CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Convorbiri literare“ în vârstă de un secol şi jumătate III**
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
*  
  
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
  
Convorbiri literareîn vârstă de un secol şi jumătate  
  
III**  
  
  
Convorbiri literare (Bucureşti, spiritus rector: Titu Maiorescu; comitetul redacţional / director-1896: Teohari Antonescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, M. Dragomirescu, D. Evolceanu, I. S. Floru, P. P. Negulescu – pare-se, „prin rotaţie“, „redactor-responsabil“ / „redactor-şef“ la convorbiristul număr „de faţă“ −, Constantin Rădulescu-Motru ş. a.), anul al XXX-lea, vol. I, nr. 3 / 1 martie, 1896 (pagini B-5: 160 / 321480). În partea a II-a (pp. 335 − 344) a eseului, Filosofia în viaţa practică, de P. P. Negulescu, sunt supuse analizei «îndoitul rol al filosofiei», «utilitatea diferitelor ştiinţe particulare, precum sunt : matematica, astronomia, fizica etc. » şi «utilitatea filosofiei» (p. 335, * / supra):  
  
(1) dinspre verificarea principiilor celorlalte ştiinţe şi certificarea acestora ca adevăr şi  
  
(2) dinspre realizarea sintezeiunice şi superioarea recentelor «concluzii ale tuturor celorlalte ştiinţe» (p. 336) −,  
  
«viaţa practică în deosebire de viaţa aşa-numită teoretică sau pur speculativă», «îndreptarul de activitate» pentru ens-ul uman «în viaţa practică şi în viaţa intelectuală» (p. 337), diletantismul în arte, în ştiinţe, oportuniştii – „nu numai cei din politică, ci [şi], în general, cei din viaţa de toate zilele“ (p. 338 sq.), «idealul – o forţă activă», idealul dat „de religiune / filosofie“ etc. (p. 341 sqq.).  
  
Ultima parte a eseului este focalizată pe formarea idealului («în mintea omenească, prin întrebări şi reflecţiuni generale asupra înţelesului, mai niciodată o formă clară şi sistematică, argumentativă» / p. 342), pe indispensabilitatea-i în viaţa practică, pe cele două mari izvoare de idealuri, religiunea şi filosofia, pe procesul de „continuare a decăderii“ religiei «în decursul timpurilor viitoare», metamorfozându-se treptat într-un soi de metafizică la care «dispariţia antropomorfismului îi va slăbi cu mult eficacitatea morală», în ultimă instanţă, doar filosofia rămânând «capabilă să procure un ideal de activitate» (p. 343), pe progresul general al omenirii, progres căruia nu i se pot modifica „viteza şi direcţia“ decât «printr-o schimbare a idealurilor [...] de activitate» (p. 344), decât prin „operaţii“ efectuate în profunzimi de material genetic.  
  
 
  
Tot „foarte interesante“ – mai ales din „unghiurile de fugă“ ale istoriei Cărţii în Pelasgime > Valahime – sunt şi celelalte materiale / rubrici din Convorbiri literare, nr. 3 / 1 martie 1896 (pp. 321 – 480 / infra, „în ordinea intrării în pagină“):  
  
„departamentul“ de poezie este reprezentat de două sonete „de respiraţie eminesciană“ ale poetului Dem. S. Demetrescu – (1) Sonet / De-un singur dor... («În sufletu-mi altar eu i-am clădit, / Din inimă-mi icoană i-am cioplit...» (p. 345) şi (2) Sonet / Nu mă frământă... (p. 356) – şi de poezia „în reverberaţie coşbuciană“, Fiori, semnată de (neîntrecutul tâlmăcitor din elină în valahă al epopeilor homerice, Iliada şi Odiseea) George Murnu:  
  
«Doar ai crescut. Şi-acum respiri / Din sân miros de trandafiri, / Şi pieptul tânăr ţi-a crescut; / Roşeşti privindu-l plin şi nins, / Iubirii parcă dinadins / Făcut.» (p. 442);  
  
în „prim-compartimentul“ prozei „convorbiriste“ aflăm o povestire − inspirată din lumea satului intrat sub pecetea „bolniţei“, ori a „thanaticului“ −, Ilinca, de Marin Stroescu (pp. 346 − 355) şi, „în secundul“, o poveste, Păpuşică, păpuşică !, în spirit „post-romantic“, pe o temă folcloric-valahă a ursitului mort de nouă ani, „transcrisă“ de Al. Antemireanu, după rostirile / rostuirile „mamei auctoriale“ (pp. 379 − 383):  
  
«[...] o păsărică se lasă, din senin, pe ghergheful ei şi-i zice cu glas limpede şi lămurit: − „Fetică, fetică, / Ce tot coşi şi chindiseşti / Şi de nuntă te găteşti ? / Ursitul tău e mort de nouă ani şi stă într-un palat pustiu şi vremuit. Dar de l-ai păzi trei zile şi trei nopţi, atunci o să-nvieze“»;  
  
deosebit de valoroasă este rubrica de traduceri din literaturile străine, bine reprezentată şi în vol. I, nr. 3 / 1896:  
  
(1) printr-o povestire din limba sârbă, La Puţ, de Laza K. Lazarević / Lazarevitch (Šabac-Serbia, 13 mai 18511891, ianuarie, 10, Belgrad), versiunea în limba lui Eminescu datorându-se lui D. N. Svilokossitch / pp. 357 − 378;  
  
(2) printr-o capodoperă a tragediei antice, Antigona, de Sofocle (aprox. 496406 î. H., Atena), fireşte, din limba elină (tâlmăcitor: Mihail Dragomirescu) / pp. 384 − 407; şi  
  
(3) printr-un „înrăzărit“ studiu filosofic, Principiul evoluţiunii (Răspuns Lordului Salisbury...), de Herbert Spencer (Marea Britanie / Derby, 27 aprilie 18201903, decembrie, 8, Brighton / Anglia), desigur, din limba engleză, transpunerea în limba lui Dimitrie Cantemir fiind făcută de Fr. Robin (pp. 408 – 441):  
«La întrunirea din Oxford a Asociaţiunii Britanice pentru Progresul Ştiinţelor, în luna august 1894, preşedintele Lord Salisbury a atacat în discursul său de deschidere teoria evoluţiunii [...]. Unii susţinători înfocaţi ai teoriei evoluţiunii au pus-o pe aceeaşi treaptă cu teoria gravitaţiunii. Comparaţiunea nu e întemeiată. Mai întâi, selecţiunea naturală e departe de a avea, în acelaşi grad ca gravitaţiunea, valoarea unui adevăr fundamental al ştiinţei. Şi apoi, selecţiunea naturală nu este singura cauză a fenomenelor la explicarea cărora serveşte. Darwin însuşi a admis aceasta când a recunoscut transmiterea prin moştenire a efectelor întrebuinţării şi neîntrebuinţării. Cu aceste rezerve, consimt să primesc pentru un moment comparaţiunea, pentru că-mi va servi să scot la lumină firea unei greşeli foarte răspândite.» (p. 408 sq.); «Generalitatea publicului admite fără a se îndoi că doctrina lui Darwin − ipoteza selecţiunii naturale − şi aceea a evoluţiunii organice sunt unul şi acelaşi lucru. Cu toate acestea, există între ele o deosebire analogă cu cea care desparte teoria gravitaţiunii de teoria sistemului solar, şi, precum aceasta din urmă, admisă pe vremea lui Newton, ar fi putut să rămâie în fiinţă, chiar dacă se respingea legea lui Newton, asemenea răsturnarea selecţiunii naturale ar lăsa intactă ipoteza evoluţiunii organice [...]. Aceasta nu e părerea Lordului Salisbury; ca şi imensa majoritate a oamenilor, el crede că ipoteza evoluţiunii organice trebuie să stea sau să cadă împreună cu cauzele care i se atribuie. Este, ce e drept, o parte în discursul său, unde deosebeşte selecţiunea naturală, luată drept cauză a evoluţiunii, de faptele considerate ca probe ale evoluţiunii, pentru că evoluţiunea le explică; la sfârşit însă afirmă că selecţiunea naturală şi evoluţiunea sunt aşa de strâns unite încât nu se pot separa [...]. „Admit – zice el, făcând aluziune la profesorul Weismann− că dacă respingem selecţiunea naturală, nu ne mai rămâne altă cale decât de a recurge la acţiunea mediată sau imediată a unui principiu, lucrând după plan“. Îşi însuşeşte deci ideea vulgară care face din darwinism şi evoluţiune termene sinonime. » (p. 410 sq.); etc.  
  
 
_________________________  
  
*Imaginea (supra) reprezintă scanarea pagini a 335-a din revista Convorbiri literare, nr. 3 / 1 martie 1896, cu primele fraze ale celei de-a II-a părţi a eseului Filosofia în viaţa practică, de P. P. Negulescu.  
  
**Şi această „parte“ a articolului „Convorbiri literareîn vârstă de un secol şi jumătate, III, de Ion Pachia-Tatomirescu, se relevă în completarea „părţilor I şi a II-a“ − cea publicată în revista online, Confluenţe literare (ISSN 2359-7593, directori-fondatori: Octavian Lupu / Bucureşti şi George Roca / Australia), anul al VII-lea, ediţia nr. 2527, de vineri, 1 Decembrie 2017 – şi, respectiv, cea din anul al VIII-lea, ediţia 2627 / 11 martie 2018 ‒ cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1512118589.html şi  
  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Convorbiri literare“ în vârstă de un secol şi jumătate III** / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2628, Anul VIII, 12 martie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!