea mea, nici nu trebuie înţeles, ci... construit» (p. a 2-a cu continuare în p. a 17-a);  
  
şi tot aşa de memorabil ca mottoul primului Nicolae, cel Breban, se angajează să rămână şi aserţiunile „exact-admirative“ ale secundului Nicolae, Marinescu(l), despre / dinspre O istorie dramatică a prezentului..., de Nicolae Breban (Bucureşti, Editura Ideea Europeană, 2016; pagini A-5: 376; ediţia I, Istoria dramatică a prezentuluiAventurierii politicii româneşti, a apărut la Editura Muzeului Literaturii Române, în anul 2010):  
  
«Am citit cu câtva timp în urmă o carte tulburătoare, o Istorie dramatică a prezentului (ediţia a II-a /.../, 2016), de Nicolae Breban. Am fost foarte interesat de la început, numărându-mă printre aceia care cred cu tărie că vocea marilor personalităţi ale neamului trebuie ascultată cu maximă atenţie de câte ori se pronunţă asupra mersului societăţii, a rosturilor publice. Sigur că politica e o activitate distinctă de toate celelalte, numai că ea este practicată, ca şi alte ocupaţii, şi de un număr foarte mare de mediocrităţi /.../, iar puţinii politicieni cu vocaţie autentică performează doar atunci când se inspiră din experienţa minţilor creatoare ale comunităţii pe care o reprezintă.» (p. 2); / «O istorie dramatică a prezentului..., de Nicolae Breban este / o carte născută dintr-o moralitate profundă cât un ideal...» (p. 17).  
  
Rubrica Mişcarea ideilor este ilustrată în acest număr de patru personalităţi de marcă ale literelor din capul mileniului al III-lea d. H. al Valahimii; trei îşi focalizează lupele cercetătoare asupra frumoasei reviste Apoziţia: Mihaela Albu, „Apoziţia o revistă românească în Germania (p. a 3-a); Gheorghe Săsărman, „Apoziţia seria nouă (p. a 3-a); şi Ion Dumitru (pentru două articole), O revistă la un nou început, Apoziţia“ – serie nouă (p. a 5-a) şi Sumarul revistei Apoziţia“ (pp. 6 − 8);  
  
şi cealaltă personalitate a dinamicii ideilor este a polidimensionalului om de ştiinţă, Basarab Nicolescu, autorul eseului Stéphane Lupasco şi lumea artei (p. a 4-a sq.), reprodus de Mozaicul din revista Apoziţia, seria nouă, nr. 2 / 2007 (pp. 280 – 288);  
  
din acest eseu al lui Basarab Nicolescu extrem de valoros pentru cunoaşterea filosofiei revoluţionare lupasciene, ne îngăduim a spicui pentru Distinsul Receptor (din Cuptor-2018) câteva esenţiale aserţiuni – dintre multele / incandescentele, privitoare la Logique et contradiction  
  
(Paris, 1947 / Logică şi contradicţie; şi reamintesc Distinsului Receptor, că, abia în anul 1982, la „cea mai mare / importantă editură din România, Editura Politică, a Partidului Comunist Român, sau, „cum s-ar spune“, la editura metamorfozată după Revoluţia Anticomunistă Valahă din Decembrie 1989, Humanitas, de azi, „a lui Gabriel Liiceanu, filosofului Ştefan Lupaşcu − deci sub numele-i valah, nu sub cel pentru spaţiul francofon, Stéphane Lupasco – a fost tradusă şi publicată Logica dinamică a contradictoriului, titlul relevând că distinşii tâlmăcitori comunişti-ceauşişti erau „bolnavi de cacofonită“),  
  
la antinomiile transfigurate, la «conflictul cosmologic al Subiectului şi Obiectului», la „pătrunderea misterului în mod magic printr-o cauzalitate în salturi“, la cea de-a treia materie etc.:  
  
«André Breton a fost printre primii care au sesizat importanţa filosofiei lui Lupasco pentru înţelegerea artei într-un interviu publicat la Madrid în anul 1950. Breton spune: „Este bine conoscut astăzi faptul că suprarealismul nu şi-a propus nimic mai mult decât să determine spiritul să treacă bariera care opune antinomiile de ordinul acţiunii şi visului, raţiunii şi nebuniei, senzaţiei şi reprezentării etc., care constituie obstacolul principal al gândirii occidentale. În efortul său continuu în această direcţie, el nu a încetat să aprecieze sprijinul pe care l-a găsit în dialectica lui Heraclit şi a lui Hegel (iar recent, luând în calcul corectivul pe care îl aduc lucrările lui Stéphane Lupasco) /.../“. În acest interviu, Breton se refereaa la cartea lui Lupasco, Logique et contradiction, faţă de care a arătat o admiraţie constantă. Cartea lui Lupasco este centrată pe ceea ce putem numi antinomii transfigurate /.../. La apariţia cărţii /lui Stéphane Lupasco/ Les trois matières, el va publica o frumoasă cronică în „Arts“. Tot /Georges/ Mathieu este cel ce va publica în „Le Figaro“ un extraordinar necrolog intitulat „La double mort de Lupasco“. Practic, toate cărţile sale îl citează pe Lupasco. Pe scurt, Mathieu a contribuit la celebritatea lui Lupasco în lumea artei.» (p. 4).  
  
Interesante materiale sunt publicate şi în celelalte rubrici: Cronica literară (Ion Buzera, În contra unei neputinţe morale / p. 9), Lecturi (Silviu Gogonea, Chipurile feminităţii şi erotizarea lumii / p. 10; Ştefan Vlăduţescu, Ovidiu Ghidirmic: inflexiunile hermeneutice ale criticii literare / p. 13), Arte (unde semnează: Geo Fabian, Rusalia Crăciunoiu, Marius Dobrin), Serpentine (Gh. Dinică, Un sfert de veac de la moartea scriitorului Vintilă Horia / p. 18), Universalia şi Avangarde (Petrişor Militaru, Ateliere Dada...)*.  
  
____________________________  
  
 
  
*Variante / părţi ale articolului Mozaicul au fost publicate în periodicele:  
  
Anuarul de martie (ISSN 1842-0974), III, nr. 3 / 2008, p. 122 – cf.  
  
http://www.banaterra.eu/romana/files/images/biblioteca_banat/anuare/Colegiul_national_banatean_anuarul_de_martie_2008.PDF ;  
  
Confluenţe literare, anul al VII-lea, ediţia nr. 2520, vineri, 24 noiembrie 2017 ‒ cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1511509215.html .  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Mozaicul la 180 de ani (3 Brumărel, 1838 ��` 3 Octombrie, 2018) / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2767, Anul VIII, 29 iulie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!