CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Convergenţe Româneşti / Convergences Roumaines ‒ Revue de culture et civilisation roumaines, V
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Convergenţe Româneşti ‒ Revistă de cultură şi civilizaţie românească / Romanian ConvergencesPeriodical of Romanian Culture and Civilisation / Convergences RoumainesRevue de culture et civilisation roumaines / Rumänische KonvergenzenZeitschrift für rumänische Kultur und Zivilisation  
  
 
  
V  
  
(continuare din ediţia 2607)  
  
 
  
Convergenţe Româneşti / Romanian Convergences / Convergences Roumaines / Rumänische Konvergenzen (Londra-Upminster, ISSN 0266-0857, director: dr. C. Michael-Titus), anul al III-lea, nr. 8 / Vara ‒ Summer ‒ Ete ‒ Sommer, 1986 (pagini A-4 : 60; pe copertă: Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca). În afară de articolul de fond, Martori, de dr. C. Michael-Titus, abordat în „deschiderea“ articolului nostru, se mai recomandă călduros-neuronal Distinsului Receptor şi alte titluri de materiale de douăzeci şi patru de carate publicate în rubricile din nr. 8 / 1986 al Convergenţelor Româneşti:  
  
la rubrica Medalion (p. 5) – ca de obicei, cu o prezentare fulgurantă  
  
(de opt rânduri: «...Poezia lui Ştefan Augustin Doinaş este fascinantă prin întrebări. Fascinantă e şi acea subiectivă lipsă de interiorizare sentimentală; ea par – cuvânt cu cuvânt, vers cu vers – a fi construită [...] pur cerebral de un maestru – plin de dibăcie – al cuvântului, adânc cunoscător al trăirilor interioare, dar – intenţionat vizibil – ascuns sub carapacea apărtoare de „intemperii“ [...]; ...creaţie şi jertfă, suflet şi dans, soartă şi speranţă, trăire şi vis, obsesie şi calm, rătăcire şi posibil...»),  
  
nesemnată de autorul ei, dr. C. Michael-Titus – sunt publicate patru poeme «inedite ale bardului răscolitor de întrebări», Ştefan Aug. Doinaş:  
  
Al treilea testament – unul dintre poemele celei mai profunde religiozităţi original-psalmice de dincoace de Dosoftei şi de Arghezi, dacă nu chiar din literatura universală («cel care-ncepe-al treilea testament / încă-i dator apocalipsei − / cum îşi va smulge talpa din tipare / să lase urme noi ? // nu este el asemenea cu noi ? / nu calcă el aşişderea-n gunoi ? // auzi − / de prea multă înverşunare în scripturi / obrazul lumii e mâncat / ca de tinctură // nu mi-e de munţi şi văi / de lan şi clăi / nici de recolta unei toamne : / nu – Doamne ! / ci de ochii tăi / de iezerele / ce ştiu pe dinafară-atâtea veacuri / de dragoste-a cuvântului»); Mic tratat de geologie («dar dacă noi umblăm pe faţa / unui alt zeu / − a celuilalt − / ce doarme ? // i-atât de-mbujorată dimineaţa !...»); Peani inseparabili («inseparaţi-vă de mine – ani / şi moduri de-a cânta ale-omenirii : / peani / nerăbdători ca mirii !...»); Despre chipul («despre faţa / lui de-acum / am ştiinţă − / dimineaţa / e un fum / de fiinţă...»);  
  
mai sunt publicate în acest număr al revistei poeme de : Ioan Alexandru (Fresque – p. 23 − / Dans les montagnes – p. 50 / versiunea franceză: Chantal Signoret), Cezar Bolliac (p. 4), Ion Deaconescu (p. 17), Ovidiu Florentin / Smarandache (p. 29), Vasile Măruţă (pp. : 23, 31), Teresa Maria Moriglioni-Drăgan (p. 21), Nina Notheaux (p. 38), Christian Wilhelm Schenk (p. 24) ş. a.  
  
la rubrica Prezentăm (p. 10 sq.), Ilie Purcaru semnează eseul / cronica Sonde spreepoca enigmei“:  
  
«Epoca de care se ocupă dr. Nestor Vornicescu în partea de început a recentei d-sale cărţi, Primele scrieri patristice în literatura noastră (sec. IV XVI) a fost numită „epoca enigmei“, „tulburătoarea epocă a enigmei“, cum i-a spus Paul Anghel [...]. Aşadar, în toată această „epocă a enigmei“, fiinţam. Şi nu numai fiinţam, că eram aici, dar ne şi încercam vocea spiritului, şi nu timid, ci risipind ecouri într-un spaţiu de rezonanţă continentală. Operele lui Ioan Cassianul, Dionisie Exiguul, sau Niceta Remesianul, aceşti „apostoli ai daco-romanilor“, cum i-a numit V. Pârvan, ca şi ale altor scriitori străromâni, a dobândit, ni se spune, girul istoricilor literari ai epocii, al lui Sozomenos, Cassiodorus ş. a., ulterior primind cununa elogiului lui Ioan Damaschinul şi un Fotie din Constantinopol [...]. Astfel de descoperiri – semnate cu numele de amplă rezonanţă culturală al ilustrului Nestor Vornicescu – fac parte, de acum înainte, din fondul de aur al cunoştinţelor noastre despre noi înşine.»;  
  
tot la această rubrică (pp. 13 – 17), S. Paleologu-Matta publică eseul focalizat pe metafica nietzscheană, Gândirea cea mai abisală :  
  
«Gândirea lui Nietzsche – aşa cum ne-o spune chiar poezia sa – este un labirint. Nietzsche este angajat în propriul său labirint [...]. În noua gândire a Occidentului inaugurată de Nietzsche, idealul de totdeauna al metafizicii, care este cunoaşterea, îi sunt substituite arta de a interpreta şi de a evalua fenomenele.[...] Noua imagine a gândirii introduce şi o nouă tipologie calitativă care opune între ele categoriile de „nobil“ şi „abject“, „înalt“ şi „josnic“, „tare“ şi „slab“. Explorând temeliile culturii occidentale, Nietzsche descoperă că ale istoriei criterii favorizează pe cei slabi, pe sclavii ca atare (căci parvenind la putere, sclavul nu încetează de a fi sclav şi nici slabul slab); [...] din cuvintele mari care revin la Nietzsche [...]: „Trebuie mereu să fie apăraţi cei tari împotriva celor slabi“. Aceştia din urmă nu triumfă printr-o operaţie de adunare a forţei lor, ci printr-o sustragere aplicată celorlalţi [...]. Prin conformism, prin falsificarea idealului, prin lustrul ipocrit care înveleşte instituţiile burgheze ca, de pildă, mariajul, lucrul, profesiunea, Patria... Peste tot mistificarea milenară are scopul să apere felul omului celui mai mediocru contra excepţiilor. Acest fenomen istoric este numit de Nietzsche „nihilism“. Nihilismul european este o urmare logică a decadenţei generale în aprecierea valorilor precum dorinţa, mândria, creaţia. Aici începe critica acerbă a Creştinismului interpretat de Nietzsche ca o maşină de fabricat culpabilitate şi mai ales ca un castratism.» (p. 13 sq.);  
  
la rubrica Prezentăm / We Introduce... (p. 22 sq.), aflăm interesantul articol (sub „iscălitura“: Redacţia): Dr. Michael Bruchis – istoric israelian şi singurul adevăr despre Românii şi românismul de peste Prut (din care spicuim câteva aserţiuni memorabile pentru Distinsul Receptor):  
  
«Lucrările lui Michael Bruchis sunt apreciate în toate cercurile universitare din Statele Unite şi Marea Britanie, şi graţie eforturilor sale şi obiectivităţii ştiinţifice, problema Românilor şi a românismului din Uniunea Sovietică este cunoscută de istoricii acestor universităţi. Astfel, revista Canadian-American Slav ic Studies, vol. 17, nr. 4 / 1983, prezentând lucrarea lui Bruchis, începe cu datele următoare: „Dr. Michael Bruchis, fost cercetător major la Institutul PArtidului Comunist Moldav şi acum cercetător majorla Centrul de Cwercetări Ruse şi Est-Europene al Universităţii din Tel-Aviv, discută politica lingvistică sovietică utilizând exemplul moldav ca un caz de studiu. Experienţa personală a autorului şi cunoştinţa profundă a surselor şi literaturii sovietice fac studiul acesta drept unul dintre cele mai bune în limba engleză despre motivele, procedeul şi problemele politicii lingvistice sovietice văzută în lumina evoluţiei istorice şi a directivelor prezente ale partidului“. [...] Adevărul istoric este de partea Românilor de acolo, iar Michael Bruchis, servind adevărul istoric, dă o rază de lumină şi dreptate unui popor oropsit şi condamnat poate definitic la o stare al cărei dureros aspect nu poate fi imaginat decât de cei ce au avut tristul privilegiu să trăiască în Uniunea Sovietică...»;  
  
se întâlnesc în paginile acestui număr al Convergenţelor R... şi alte articole, întrutotul remarcabile, publicate de : Arnold Keyserling (p. 25), dr. B. Harnik (pp. 27 – 29 / «Dinu – din amintirile unui medic de copii»), Ion Pachia-Tatomirescu ( «Erată» / p. 30), dr. A. Tătaru (pp. 35 – 38 / «Să ne respectăm limba – apel la corectitudine»), S. Paleologu-Matta (pp. 39 – 41 / «Diferenţa ontologică»), Maria-Octavia Rădulescu, dr. Friedhelm Häring, Nicolas Catanoy ş. a.*  
  
_____________________________  
  
*Distinsul Receptor poate intra în posesia altor date importante despre Convergenţe Româneşti revistă de cultură şi civilizaţie românească (ISSN 0266-0857) / Romanian ConvergencesPeriodical of Romanian Culture and Civilisation / Convergences RoumainesRevue de culture et civilisation roumaines / Rumänische KonvergenzenZeitschrift für rumänische Kultur und Zivilisation (Londra), cercetând şi capitolul Cuvântul sinonim infinitului / infinirii (Ion Pachia-Tatomirescu în dialog cu Ch. W. Schenk cel ascuns după portret), din lucrarea noastră mai veche: Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini de istorie literară valahă de mâine, vol III, Timişoara, Waldpress (ISBN 978-606-614-091-1 / ISBN 978-606-614-129-1), 2015, pp. 550 – 558; cf.  
  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Convergenţe Româneşti / Convergences Roumaines ‒ Revue de culture et civilisation roumaines, V / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2608, Anul VIII, 20 februarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!