CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Carmina Balcanica
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
*  
 
ION PACHIA-TATOMIRESCU  
 
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
 
Carmina Balcanica  
 
„Review of South-East European Spirituality and Culture“ / „Revista Sud-Estului European de Spiritualitate şi Cultură“, Carmina Balcanica (ISSN 2065-0582), fu fondată  
 
(după cum mi-a precizat şi telefonic, îngânat de valuri, poetul prim-fondator, în 23 cireşar, 2018, pe când se afla la odihnă în Tomis, pe ţărmul Mării Getice),  
 
nu de un „binom“ de publicişti (cel menţionat la primul număr al revistei, pe pagina a 2-a), «directors and founders: Dan Anghelescu & Vasile Datcu», ci de un „trinom“, Dan Anghelescu −Vasile Datcu − Mihaela Albu  
 
(pentru că Distinsa Doamnă Fondatoare ocupa – după cum se vede tot din pagina secundă a primul număr – „postul-cheie“ de redactor-şef / «Editorial Board // Editor in Chief: dr. Mihaela Albu – University of Craiova...»),  
 
în luna noiembrie, Anno Domini, 2008, prin focalizare redacţională din Brăila, Bucureşti, Craiova şi Iaşi  
 
(potrivit sacrei precizări tot din a doua pagină a numărului prim: «Edited in: Brăila, Bucureşti, Craiova, Iaşi»),  
 
evident, lăsându-se a se înţelege că în prezenta „unitate de loc“, în „constelaţia celor patru“, este posibil să se înrăzărească şi alte nume de mari oraşe de sub cele zece ceruri ale spiritualităţii Daciei Nord-Dunăreano-Pontice şi ale Daciei Sud-Dunăreano-Balcano-Anatoliene  
 
(adică până-n Capadochia / „cap-à-Dachia > Dochia“, „capătul Daciei“).  
 
Aşadar, din noiembrie 2008 şi până în anotimp deschis de Cireşar-2018, Carmina Balcanica are apariţii bianuale, în „format-carte-de-pagini-A-5“, oscilând de la un număr la altul, în funcţie de mulţimea colaboratorilor / colaborărilor (nu numai din statele de azi ale Peninsulei Balcanice, ci şi de pe alte continente), între 204 pagini − la nr. 1, din anul I / 2008 − şi 182 de pagini − la numărul 1 (20), apărut în luna mai, 2018, adică în anul al XI-lea, căci se numără şi anul 2008, şi nu al X-lea, cum ni se indică pe copertă; revista publică materiale, cu preponderenţă, în limbile engleză şi valahă, dar şi în limbile sârbă, bulgară etc.  
 
Potrivit casetei din periodicul Carmina Balcanica, anul I, nr. 1 / noiembrie, 2008, Colegiul / Comitetul de Redacţie − Editorial Board este „de valahă respiraţie internaţională“ şi, în afară de „triada“ directorilor fondatori, prof. dr. Dan Anghelescu, Vasile Datcu şi prof. dr. Mihaela Albu – ce are şi funcţia de redactor-şef (University of Craiova) −, mai reuneşte şi alte valoroase personalităţi: Marius Chelaru – redactor-şef adjunct (Iaşi-Dacia), dr. Mircea Muthu – consultant de specialitate (University Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca, Dacia), dr. Emilia Parpală – redactor (University of Craiova), dr. Gabriela Rusu-Păsărin (University of Craiova) – redactor, dr. Camelia Zăbavă – redactor (University of Craiova), dr. Aloisia Şorop – redactor la departamentul de limbă engleză (University of Craiova) şi dr. Iolanda Mănescu – redactor la departamentul de limbă engleză (University of Craiova);  
 
mai sunt şi zece notabili membri ai prim-consiliului / prim-colegiului redacţional internaţional / International Board : academician Katica Kulakova (Cyril and Methodius University of Skopje – Macedonia), Zdravko Kissiov (poet din Bulgaria), dr. Apostolos Patelakis (Institute of the Balkan Studies of Thessaloniki – Grecia), Baki Ymeri (poet, jurnalist – Macedonia), Zoran Pesic Sigma (jurnalist − Serbia), dr. Theodor Damian (Metropolitan College of New York), dr. Sanda Golopenţia-Eretescu (Brown Univeristy – Statele Unite ale Americii), dr. Constantin Eretescu (scriitor − Statele Unite ale Americii), dr. Heinz-Uwe Haus (University of Delaware − Statele Unite ale Americii) şi dr. Marian Gh. Simion (Harvard University − Statele Unite ale Americii).  
 
Peste un deceniu, după cum „ni se certifică“ prin „pagina secundă“ a revistei Carmina Balcanica, nr. 1 (20) / mai, 2018, din motive obiective / subiective, necunoscute „cronicarului de seviciu“, caseta redacţională evidenţiază „primeniri“ şi „dinamică întru spor“:  
 
mai întâi, Distinsul Receptor constată că „lipseşte“ Vasile Datcu, dintre „cei trei directori-fondatori“, de unde nu putea fi eliminat nici măcar de „cea cu distinsa coasă“, deşi publicistul brăilean, autor şi al articol-programului, Un dialog intercultural / An Intercultural Dialogue (nr. 1 / 2008, pp. 6 – 12), mai mult ca sigur , „trăieşte băsescian-de-bine“;  
 
în al doilea rând, Distinsul Receptor remarcă faptul că deşi două personalităţi − dr. Emilia Parpală şi dr. Gabriela Rusu-Păsărin − s-au îndepărtat de Colegiul / Comitetul de Redacţie, departamentele „Editors“ şi „English Editors“ (ale Editorial Bord-ului) s-au îmbogăţit cu noi şi înrăzărite nume de redactori / „editori“: dr. Sorin Liviu Damean, dr. Magdalena Filary (University of Craiova), dr. Mihaela Bărbieru („C. S. Nicolăescu-Plopşor“ Institute of Romanian Academy), Passionaria Stoicescu, Livia Avram, dr. Maria Alexe (Technical University of Civil Engineering – Bucharest), dr. Irina Grigorescu-Pană (Universitatea din Bucureşti), dr. Zsuzsa Ajtony (Sapientia University – Miercurea Ciuc / Dacia Nord-Dunăreano-Pontică), dr. Anamaria Fălăuş, dr. Ligia Tomoioagă (de la Universitatea de Nord din Baia Mare), Anca-Mariana Pegulescu (de la Romanian Academy – International Relations Department), dr. Michael Petrescu (Slovenia / Dacia Burebistano-Regaliană), Marcela Elliott (U[nited] K[ingdom]), Denisa Albu-Rasmussen şi dr. Cătălin Florea (U[nited] S[tates of] A[merica]);  
 
şi în Consiliul Redacţional Internaţional / International Board, din care „s-au retras“ Zdravko Kissiov, Baki Ymeri şi Marian Gh. Simion, numărul membrilor a crescut la 15, celor şapte din consiliul din 2008, alăturându-li-se (potrivit casetei redacţionale din nr. 20 / mai, 2018): dr. Evis Celo (Albania), dr. Thede Kahl (Austrian Academy of Science), dr. Panos Ioannides (Cipru), acad, Răzvan Theodorescu (International Association of South-East European Studies din Dacia), dr. Virginia Popović (Serbia), drd. Diana Solkotovič (Serbia), dr. Aurelia Roman (Georgetown University − Statele Unite ale Americii) şi dr. Ali Shchzad Zaidi (State University of New York).  
 
Din corola „bogată“, dar „şi mereu de îmbogăţit“, de fiecare număr din cele 20 apărute până în prezentul anotimp din „prima serie“ a revistei Carmina Balcanica se reţin rubricile (în odinea intrărilor în pagină): Studii şi eseuri, Poeţi, Haiku, Portret, Recenzii, Reflector, Miscellanea – Poezie, Festivaluri culturale etc., Eveniment şi Notes on Contributers etc.  
 
Principii ca de articol-program al «revistei sud-estului european de spiritualitate şi de cultură» se desprind chiar din primul articol publicat în Carmina Balcanica, numărului 1 / noiembrie, 2008, de directorul-fondator, Vasile Datcu, Un dialog intercultural / An Intercultural Dialogue (pp. 6 – 19), de unde Distinsul Receptor poate reţine:  
 
(a) faptul că revista Carmina Balcanica se încordează – în aria culturală / civilizatorie carpato-dunăreano-adriatico-pontico-egeeană – întru înrăzărirea matricii stilistice, a identităţii popoarelor sud-dunăreano-mediteraneene:  
 
«Occidentul a avut timpul să-şi dea măsura culturală a sufletului său, Estul european n-a avut [...]. De aici şi căutarea febrilă în cuprinsul acestei părţi de Europa, a unei identităţi, a unei matrici stilistice – în sens blagian – adecvate.» (p. 6);  
 
(b) Europa Occidentală datorează Europei Carpato-Dunăreano-Balcanice „prima Renaştere a Creştinismului Unit / Neschizmuit“:  
 
«Dacă privim obiectiv tabloul evenimentelor ce s-au aflat la răscrucea istoriei europene, vom observa că omul european a fost conservat, în esenţa lui creatoare, timp de aproape o mie de ani, în Est, în cuprinsul Imperiului Bizantin. Câteva repere: secolul 4 – generalizarea Creştinismului, sprijinit şi de neoplatonismul dominant în epocă; secolul 5 – construcţia catedralei Sf. Sofia de la Constantinopol, inventarea biografiilor creştine, prin Eusebiu şi Atanasie; secolul 6 – Procopi din Caesarea, cu Istoria Secretă [...]; secolul 9 – copierea manuscriselor literaturii clasice greceşti, datorită căreia ele au reuşit să supravieţuiască până azi [...]; secolul 12 – perfecţionarea până la desăvârşire a artei mozaicului şi a miniaturii» (p. 7);  
 
(c) evidenţierea trăsăturilor de suflet ale ens-ului euro-sud-estic / balcanic:  
 
«...să dezbatem asupra trăsăturilor unui suflet al Estului, care nouă ni se pare a avea o profundă individualitate...» (p. 9);  
 
(d) promovarea „dialogului intercultural“ şi a creaţiei artistice de reflectă sufletul balcanic :  
 
«...apoi să stimulăm o creaţie artistică în stare să-i dea expresia cuvenită acestui suflet [balcanic]; în esenţa ei, un dialog intercultural.» (ibid.).  
 
Doamnei Mihaela Albu, ca redactor-şef, dintre cei trei „directori-fondatori“, i se datorează, peste un deceniu scurs de la apariţia primului număr al revistei, şi împrospătarea / reafirmarea principiilor de articol-program, «în numele Redacţiei», articol-program publicat în nr. 1 (20), apărut în luna mai, 2018, sub titlul: „Carmina Balcanica“ şi dialogul intercultural / ”Carmina Balcanica and the Intercultural Dialogue” (pp. 9 – 12), de unde, pentru Distinsul Receptor, „catadioptricizăm“ câteva „jaloane de traseu“:  
 
(a) anatomia / arheologarea spaţiului carpato-dunăreano-adriatico-egeano-pontic, adică vlahianic > blachianic > blacanic / balcanic (căci din zorii istoriei europene Peninsula fu a Pelasgilor > Bela(s)gilor > Belachilor > Blachilor > Vlahilor)** :  
 
«Spaţiul sud-est european a fost analizat prin „constantele antropo-geografice“, dar şi prin destinul istoric comun care a conferit multe similitudini politice, religioase ori culturale ţărilor din regiune. Această „cetate naturală a unei mari unităţi geografice“, cum o definea V. Papacostea, şi a unei mari unităţi istorice, adăugăm noi, a determinat totodată şi multimple interferenţe culturale.» (p. 9);  
 
sintagma marea unitate istorică trebuie abordată şi înţeleasă nu dinspre politicile imperiilor antice, evmezice şi contemporane, ci dinspre realitatea marii unităţi neolitice pelasge > valahe carpato-dunăreano-balcano-anatoliană, desemnată în orizontul anului 1980, de Marija Gimbutas (de la Institute of Archaeology / University of California) prin sintagma Old European Civilization (desigur, şi în celebra-i lucrare, Civilizaţie şi cultură, tradusă în valahă de Sorin Paliga, având o prefaţă şi note de Radu Florescu, fiind publicată la Editura Meridiane, din Bucureşti, în anul 1989);  
 
(b) de militat pe toate planetarele căi cultural-politice preuniversitare, universitare şi academice, împotriva tuturor celor ce atribuie «o conotaţie vădit peiorativă» termenilor balcani, balcanitate, balcanism:  
 
«Balcani, Balcanitate, Balcanism ! Termenul din urmă a acumulat – în timp – o conotaţie vădit peiorativă. Gândirea stereotipă – şi nu tocmai inocentă – a unui occident orgolios pare a continua (încă) să plaseze asupra lui un stigmat...» (ibid.);  
 
evident, dar înainte de tot / toate, trebuie combătute, stopate / anihilate „toate istoriile şi jocurile tuturor imperiilor“ care au distrus şi continuă să distrugă pe diabolice căi unitatea de popor-matcă-europeană, poporul Pelasg > Valah (platformă / temelie, sine ira et studio, „de prezent-viitor“, pentru o Uniune Europeană...!) şi unitatea statelor întemeiate de Pelasgi > Valahi  
 
(înainte şi după divizarea religios-monoteistă a Zalmoxianismului, din orizontul anului 1600 î. H., în Pelasgo- > Valaho-Dax / Daci, „oamenii-sfinţi ai Daciei“ / „închinătorii la Dumnezeu-Unul“, de unde şi Dacia < Dochia, „Pământul lui Dumnezeu, al Dumnezeirii“ − în contemporaneitatea Creştinismului: „Ţara-Grădină-a-Maicii-Domnului“, cum a accentuat, venind în Bucureşti / România, în 6 / 9 mai, 1999, şi Papa Ioan-Paul al II-lea − şi Pelasgo- > Valaho-Thrax / Traci, „oamenii-idoli / demoni“ ai Thraciei, „închinători la vechile zeităţi ale Cogaionului“, de unde şi Thracia, „ţara închinătorilor la vechii „idoli“ / „demoni“ / „draci“, ori „zeităţi ale vechiului Cogaion din Carpaţii Meridionali: Ares, Dionis, Bendis ş. a.“):  
 
Dacia (nume interzis de împăratul Traian din anul 106 d. H., Dacie din care se iviră prin istoriile vitrege Statele Unite ale Valahilor − România, Moldadava > Moldova etc. −, ori statele migratorilor în spaţiul dacic, de la greci, la slavi, la unguri, tătari, ţigani ş. a.) Thracia, Macedonia (Herodot spune răspicat că macedonenii sunt de neam Pelasg > Valah), Masageţia etc.; adevăratul etnonim, Pelasg > Valah, trebuie repus pe soclurile istoriei, şi pentru cei din România (autohtoni pelasgi > valagi ce, după cum militau paşoptiştii, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, trebuiau să se reunească în statul Daciei moderne / contemporane, toponim care nu a fost pe placul celor trei euro-imperii), şi pentru cei din Republica Moldova, şi pentru cei din Macedonia, şi pentru cei ce mai sunt în aria etnogenezic-pelasgă > valahă din statele: Rusia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Grecia, Albania, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia-Herţegonina, Slovenia, Austria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia etc.;  
 
(c) relevarea specificului cultural-naţional al tuturor popoarelor „balcanice“:  
 
«Plecând de la ceea ce-l atrăsese pe marele istoric român, N. Iorga – Orientul ce cuprinde „Estul Europei [...] participând la civilizaţia Europei“ – intenţionăm ca prin revista cu nume sugestiv (Carmina Balcanica) să relevăm nu numai specificul cultural al fiecărei ţări din această „unitate“ şi al ansamblului sud-est european, dar şi specificul dialogului Orient – Occident.» (p. 9 sq.);  
 
fireşte, dar fără a fi pierdute din vedere elementele culturale / civilizatorii (inclusiv cele lingvistice) din substratul comun-profund pelasg > valah;  
 
(d) în spiritul prim-iluminismului pelasg > valah-sud-dunărean al Şcolii Moscopolene, al Academiei Valahe de la Moscopole (care fiinţa în orizontul anului 1744), Carmina Balcanica promovează, publică şi studii în limbile popoarelor balcanice, cu echivalentul tâlmăcit într-o limbă de circulaţie planetară, mai exact spus, în engleză:  
 
«Deşi apare în România, revista nu este direcţionată număi către cititorii români, ci şi – aşa cum poate ar fi fost de aşteptat şi de la alte publicaţii cu adresabilitate similară – unor cititori din toate ţările lumii balcanice (şi de aceea semnatarii au fost invitaţi să scrie în limba maternă !) » (p. 10);  
 
(e) Carmina Balcanica se doreşte drept oglindă a tot ceea ce este profund-naţional (după cum se ştie de la Arghezi încoace, „cu cât eşti mai naţional, cu atât eşti mai universal“):  
 
«...Carmina Balcanica doreşte să cuprindă în paginile ei „melosul“ balcanic în tot ce poate acoperi metaforic cultura ţărilor din spaţiul sud-est european. Dintr-o multitudine de manifestări literar-artistice, revista va putea deveni încet-încet o oglindă a specificului fiecărei ţări şi fiecărei populaţii...» (ibid.); etc.  
 
Carmina Balcanica, anul I, nr. 1 / noiembrie, 2008 (pagini A-5: 204). În afară de articolul „deschiderii“ acestui număr, Un dialog intercultural / An Intercultural Dialogue, de Vasile Datcu (supra), Distinsul Receptor se poate bucura şi de alte valoroase studii / eseuri: Dan Anghelescu, „Melos“ balcanic – unitate în diversitate / The Balcanic „Song“ – Unity in Diversity (pp. 20 – 22); Mircea Muthu, Mentalitate, identitate şi alteritate sud-est europeană / Mentality, Identity and South-East European Otherness (pp. 23 − 39); Katica Kulavkova (din Macedonia), Стереотипните модели на Балканот / Stereotypical Models of the Balkans (pp. 40 − 61); Mihaela Albu, Sud-estul european (sau Peninsula Balcanică) – regiune cu destin specific şi bogat patrimoniu cultural / The European South-East (or the Balkan Peninsula) – the Area with a Specific Destiny and a Rich Cultural Inheritance (pp. 65 – 67); Emilia Parpală, Istanbul – melancolia unui oraş divizat / Istanbul − The Melancholy of a Divided City (pp. 68 – 74); Camelia Zăbavă, Comunitatea bulgară din România / The Bulgarian Community in Romania (pp. 76 – 89); Gabriela Rusu-Păsărin, Calendar popular românesc / The Romanian Folk Calendar (pp. 88 − 104); Marius Chelaru, O poveste care trăieşte alături de noi; „Atlantida aromânilor“ / A Story Living next to Us: “The Macedo-Romanian Atlantis” (pp. 106 − 113); Heinz-Uwe Haus (din Statele Unite ale Americii), The Ancient Greek’s Heritage. The “Use- Value” of Ancient Texts (pp. 114 − 119); Apostolos Patelakis (din Grecia), Destinul unui „oltean-grec“ / The Destiny of a Greek-Oltenian (pp. 120 − 127). Poezie admirabilă (poeme şi micropoeme-haiku) publică în acest număr (pp. 128 – 181): Zarko Milenici, din Bosnia-Herţegovina; cinci poeţi din Bulgaria: Roman Kissiov, Ekaterina Yossifova, Margarit Zhekov, Ludmila Balabanova şi Ginka Biliarska; şase poeţi din Kosovo: Sali Bashota, Ibrahim Kadriu, Jeton Kelmendi, Miradije Ramiqi şi Edi Shukriu; doi poeţi din Macedonia: Vanghea Mihanj-Steriu şi Baki Ymeri; trei poeţi din Dacia / România: Mihaela Albu, Theodor Damian şi Vasile Moldovan; şi un poet din Serbia: Zoran Pesic Sigma.  
 
De obicei, numerele revistei Carmina Balcanica îşi focalizează materialele pe o importantă temă a popoarelor balcanice: Cultura comunităţii (r)rome din România / (R)roma Culture in Romania, în nr. 1 (14) / mai, 2015 (pagini A-5: 202); Primul război mondial [în] eseuri, memorii, literatură / World War I in Essays, Memories & Fiction, în nr. 2 (19) / noiembrie, 2017 (pagini A-5: 176); România şi Marea Unire de la 1918 / Romania & The Great Union of 1918, în nr. 1 (20), mai, 2018 (pagini A-5: 182); etc.  
 
________________________  
 
*Ilustraţia pusă „în locul fotografiei auctoriale“ reprezintă coperta revistei Carmina Balcanica, nr. 1 (20), mai, 2018.  
 
**Cf. Prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu: Istoria religiilor, vol. I (Din paleolitic / neolitic, prin Zalmoxianism, până în Creştinismul Cosmic al Valahilor / Dacoromânilor), Timişoara, Editura Aethicus (ISBN 943-97530-3-5 / vol. I : ISBN 973-97530-5-1), 2001 (cap. Etnonimul Pelasg > Belag / Belac [Balac] > Blac / Vlah [Valahi]..., p. 122 sq.) şi La început fost-au sâga, sîgetul, siginii, apoi Sarmisegetusa…, Timişoara, Waldpress (ISBN 978-606-614-014-0), 2012 (cap. Pelasgii > Valahii – „marii anonimi“ prin imperii / istorii, pp. 59 − 108).  
 
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Carmina Balcanica / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2733, Anul VIII, 25 iunie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!