CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



Volumul secund de pagini monografice, «Arhivele de la Haţeg»
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ion Pachia-Tatomirescu  
 
Volumul secund de pagini monografice, «Arhivele de la Haţeg»  
 
Valoros-monografică publicistică haţegană, în continuarea opului din 2010, Arhivele de la Haţeg: de la Neantia la Vâltoarea Sufletelor, carte încununată cu laurii Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Alba-Hunedoara pentru cărţile apărute în anul de închidere al primului deceniu al mileniului al III-lea d. H., aduce recent în lumina tiparului poetul, romancierul, criticul / cercetătorul Constantin Stancu, prin Arhivele de la Haţeg – monografii, legende şi vivisecţii, Sibiu, Editura CronoLogia (ISBN 978-606-8661-27-8), 2017 (pagini A-5: 204).  
 
Distinsul Receptor, încă din primele rânduri ale opului, prin Câteva cuvinte, este înştiinţat asupra bogăţiei informaţiilor, asupra diversităţii documentare privitoare la urbea Haţeg:  
 
«Arhivele de la Haţeg reprezintă un ciclu de scrieri despre cărţile publicate de scriitori care s-au născut, au trăit, au avut câteva pasiuni determinante pentru viaţa lor şi a comunităţii: cărţile, istoria de Haţeg, legendele din zonă, folclorul, povestiri care au marcat epoca prin mesaj sau inovaţie. Prezentul volum este o continuare a cărţii anterioare, Arhivele de la Haţeg [...], 2010 [...]. În cuprinsul cărţii de faţă am reţinut şi am făcut note literare despre cărţi publicate de persoane care nu sunt neapărat membri ai Uniunii Scriitorilor, dar au o pasiune esenţială: identitatea românească [...]; ...să privim cu optimism spre viitor şi să avem satisfacţia că România are valori care pot marca istoria actuală, literatura fiind un canal prin care mesajul poate ajunge la oameni. Scriind despre cărţi şi oameni, am realizat că există legături profunde între scriitorii din Haţeg şi restul autorilor din ţară. Cultura leagă oamenii mai mult decât acţiunile impuse prin programe bine scrise în birourile contabililor. Viaţa, precum iarba, învinge betonul, fierul, marile buncăre.» (p. 5 sq.; s. n.).  
 
Sunt în această lucrare a lui Constantin Stancu zeci de articole, veritabile pagini monografice, despre urbea Haţeg, despre Ţara Haţegului, partea hunedoreană a megaprovinciei Arutela > Arudela > Arudeal > Ardeal* (toponim imprimat în marmura Daciei încă din anul 138 d. H.): Ţara Haţegului ? O poveste compusă din o mie şi-una de legende (p. 7), Cultura de Haţeg: mistere, arheologie, suferinţă (pp. 19 − 21), Haţeg, un turn de veghe pentru o mie de naraţiuni (pp. 22 − 27), Valea Sargeţiei, povestea Ţării Haţegului în vremuri complicate (pp. 28 − 34), Haţeg – epopee şi farmec (pp. 35 − 42), Istoria de Haţeg (pp. 43 − 50), Despre „districtul“ Haţeg (pp. 51 − 59), Haţeg, un oraş între două lumi (pp. 60 − 64), Haţeg : cheia unui oraş de tranziţie (pp. 65 − 71), Zece legende, zece motive pentru a iubi Ţara Haţegului (pp. 154 − 157) etc.  
 
Sunt şi câteva interesante personalităţi din Ţara Haţegului, „ţară de râuri / munţi“ (în accepţiunea arhaic-pelasgă > valahă de unitate administrativă) din Dacia Sarmisegetusană, adică din România ardelean-hunedoreană, despre care scrie cu peniţă de aur Constantin Stancu, evident, „justiţiar-exact-admirative“ pagini pentru articole de viitoare dicţionare literare şi, de ce nu, pentru „monografii auctoriale“: Gheorghe Ardelean (pp. 9 – 15), Badiu Iancu (pp. 16 – 18), Raul Constantinescu (pp. 72 – 96), Radu Igna (pp. 97 – 112), Petru Istrate (pp. 128 – 134), Tiberiu Lăpădătoni (pp. 135 – 146), Dacian Muntean (pp. 147 – 157), Daniel Pişcu (pp. 158 – 175) ş. a.  
 
____________________  
 
*Cf. Ion Pachia-Tatomirescu, I) Ardeal – sferă semantică, II) Ardealul şi istoria sa antică, III-a) Arutéla > Arudéla > Arudeál > Ardeál, III-b) „De la faţa locului“, dava / castrul Arutela din orizontul anului 138 d. H. şi „vocile“ ruinelor de dincoace, de-ale „valurilor mândre generaţii spumegate“ de pe Al[l]úta > Olt, III-c) Toponimul pelasgo- > valaho-dac Arutéla şi „Tabula Peutingeriană“, III-d) «Istoria Românilor din Dacia Traiană» (vol. I, 1913), de acad. A. D. Xenopol, despre hidronimul / toponimul pelasgo- > valaho-dac, Arutéla > Arudéla > Arudeál > Ardeál, III-e) Vasile Pârvan – Getica (1926) – despre hidronimul / toponimul pelasgo- > valaho-dac Arutéla > Arudéla > Arudeál > Ardeál, III-f) Adrian Riza – Ardealul (1982 – 1983) – şi „etimologismul zongoristic maghiaro-slav“ al lui Hunfálvi, Miklosich, Szarvas, Simonyi, Gombocz, Melich ş. a., IV) De la hidronimul pelasgo- > valaho-dac, Aluta > Olt, la toponimul Arutéla > Arudéla > Arudeál > Ardeál etc., în lucrarea La început fost-au sâga, sîgetul, siginii, apoi Sarmisegetusa..., de prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, Timişoara, Waldpress (ISBN 976-606-614-014-0), 2012 − de consultat la adresa: http://www.banaterra.eu/romana/files/003-2012_29_aug_pachia-tatomirescu_ion_la_inceput_fost-au_siga_24_iulie_2012.pdf .  
 
Referinţă Bibliografică:
Volumul secund de pagini monografice, «Arhivele de la Haţeg» / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2731, Anul VIII, 23 iunie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!