CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Luceafărul“ IV
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
„Luceafărul“  
  
 
  
IV  
  
 
  
Luceafărul (Bucureşti, redactor-şef: Nicolae Dan Fruntelată), anul al XXXI-lea, nr. 31 (1368), sâmbătă, 30 iulie 1988 (pagini mari, 42 / 60 cm: 8). În „panoul central“ al paginii întâi din nr. 31 / 30 iulie 1988, se află – sub fotografia solemnă care eternizează pe Nicolae Ceauşescu între alţi şase tovarăşi aflaţi într-o vizită văros-iuliană de lucru în judeţele Patriei – un chenar cu text („nesemnat“) „polidimensional-grăitor“ :  
  
«Împlinirea a 23 de ani de la istoricul Congres al IX-lea al partidului [P. C. R.] a prilejuit, cum era şi firesc, rememorarea unui înalt traiect al dezvoltării noastre pe multiple planuri, în cea mai glorioasă epocă din istoria patriei, Epoca Nicolae Ceauşescu. Semnificativ pentru climatul de muncă şi viaţă al întregii naţiuni, este, între atâtea demersuri ale gândirii şi activităţii practice, şi dialogul pe care conducătorul partidului şi statului l-a statornicit în acest răstimp. Vizitele de lucru în judeţe, întreprinderi şi unităţi economice, sarcinile şi orientările date la faţa locului, în consens cu cerinţele dezvoltării, ale îndeplinirii programelor şi obiectivelor stabilite constituie o parte inseparabilă a modului de conducere şi organizare socială, un mod devenit tradiţional, al legăturilor strânse cu preocupările oamenilor muncii, ale ţării. În aceste zile, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a efectuat vizite de lucru în judeţele Tulcea şi Constanţa. În imagine : aspect din timpul vizitei de lucru în unităţi agricole din judeţul Constanţa.»;  
  
fotografia şi chenarul cu textul de mai sus sunt încadrate între cele două coloane ale articolului de fond, Epoca Nicolae Ceauşescu (semnat : Luceafărul) şi cele două coloane ale articolului − din rubrica În spiritul tezelor pentru Plenara C. C. al P. C. R.Patriotismul şi criteriul moral, de Vasile Macoviciuc.  
  
Articole de direcţie estetic-luceferistă semnează în acest număr: Ilie Bădescu („Sociologia culturii“), Artur Silvestri (Îndemn la monumentalitate), Z. Cârlugea (De lafoiletonlamonografie), Theodor Codreanu (Excese şi excese / p. a 2-a; Pariul poeziei / p. a 6-a); Adrian Dinu Rachieru (Un împătimit al izvoadelor / p. a 6-a); în perimetrul cronicii literare (p. a 2-a), Mihai Ungheanu pune sub lupa criticului literar romanul lui Ion Florian Panduru, «Sub merii sălbatici» (Buc., Editura Cartea Românească, 1988), în vreme ce Alexandru Horia abordează evoluţia poeziei lui Marin Mincu de la debutul său liric-editorial − Cumpăna (Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968) şi până la recenta-i culegere de poeme, Despre fragilitatea vieţii (Buc., Ed. Albatros, 1987); în cadrul rubricii Viaţa cărţilor, de cartea de poezie se ocupă Constantin M. Popa («Omul neţărmurit», de Gabriel Chifu, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1987), de ediţii se arată atras Gheorghe Buluţă («Poezia latină din epoca Renaşterii pe teritoriul României», Iaşi, Ed. Junimea, 1988) şi de eseistică se interesează Mihai Niculescu («Babilonul informaţiei», de Marin Aiftincă, Buc., Editura Politică, 1987); cu proză este prezent în acest număr Nicolae Fulga («Un răsărit de soare» / p. a 4-a sq.) şi cu poezie „aleasă de cenzură“: Niculae Stoian, Constantin Atomii, Tudor Gherman, Mihai Elin, Traian Andronesi, Henri Zalis, Traian Săsărman, Alexandru Cristian Miloş, Gavril Moldovan, Alexandru Ivănescu; iar la rubrica Mapamond, tinerii poeţi, Arcadie Suceveanu (din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească) şi Milovan Stefanovski (din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia).  
  
 
  
Luceafărul (Bucureşti, redactor-şef: Nicolae Dan Fruntelată), anul al XXXI-lea, nr. 51 (1388), sâmbătă, 17 decembrie 1988 (pagini mari, 42 / 60 cm: 8). Fotografia „solemnă“ a lui Nicolae Ceauşescu de pe pagina întâi a revistei Luceafărul, nr. 51 / 17 decembrie 1988, este încadrată de articolele Forum democratic  
  
(«Sfârşitul acestei săptămâni a fost marcat de un nou şi important moment politic: Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor.»)  
  
şi Cu dragoste de ţară, de Teofil Bălaj  
  
(«Situând creaţia literară, artistică, în această sferă a activităţii de formare a omului nou, secretarul general al partidului a subliniat faptul că această creaţie „trebuie să realizeze noi opere care să oglindească uriaşa muncă a poporului nostru. Avem nevoie de noi romane, noi piese de teatru, noi poezii“»);  
  
din planuri complementare, fiecare dintre cele două articole „încadratoare“ îşi află „contrafortul“:  
  
primul, în Destinul creaţiei  
  
(purtând semnătura Luceafărul: «Pătrunzându-se de spiritul revoluţionar al epocii, cultura şi arta transmit la rândul lor spirit revoluţionar, propun această nouă calitate de conştiinţă şi o profesează public, cu mijloace specifice, adresându-se sensibilităţii generale.» / „Continuare în pag. a 2-a“);  
  
şi al doilea,  
  
în Privire spre viitor, de Dim. Rachici  
  
(«Ţara întreagă şi-a completat viitorul până dincolo de graniţa mileniului ! Este un viitor cu profunde prefaceri revoluţionare şi de largi perspective, un viitor pe măsura trecutului glorios al neamului, aşa cum şi l-a dorit genialul poet („La trecutu-ţi mare – mare viitor !“) şi cum ni-l dorim noi toţi cei douăzeci şi patru de milioane de fii ai ţării, care edificăm acest eroic prezent.»).  
  
În Luceafărul, nr. 51 / 17 decembrie 1988, Distinsul Receptor poate descoperi câteva „radiografii“ de mare fidelitate, atât în cadrul rubricii Cronica literară, unde criticul Valentin F. Mihăescu abordează nu numai din „unghiuri clasice“ romanul Exerciţii de fidelitate, de Mariana Ionescu (Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1987), ci şi dinspre «strategia subtextuală pe care femeia o desfăşoară pentru a pătrunde în intimitatea Maestrului», cât şi în ferestrele rubricii Viaţa cărţilor, unde criticul Aureliu Goci analizează romanul Dianei Turconi, Legaţi-vă centurile de siguranţă (Buc., Ed. Cartea Românească, 1988), unde Constantin M. Popa se ocupă de romanul lui Constantin Cubleşan, Baladă neterminată (Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988), asigurându-ne că «Baladă neterminată este un fel de „misterele şantierului“, cu fapte consumate într-o finalitate morală sintetizată de apelativul, de asemenea antinomic, MathTeiule, pentru Matei», unde Mircea Cristea examinează (din colecţia „Teatru comentat“) Milionarul sărac, de Tudor Popescu (Bucureşti, Editura Eminescu, 1987).  
  
Departamentul de proză luceferistă aparţine în întregime lui Dan Claudiu Tănăsescu, căruia i se publică (în paginile a 4-a şi a 5-a) câteva fragmente din romanul Împotriva viscolului.  
  
Poeme − care se circumscriu unui paradoxism bine temperat – semnează în Luceafărul, nr. 51 / 17 decembrie 1988: Ioana Diaconescu (p a 4-a), Silvia Chiţimia (p a 4-a), Iulian Neacşu (p a 5-a), Titus Vâjeu (p a 5-a), Valeria Deleanu (p a 5-a) şi Gheorghe Pituţ (p a 7-a).  
  
 
  
Luceafărul (Bucureşti, redactor-şef: Nicolae Dan Fruntelată, redactor-şef adjunct: Mihai Ungheanu, secretar responsabil de redacţie: A. I. Zăinescu), anul al XXXII-lea, nr. 40 (1430), sâmbătă, 7 octombrie 1989 (pagini mari, 42 / 60 cm: 8). Pe prima pagină a revistei Luceafărul, nr. 40 / 7 octombrie 1989, Distinsul Receptor află articolul de fond, Economie şi ideologie (semnat: „Luceafărul“), susţinut din planuri complementare prin: (rubrica Programul-directivă şi tezele pentru Congresul al XIV-lea al P. C. R. ‒ repere ale construcţiei de conştiinţă :) Contemporani cu viitorul, de Niculae Stoian (cu continuare în p. a 7-a); (din rubrica Generaţia luptei cu inerţia :) Poezie şi militantism, de Zenovie Cârlugea (cu continuare în p. a 7-a); Pledoarie pentru noua tinereţe a oraşelor, de Dan Mucenic (cu continuare tot în p. a 7-a); De la senzorial la ideatic, de Simion Bărbulescu (cu continuare tot în p. a 6-a); Memoria locurilor, de Melania Cuc (cu continuare tot în p. a 5-a); şi din Centenar: Lecţia lui Creangă, de Ion Lăncrănjan (cu continuare tot în p. a 6-a). Mai în „văile paginilor (a 2-a ‒ a 8-a)“, se află valoroase materiale / rubrici: «Transformarea criticului» (Paul Georgescu), un profil literar de Mihai Ungheanu (p. a 2-a); «Realul demitologizant» (la poeta Ioana Ieronim), un liric profil întocmit de Paul Dugneanu (tot în p. a 2-a); departamentul de lirică din acest număr aparţine poeţilor (în ordinea intrărilor în pagină): A. I. Zăinescu (p. 1), Florea Burtan (p. a 4-a), Constantin Vişan (p. a 4-a), Emil Mihai Lungeanu (p. a 4-a), Nicolae Dan Fruntelată (p. a 5-a) ş. a., însă departamentul de proză se încredinţează povestirilor lui Alexandru Dan Popescu («O zi cât o săptămână» / p. a 4-a) şi Marian Drumur («Zori şi amurg» / p. a 5-a).  
  
Articole deosebit de interesante pentru anotimpurile prezente ale receptării literare se află şi în celelalte rubrici: Viaţa cărţilor (p. a 2-a) ‒ Poezie («Evoluţie şi seriozitate», de Al. Andriţoiu) / Publicistică («Un prezent continuu», de Artur Silvestri) / Dramaturgie («O istorie a teatrului popular românesc ?», de Mircea Filip), Vitrina literară (p. a 2-a), Prezenţa tânărului scriitor ( pagina a 3-a, unde semnează: Tudor Cristea ‒ «Puterea cuvintelor poetice», fixând coordonatele lirice la Castelul de brumă, de Dan Rotaru; Constantin M. Popa ‒ «Priveliştea Fiinţei», cronică literară la volumul Verbul de mărgărint, de Ion Pachia-Tatomirescu; Mircea Dinutz: «Romancierii la ora debutului»), Teatru (p. a 4-a), Film (p. a 4-a), Plastică (p. a 5-a), Muzică (p. a 5-a), Eminesciana (p. a 6-a: «Luceafărul» ‒ o lectură nouă: simboluri şi raporturi», de Gh. Doca), Poşta redacţiei (p. a 7-a ‒ titular: Mircea Micu), Cumpăna (p. a 7-a: «Aşchii», de George Alboiu), Mapamond (p. a. 8-a, unde semnează: Artur Silvestri ‒ «Cultura românească în lume»; Nicolae Nicoară ‒ traduceri de «Poezie din Republica Democrată Germană» / Eva Strittmatter şi Richard Pietrass; Stelain Gruia ‒ traducere de «Un poet ‒ o lume» / Abdu Abdulla Djafar ibn Muhammad Rudaki;), Revista străină, Sport («Ienupăr, căline, pelin», de Fănuş Neagu) etc.*  
  
_____________________________  
  
 
  
*Distinsul Receptor este invitat să revadă şi anterioarele părţi ale articolului Luceafărul, de Ion Pachia-Tatomirescu, care au fost publicate în revista online, Confluenţe literare ‒ ISSN 2359-7593, directori-fondatori: Octavian Lupu / Bucureşti şi George Roca / Australia ‒, ediţiile: nr. 2556 / 30 decembrie 2017 ‒ cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1514630707html ; ediţia 2609 / 21 februarie 2018 − cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1519184416.html; ediţia 2610 / 22 februarie 2018 – cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1519276294.html .  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Luceafărul“ IV / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2611, Anul VIII, 23 februarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!