CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Luceafărul“ III
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
„Luceafărul“  
  
 
  
III  
  
 
  
Luceafărul (Bucureşti, redactor-şef: Nicolae Dan Fruntelată), anul al XXX-lea, nr. 14 (1299), sâmbătă, 4 aprilie 1987 (pagini mari, 42 / 60 cm: 8). Pe pagina întâi a bucureştenei reviste de literatură, Luceafărul, nr. 14 / 1987, dincolo de cele două articole care încadrează fotografia cuplului Ceauşescu în Africa (Angola, Zair şi Congo) –  
  
Primăvara  
  
(articol semnat: „Luceafărul“ : «Campania celor dintâi munci care aşază ogoarele ţării spre lumina rodului [...] face linia de unire cu atâtea alte şi alte preocupări [...]; în unele zone ale ţării, au putut fi materializate cerinţe şi aşteptări înscrise între obiectivele şi programele adoptate de cel de-al XIII-lea Congres al partidului...»)  
  
şi Înalta solie  
  
(articol „nesemnat“: «Înalta solie de pace, prietenie şi colaborare – vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în ţări de pe continentul african – consacră, odată mai mult, un mod de a fi al politicii româneşti, acela al dialogului deschis, al convorbirilor şi înţelegerilor care trebuie să contribuie la edificarea unei noi condiţii a lumii contemporane...»),  
  
mai intră „în competiţia receptării“ şi articolele din cele „cinci prim-rubrici luceferiste“:  
  
Însemnări  
  
(cu articolul „reportericesc“, «Ritmurile Nordului», de Alex Rudeanu);  
  
Antologie şcolară  
  
(cu «Patria mea», de Nichita Stănescu, articol de unde-i şi propoziţia Limba Valahă e Patria Mea cu genial circuit stănescian printre cele douăsprezece principii ale paradoxismului – v. infra, întregul text);  
  
Ecouri  
  
(cu «Completări la „Tânărul Rebreanu“», de Teodor Tanco);  
  
Prezenţa Tânărului Scriitor  
  
(cu «O viziune asupra spaţiului spiritualităţii româneşti», de Constantin M. Popa: «Să reţinem frecvenţa figurilor verticalităţii, ca şi o serie de „entităţi“ ce configurează, în concepţia lui Ion Pachia-Tatomirescu, spaţiul spiritualităţii româneşti − Muntele, Matca, Bradul, Curcubeul, Nunta. Poetul potenţează mitul mioritic prin depistarea unor filoane arhetipale dacice, figurând o ars poetica bine articulată, seducătoare prin sugestii şi convingătoare prin realizare. Ultimul său volum, Peregrinul în azur – 1984 −, eliberează sensurile profunde ale jertfei. „Peregrinul“ este „solul“ zalmoxian – „săgeata zvâcnind / din arcul clipei eterne“ – ce aşteaptă „aruncarea-n trei suliţe, în faţa purpurei“. El ilustrează, de fapt, condiţia creatorului jertfindu-se întru nemurirea Operei.»);  
  
şi Tânăr în Agora  
  
(cu eseul «Necontenita căutare», de Pavel Perfil : «Timbrul vocii: îl schimbă pubertatea; timbrul vieţii – senectutea. Între aceste două mari borne ale timpului e neostenita noastră cautare în spaţiul realităţii.»).  
  
Pentru al nostru Distins Receptor transcriem întregul articol, «Patria mea», de Nichita Stănescu, publicat în rubrica Antologie şcolară:  
  
«A vorbi despre limba în care gândeşti, a gândi – a gândi nu se poate face decât numai într-o limbă −, a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi, în cazul nostru, decât exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numeşte iarbă. Pentru mine arborele se numeşte arbore. Malul se numeşte mal, iar norul se numeşte nor. Ce patrie minunată este această limbă ! Ce nuanţă aparte, îmi dau seama că are ! Această observaţie, această revelaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă. Nu spun că alte vorbiri nu ar fi minunate şi frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât aproape nu pot considera că norul s-ar fi putut numi altfel decât nor, că iarba s-ar fi numit altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două patrii coincidente: o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă o dată este numele patriei de pământ şi de piatră. Numele patriei este tot patria. O patrie fără nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele, munte se zice, de aceea, pentru mine, iarba, iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine viaţa se trăieşte.».  
  
 
  
În rubricile din celelalte pagini ale Luceafărului, nr. 14 / 1987, se întâlnesc nume de marcă ale literaturii valahe contemporane:  
  
la rubrica de Cronică literară (din pagina a 2-a), Mihai Ungheanu scrie despre «Imaginea României prin călători», vol. II, de Dan A. Lăzărescu (Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1985, iar Paul Dugneanu despre romanul «Moştenitorul», de Petre Anghel (Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1986); „prin excelenţă“, publică eseistică: Ilie Bădescu, Permanenţa izvoarelor – „Scrisori despre logica lui Hermes“, de Constantin Noica (p. a 7-a); Nicolae Georgescu, Epilog la o polemică junimistă (tot în p. a 7-a), Ioan Alexandru, Marian Vasile, Mircea Micu, George Alboiu ş. a.;  
  
la rubrica Biografia cărţilor noastre (din pag. a 3-a), sub titlul Mă zguduie versuri ca: „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată“, este publicat interviul acordat de poetul Ioanid Romanescu criticului Mihai Ungheanu;  
  
proza îşi desfăşoară evantaiul ca de obicei în „perimetrul“ paginii a 4-a − unde, de data asta, prezentat cu generozitate de Aurel Mihale, debutează Năstase Zanfir, cu Fraţii (fragment din «volumul în pregătire În ajun de Drăgaică) – şi în „aria“ paginii a 5-a – unde Aurel Maria Baros publică Vânătoare în noapte;  
  
departamentul poeziei din Luceafărul, nr. 14 (1299) / 4 aprilie 1987, îşi arată opulenţa prin „alese producţii lirice“ de A. I. Zăinescu (p. a 3-a), Ion Dodu Bălan (p. a 4-a), Nicolae Boghian (p. a 4-a), Viorel Sâmpetrean (p. a 5-a), Constantin Atomii (p. a 5-a), Vasile Nicolescu (p. a 5-a); la rubrica Mapamond (din pagina a 8-a) mai sunt publicate: două poeme de Umberto Persanti (traduse din limba italiană de Grigore Arbore); cinci poeme din lirica africană cu transpunerea în limba valahă datorată lui Constantin Carbară – două semnate de Antero Abreu, poet din Angola; două de Tchicaya U Tam’si, din Congo, şi unul, de Mukala Kadima Nzuji, din Zair.*  
  
_____________________________  
  
 
  
*Distinsul Receptor este invitat să revadă şi anterioarele părţi ale articolului Luceafărul, de Ion Pachia-Tatomirescu, care au fost publicate în revista online, Confluenţe literare ‒ ISSN 2359-7593, directori-fondatori: Octavian Lupu / Bucureşti şi George Roca / Australia ‒, ediţia nr. 2556 / 30 decembrie 2017 ‒ cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1514630707html şi ediţia 2609 / 21 februarie 2018 − cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1519184416.html .  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Luceafărul“ III / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2610, Anul VIII, 22 februarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!