CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Renaşterea bănăţeană III
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Renaşterea bănăţeană  
  
 
  
III  
  
 
  
Renaşterea bănăţeană (Timişoara, director onorific: prof. dr. Iosif Constantin Drăgan), nr. 4393, marţi, 6 iulie 2004 (pagini A-3 : 16 + 8 ale suplimentului Paralela 45). Şi îniulienitul număr 4393 al Renaşterii bănăţene, cel din 6 iulie 2004, impresionează Distinsul Receptor prin bogăţia de rubrici „de respiraţie naţională şi continentală“ – Editorial («Miresele politicii», de Dumitru Oprişor), La închiderea ediţiei, Sumar  
  
(rubrică de pagina-ntâi, într-a cărei coloană sunt semnalate articolele Noul regulament al spitalelor, p. a 2-a; Premierul la raport / p. a 5-a, Opinia cititorului / p. a 6-a, Programul turului Diviziei A la fotbal / p. a 8-a, şi noua ediţie a suplimentului de cultură, literatură şi artă, Paralela 45),  
  
Actualitate (pp. 2 − 5), Opinia cititorului / Poşta redacţiei (pagină coordonată de Silviu Florescu, p. 6), Flagrant (p. a 7-a), Sport (paginile a 8-a şi a 9-a), Meridiane (p. a 10-a), Diverse (p. a 11-a), Publicitate (paginile a 12-a şi a 13-a), Memento (paginile a 14-a şi a 15-a) şi Mapamond (p. a 16-a).  
  
Cele opt pagini ale suplimentului Paralela 45, din Renaşterea bănăţeană, nr. 4393 / 6 iulie 2004, par a intra în competiţie cu oricare dintre revistele de cultură / literatură nu numai din România, ci şi din întregul spaţiu pelasgofon > valahofon al strămoşeştii noastre Dacii Antice de sub conducerea lui Burebista, ori a lui Regalian, strănepotul regelui-erou Decebal.  
  
Neîndoielnic, suplimentul „renaşterist / renascentist-bănăţean“, Paralela 45, coordonat de unul dintre cei mai înrăzăriţi prozatori şi publicişti, Ion Marin-Almăjan  
  
(avem în vedere întregul provinciei istorice a Banatului Daciei, Banat „împărţit“ prin voinţa imperiilor din secolul al XX-lea încoace la trei state: România, Serbia şi Ungaria),  
  
prin cele opt pagini (A-3) de care dispune, încearcă să suplinească o adevărat-imperioasă revistă „de profil“ a uneia dintre „cele mai mari filiale cu condeie de aur de douăzeci şi patru de carate“, Filiala Timişoara / Banat a Uniunii Scriitorilor din România  
  
(în contextul „malefic-politizat“, „mesmerizat“, „învrăjbit“ până la „hienizare“, al scriitorimii scindate în „grupuri“ − „cete“, „găşti“, „partide“, „mafii“ etc. −, „redispuse neostalinist / neopaukerist“, jurîmprejurul unor pretinse reviste „pseudounionale“, „sub Egida...“).  
  
Acest număr al suplimentului Paralela 45 se deschide – prin rubrica Lecturi clasice – cu articolul care-şi păstrează „peste veac“ stringenta-i actualitate, Notiţă asupra proiectatei întruniri la mormântul lui Ştefan cel Mare, de Mihai Eminescu, articol publicat mai întâi în revista Convorbiri literare, din 15 septembrie 1870:  
  
«Dacă privim fierberea vieţei noastre publice, putem vedea lesne că neliniştea perpetuă din generaţiunea ce e azi la ordinea zilei şi frecările ei, atât din politica viaţă cât şi din cea spirituală, nu-şi au cauza lor pe-atâta în interesele personale (precum o susţin unii), ci mai mult în profunda sciziune dintre direcţiunile pe care au apucat unii, pe de o parte, alţii, pe de alta. Adăogind pe lângă acestea un caracter cam vehement, precum e acel al rasei noastre [...]. Viitorul însă e continuarea, în cazul cel mai bun rectificarea trecutului [...]. Însă unul dintre cele mai mari defecte ale prezentului e tocmai starea de lucruri, ce am caracterizat-o în liniile prime ale acestei notiţe, şi trebuinţa cea mai mare ni s-a părut nouă că ar fi o singură direcţiune a spiritului pentru generaţiunea ce creşte...»;  
  
tot pe pagina întâi, în rubrica Portofoliu, lui Dumitru Oprişor i se publică povestirea Nu mai vreau să-mi obosesc îngerul...  
  
Paginile a doua şi a treia, puse sub un „titlu de generic generos“, Confluenţe literare, găzduiesc rubricile:  
  
Măştile Thaliei  
  
(cu un articol omagial, „Am vrut să fiu numai un artist liber“ – Cehov, un veac de la moarte, de Ion Jurca-Rovina);  
  
Romanistica astăzi  
  
(unde prof. univ. dr. Ileana Oancea trece în revistă valoroase lucrări apărute în domeniu, de la Introduzione alla filologia romanza – 1975 −, de Lorenzo Renzi şi Sincronie, diacronie şi istorie – 1997 −, de Eugen Coşeriu, la Lingvistica romanică. Lexic-Fonetică-Morfologie – 2001 −, de Sanda Reinheimer-Râpeanu, şi la Schiţă de istorie a romanităţii – 2002, de Ileana Oancea şi Luminiţa Panait);  
  
Cronica literară  
  
(Al. Ruja, Cercul literar de la Sibiu... la Timişoara: «Aici şi-au dus existenţa Victor Iancu, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruş. În oraşul nostru trăieşte, aş zice de o viaţă, Deliu Petroiu. După ieşirea din închisoare, a stat în Timişoara şi Ştegan Augustin Doinaş [...]. Despre aceştia, despre cerchiştii de la Timişoara scrie Cornel Ungureanu în cartea Despre Cercul Literar de la Sibiu, intervalul timişorean – Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2004.»);  
  
şi Graiul mioritic  
  
(unde titularul, prof. univ. dr. G. I. Tohăneanu semnează Clopotul inimii: «Mişcarea neîncetată şi ritmică a sângelui pornit pe drumeagurile trupului din fântâna inimii a prilejuit limbii române comune expresia „banală“ care închide în căuşul ei o poveste întreagă: „inima bate“, cum „bate“, cu intensitate sporită, clopotul. Nicolae Labiş a scos, din asta, un vers năucitor: „Clopotul inimii beat răsună“. Eminescu intuise relaţia dintre „inimă“ şi „clopot“ când, la 19 ani, scris primul stih al poeziei La moartea principelui Ştirbey: „Turnurile mişcă-n doliu a lor inimi de aramă“...»).  
  
Paginile a patra şi a cincea, pe care se desfăşoară rubrica Patrimoniu, în articole acribios-documentate, de Aurel Turcuş, sunt consacrate lui Ştefan cel Mare şi Sfânt în conştiinţa posterităţii  
  
(„Toţi vorbesc de tine şi te laudă“, „Readucerea în actualitate, în veacurile XVIII şi XIX“, „La mormântul de la Putna, în anul 1871“, „Eminescu şi statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt dezvelită la Iaşi, în anul 1883“, „Cartea unui autor bănăţean despre Ştefan cel Mare şi Sfânt“, „Sărbătoarea a patru sute de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare reflectată în publicaţia Drapelul din Lugoj“ şi „Canonizarea Dreptcredinciosului voivod Ştefan de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române“).  
  
Paginia a 6-a „fixată tot sub un titlu de generic generos“, Univers, se cuprinde armonic în trei rubrici:  
  
Amfitrion  
  
(pentru tinerii „artişti ai cuvântului“; patron le este înrăzăritul poet şi marele stilistician al limbii pelasge > valahe contemporane, Crişu Dascălu – ce girează / scoate de data asta, la fereastra rubricii, poeme de Cristina Marcu şi de Dan Stoleriu),  
  
Reverberaţiile Euterpei  
  
(unde Damian Vulpe scrie despre Imnologia la ordinea zilei)  
  
şi Tablou de siguranţă  
  
(unde Dan Negrescu surprinde Distinsul Receptor cu Afecţiunile coloanei: «Lungul drum al tranziţiei româneşti – către cine ştie unde – presupune, sau chiar impune – de la o vreme – şi re- sau, poate, deformarea învăţământului, numită europenizare [...]. Păşind în continuare, în cadenţa cerută, adică din extaz în extaz, ajungem inevitabil tot la papa Grigore [cel Mare]: „Drumeţul prost este acela care, în drum, privind pajiştile plăcute, uită încotro merge“.»).  
  
Cea de-a şaptea pagină a suplimentului îşi aşază sub „titlul de generic“ Spiritualitate încă trei rubrici:  
  
Debut cu surprize  
  
(unde Mihai Dragomirescu semnează cronica plastică ,Expoziţia de acuarelă a Alexandrei Lucia Forga);  
  
Recurs la adevăr  
  
(unde Ioan Ciama scrie despre Eroarea domnului Vadim)  
  
şi Printre contemporani  
  
(unde Adrian Dinu Rachieru, sub titlul Ion Pachia-Tatomirescu : un proiect mitologic, „radiografiază“ antologia esenţială, Compostorul de nori, de Ion Pachia-Tatomirescu – Timişoara, Editura Aethicus, 2004 −, certificând acestui artist al cuvântului: 1. «o traiectorie lirică din anii „înzorierii“ până la „era hadronică“»; 2. faptul că «travaliul tatomiretic are ca proiect o mitologie lirică dar şi un febril apetit experimentalist, interesat de performanţele prozodice – cazul salmilor; e interesant de observat că dezvoltând luxuriant imaginarul poetic, el reconstituie, cu virtuţi incantatorii şi limbaj criptic, o viziune cosmogonică invocând „pudra fiinţei“, „cete de fotoni“, „celeste sfere“ etc.»; 3. faptul că, «având fascinaţia substratului, poetul înţelege pământul naşterii ca „etalon pentru cosmicitate“»; 4. faptul că, «la peste trei decenii de la debut, Ion Pachia-Tatomirescu îmbrăţişează, aşadar, această viziune integratoare şi ne reaminteşte orgolios că prima „ars poetica“ a paradoxismului – vezi Peristylium, în Povestea Vorbii, nr. 7 / 1966 [...] – îi aparţine»; 5. faptul că, «în Noul Turn Babel [...], forţa demiurgică irumpe, frenezia imagistică se dezlănţuie la scara unei galactopitecantropii cu furnici de crom şi pajuri supersonice, culegând fotoni din lanternele zeilor [...]; poetul închipuie clocotul genezei»; 6. faptul că, «lirica lui Ion Pachia-Tatomirescu creşte coerent, cucerind un spaţiu poetic de indiscutabilă originalitate»).  
  
Ultima pagină, a opta, Gala maeştrilor, din suplimentul Paralela 45, este închinată aproape în întregime lui Constantin Brâncuşi: la rubrica de Corespondenţă din New York, Alexandru Valeriu publică excelentul articol, Un patriarh, un sfânt al artei moderne este slăvit laGuggenheim Museum“  
  
(«Timp de 101 zile, aici, fiinţează o retrospectivă Brâncuşi. Satisfacţie pentru preţuirea marelui sculptor, dar şi frustrare: niciunde nu se pomeneşte că geniul de la Hobiţa este român !»).  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Renaşterea bănăţeană III / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2626, Anul VIII, 10 martie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!