CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Orizont“ IX
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
*  
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Orizont“  
  
 
  
IX  
  
 
  
În revista Orizont, nr. 13 (833) / 31 martie, 1984, pe întreaga pagină a 8-a („de la mijloc“), după cum se ştie şi din ediţiile nr. 2612, 2613 sqq., apărute de la 24 februarie, 2018, încoace, sunt publicate facsimilat şapte poeme caligrafiate de Nichita Stănescu  
  
(din „arhiva Belgradul în cinci prieteni-1972“, partea păstrată de marele său prieten timişorean, Anghel Dumbrăveanu);  
  
în ediţia de ieri, nr. 2621 / luni, 5 mărţişor 2018, , am redat Distinsului Receptor, al şaptelea poem, Scrisoare scrisă în grabă către eterna Desanka Maximović, nu numai întru luare-aminte la caligrafia ens-ului de unic şi inimitabil Geniu Pelasg > Valah, ci şi întru o analiză mai profundă a ecuaţiilor cuvintelor şinecuvintelor“ în textul Poemului;  
  
şi rog − în repetare − a se lua termenul necuvânt (cum n-au înţeles niciodată pelicanii criticii literare din România secolului al XX-lea / al XXI-lea) în accepţiunea pur-stănesciană, de „corespondent“ al cuvântului, cel din rostirea Omului – structurat din materie −, la termenul / semnificat-semnificantul, cel din rostirea fiinţătorului alcătuit din antimaterie, adică a Fant-Omului / Omului-Fantă (ce are, tot în corespondenţă, şi celelalte organe de simţ: nevăzul, neauzul etc.) surprins în 11 elegii, 1966, sau, tot în structurare paradoxist-ontologică a Logosului, cu accepţiunea de nonCuvânt ca între organele de simţ din averea Fant-Omului / Omului-Fantă similară Cuvântului dintre organele de simţ din zestrea Omului – ceea ce mi-a certificat însuşi Nichita Stănescu, duminică, 16 octombrie 1983, la întâlnirea-i − pare-se, ultima − cu tinerimea receptoare a poeziei sale, întâlnire înalt-sărbătorească pe care i-am organizat-o în marea sală de festivităţi a Liceului Industrial Nr. 10 din Timişoara-Freidorf / Dacia.  
  
Şi în ediţia de astăzi, dintr-un colţ „de jos“ al paginii a opta, din Orizont, nr. 13 / 31 martie, 1984, semnalizăm / redăm (Distinsului Receptor) al optulea poem (primul fragment, de fapt, de 12 versuri, fragment „unitar“, care era bine-cristalizat-stănescian de la „prim-geniala-i lirică răsuflare“), Invocare, publicat lui Nichita Stănescu ca inedit, într-un chenar albastru şi cu litere tot albastre, dar „nu facsimilat“, pentru că Anghel Dumbrăveanu, mai mult ca sigur, nu era decât în posesia unui manuscris bătut la maşină  
  
(ca şi noi, de altfel, poate chiar unul dintre cele două „obişnuite copii făcute la indigo“ – primul exemplar fiind cel aflat de noi într-o vitrină a Bibliotecii Comunale din Teremia Mare, judeţul Timiş − infra):  
  
Invocare  
  
 
  
Stea streină de lumină,  
  
vindecată de cuvânt,  
  
de mai poţi să poţi, revină  
  
cu un murmur, murmurând,  
  
 
  
cu o piatră, pietruind,  
  
cu un verde, înverzind.  
  
 
  
Timp rămas în creiere,  
  
curgător coşciug lăuntric,  
  
kriul-kri, de greiere  
  
nespumos...  
  
 
  
Moare-mă mamă frumos  
  
fără de nici un miros !  
  
 
  
Această parte din textul poemului Invocare, de Nichita Stănescu, publicată în Orizont, nr. 13 / 31 martie, 1984, e datată, mai mult ca sigur, de Anghel Dumbrăveanu: «1972 ‒ 1973».  
  
Dar întregul „text-eclat“ (după cum spuneam şi mai sus) ‒ „scris la maşină“ pe o „coală ministerială“ / „A-4“, desigur, urmând a fi cizelat mai târziu în paradoxista rafinărie stănesciană ‒ l-am descoperit, sâmbătă, 9 decembrie 1989, între altele, în vitrina omagială Nichita Stănescu amenajată în holul Bibliotecii Comunale din Teremia Mare, text pe care l-am publicat în revista Dreptul la timp, anul I, nr. 1 / aprilie, 1990, p. 1:  
  
 
  
Invocare  
  
 
  
Stea streină de lumină,  
  
vindecată de cuvânt,  
  
de mai poţi să poţi, revină  
  
cu un murmur, murmurând,  
  
cu o piatră, pietruind,  
  
cu un verde, înverzind !  
  
Timp rămas în creiere,  
  
curgător coşciug lăuntric,  
  
kriul-kri, de greiere  
  
nespumos...  
  
Moare-mă, mamă, frumos,  
  
fără de nici un miros !  
  
Os, să nu se lase sceptru  
  
la nimeni în întronare !  
  
De e lucru, de e spectru,  
  
nu, şi nu-l ştie pe are,  
  
pe arele mărilor,  
  
valurilor, apelor,  
  
mamelor mamei noastre, nu !  
  
Boala fricii de-adevăr.  
  
Adaptarea la duşman.  
  
Grâulaceastă valută a valutelor.  
  
 
  
Revenind la Orizont, nr. 13 / 31 martie, 1984, mai precizăm:  
  
pagina a 9-a, „tot mijlocie“, cuprinde o serie de lirice «Dedicaţii către Nichita Stănescu» făcute de poeţii: Ion Mircea («Un I cosmic»), Desanka Maksimović («Invocare»), Stevan Tontić(«Tagma cerească»), Alexandru Deal («Romanţă pentru Nichita»), Damian Ureche («Ne sfâşie absenţele»), Horst Samson («Poetul»), Monica Rohan («Nichita»), Geo Galetaru («Cântecul lebedei») ş. a. / etc.;  
  
pe paginile a 10-a şi a 11-a, este publicat celebrul interviu dinspre fundamentele paradoxismului, Despre sublim, acordat de Nichita Stănescu, în 18 octombrie 1983, lui Coriolan Babeţi  
  
(reamintim Distinsului Receptor, că sâmbătă, 15 octombrie, marii prieteni, poeţii Nichita Stănescu şi Anghel Dumbrăveanu, se întorseseră de la Teremia Mare, în „capitala“ Banatului, spre a participa, duminică, 16 octombrie, 1983, la întâlnirea cu tinerii iubitori de poezie paradoxistă de la Liceul Industrial Nr. 10 din Timişoara, întâlnire coordonată de poetul Ion Pachia-Tatomirescu, prozatorul Marian Drumur ş. a.);  
  
pe ultima pagină, a 16-a, a numărului 13 / 833 al revistei Orizont, din 31 martie 1984, sub titlul Despre Nichita Stănescu, este publicat încă un interviu fulminant, privitor la geniala personalitate a lui Nichita Stănescu şi la prietenii acestuia ‒ îndeosebi, belgrădeni ‒, interviu acordat de poetul valaho-sârb, Adam Puslojić, criticului Cornel Ungureanu.  
  
Mai semnează în numărul 13 (833) / 31 martie 1984 al revistei Orizont : Mircea Mihăieş («Administraţia poetică»), Adrian Dinu Rachieru («Cucerirea seninătăţii»), Anemone Popescu, Ion Dancea, Laurenţiu Cerneţ, Iosif Costinaş, Ion Arieşanu ş. a.  
  
 
  
Orizont * (Timişoara, ISSN 0030-560X, redactor-şef: Mircea Mihăieş; redactor-şef adjunct: Cornel Ungureanu), anul al XXIV-lea, nr. 10 (1561) / 7 noiembrie, 2012, nr. 11 (1562) şi nr. 12 (1563) / 2012 (pagini A-3 : 32). Săptămânalul timişorean al Uniunii Scriitorilor din România, Orizont, „serie nouă“ este editat «în colaborare cu Centrul pentru Dialog Multicultural „Orizont“».  
  
Şi „numerele 10 – 12“ / 2012, aflate în atenţia noastră, păstrează benefic-neschimbate de peste două decenii rubricile „modern-clasicizate“ – Ancheta, Aniversare, Avanpremieră, Calendarul aniversărilor, Cărţile lunii, Contur, Copyright, Documentar, Download, Duplex, Estuar, Eveniment, Filtm, Historia, Insert, Interviu, Istm, Nadir, Narrenturm, Picătura de cucută, Play, Polis, Rediviva, Scena, Simeze, Stereotipuri, Trimis special, Uniunea Scriitorilor din România Filiala [Timişoara / Banat], Univers etc. –, rubrici cu majoritatea materialelor în „suflu / spirit maiorescian, dar fără junimişti“ (că-s plecaţi prin Europa şi pe toate celelalte continente al căror toponim începe cu „majuscula A“), care au impus nu numai un stil „rezistent“ în peisajul mass-media din România, ci şi o grafică, o iconografie, inconfundabile.  
  
Constatăm că în „exemplarele“ / „numerele“ de faţă (10-11-12) ale revistei Orizont, în comparaţie cu alte anotimpuri de împrimăvărare spirituală, poezia îşi face apariţia „tot mai parcimonios“, chiar dacă suntem anunţaţi (în numărul 10, din brumar, 7) – prin „vitrina“ paginii întâi, unde străluceşte o maronie pereche de bocanci „caligrafiaţi“ – că s-a consumat, în brumărel-2012, chiar aici, la Timişoara (în Muzeul de Artă / Palatul Baroc), nu în alte părţi, „ediţia I“ a Festivalului Internaţional de Literatură La Vest de Est / La Est de Vest“: trei poeme de Andrei Novac (în numărul 10, p. 25); 15 poeme de Octavian Doclin şi „poeme de Ionuţ Ionescu“ (în numărul 11, p. 21); un poem de Valentin Constantin – publicat în pagina a treia – şi încă unul, de Adrian Bodnaru – publicat în pagina 25 a numărului 12 / 2012.  
  
Cred că nu mai este cazul să reamintim / comentăm că Japonia are un Minister al Poeziei, deoarece în Ţara Zeiţei Amaterasu, sau Ţara Soarelui-Răsare, se ştie că orizontul cunoaşterii metaforice atrage, magnetizează, „remorchează“ şi, de fiecare dată când trebuie, chiar „dinamitează“ / „sparge“ anchilozatul orizont al cunoaşterii ştiinţifice.  
  
În cele trei numere ale săptămânalului proza este prezentă prin Paul Eugen Banciu (Singurătatea luminii), Slavenka Draculic (Cazul ciudat al corbului psihopat – traducere din limba engleză de Catrinel Pleşu), Dan Floriţa-Seracin (Imitatorul de păsări), Andrei Mocuţa (Proze) şi Elif Shafak (Lapte negru – traducere din engleză şi note de Ana Tănasă).  
  
Revista Orizont are o foarte bună şcoală de critică / istorie, eseistică, reprezentată în „cele trei numere“ (10, 11, 12 / 2012) de: Claudiu T. Arieşan, Graţiela Benga, Al. Budac, Radu Ciobanu, Simona Constantinovici, Elena Craşovan, Mircea Mihăieş, Maria Niţu, Ana Puşcaşu, Alexandru Ruja, Vladimir Tismăneanu, Cornel Ungureanu ş. a.  
  
_________________  
  
*Imaginea scanată a ediţiei de azi: Orizont, nr. 10 (1561) / 7 noiembrie, 2012, p. 1.  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Orizont“ IX / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2622, Anul VIII, 06 martie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!