CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Poeme > Meditatie >  



Aethicus de Dacia, „Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion“…, textul latin şi notele lui I. P.-T.

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
*  
 
 
 
Aethicus de Dacia  
 
 
 
Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion…  
 
 
 
...Vae terra fructifera ac melliflua,  
 
si ingruerint in ea tot serpentes et bestiae,  
 
vae habitatores orbis,  
 
cum istae coeperint triumphare…! (Ut-230)**  
 
 
 
Ingemuitque  
 
aedificavitque aras  
 
in monte Chelion***  
 
immolatisque hostiis  
 
deo deprecatusque est  
 
tota die ac nocte dei  
 
consilium et misericordiam  
 
quaerens invenitque  
 
artem magnam. (Ut-231)  
 
 
 
Praecurrente potentiam dei  
 
adfuit terrae motus magnus  
 
in montana illa, qualis antea  
 
numquam fuerat  
 
visus neque auditus,  
 
et convenerunt montes adversus montes  
 
vat(icini)um prophetae auditum:  
 
Surge, contende iudicium  
 
adversus montes  
 
et audiant colles vocem tuam,  
 
audiant montes  
 
iudicium Domini  
 
et fortia fundamenta terrae...! (Ut-232)  
 
 
 
Hinc enim  
 
montes commovebuntur  
 
et colles clamabunt,  
 
quia magno impetu proximaverunt  
 
se montes iste usque stadium unum. (Ut-233)  
 
 
 
Faciens itaque consilium salubre  
 
princeps magnus et congregans  
 
cunctum exercitum regni sui a finibus  
 
orbis terranum medium eorum stabilivit  
 
iuxta utroque mare, reliquo vero exercitu  
 
in ipsa latibula montium inter colles  
 
collocavit et fecit  
 
cum eis placitum quasi  
 
ad pacem foedera sociare ferentesque  
 
porcum in diis eorum. (Ut-234)  
 
 
 
Quod pro nihilo ducens Alexander Magnus  
 
quasi subdolum congregavit  
 
aes plurimum  
 
et fudit colomnas  
 
mirae magnitudinis  
 
et portas  
 
et limina  
 
et seras  
 
et minans minavit eos  
 
et omnem subolem eorum  
 
et inclusit eos ad ubera aquilonis  
 
in anno uno  
 
et mensibus quattuor erexitque portas  
 
et limina  
 
et serracula mirae magnitudinis  
 
et induxit ac linivit eas assincitum bitumen  
 
incognitum in orbe terranum  
 
nisi in insolam,  
 
unde superius scripsimus. (Ut-235)****  
 
_______________________  
 
 
 
*Imaginea „din caseta clasicei fotografii auctoriale de mai sus“ reprezintă un portret în tuş, de Patricia Pura, făcut lui Aethicus de Dacia (aprox. 421 ‒ 500 d. H.), autorul lucrării interdisciplinare din orizontul anului 466 d. H, Cosmografie, filosof-exploratorul pelasgo- > valaho-dac,primul european ce a descoperit America“, „primul european ce a făcut ocolul lumii cu 1057 de ani înaintea lui Magellan“.  
 
Realizarea enciclopedicei lucrări, Cosmografie, de Aethicus de Dacia  
 
(cunoscut cronicărimii antice, evmezice etc. şi sub numele: Aethicus / Ethicus Histricus, ori Istricus, Donares, „casa / dom-ul, dan- > don-ul zelui pelasgo-thrac antezalmoxian al războiului, Ares“ / Dunăreanu, d’Ister, adică „de la Istru, numele Dunării dat de anticii cronicari greci, „în ciuda autohtonilor şi în numele panatheneismului“ etc.),  
 
s-a făcut pe baza „jurnalului de bord“, a altor „note de călătorie“ şi a „anchetelor de teren“ efectuate şi cu ajutorul celor o sută de Cavaleri ai Zalmoxianismului „din echipaju-i nemuritor-cogaionic / sarmisegetusan“, care l-a însoţit după tradiţia dacică, „tot în al cincilea an“ / „din cinci-în-cinci ani“, pe „calea-spirală planetară, „teluric-celestă“  
 
(la Dumnezeu / „Soare-Moş“, „Tată-Cer“, Samosh-Dumnezeu-Unu / Întregul-Cosmic-Sacru, nu cel confundat de istoricii / cronicarii „neatenţi“ cu „Profetul / Medic-Regele-de-Zeificat al Cogaionului / Sarmisegetusei“, de fapt „omul [-lu-] / lui Dumnezeu în Ţara / Împărăţia Dacia“, sau în „Împărăţia Mumei-Pământ, Dacia > Dochia“, Sa-lu-mosha > Salmosh / Zalmas > Zalmoxis, asemănător, în rangul Zalmoxianismului, cam cu ce se echivalează în zilele noastre prin Papa de la Vatican / Roma, în aria Creştinismului).  
 
 
 
**Textul latinesc al poemului Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion… se află editat după toate rigorile filologice în Die Kosmographie des Aethicus, ediţia Otto Prinz, München, Monumenta Germaniae Historica, 1993, pp. 138 – 140.  
 
Înainte de-a intercala poemul Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion, de un ales lirism „aplicat la situaţie / stare“, după cum dovedeşte marele explorator-filosof, Aethicus de Dacia, şi în alte rânduri din Cosmografie, textul aethicusian pune o interesantă „frază introductivă“:  
 
«Haec [in Hîrcania / Hyrcania] videns egregius princeps [Alexander Macedonicus Magnus] nimio merore adfectus et stupore vehementissimo terretus ultra quam credi potest consternatusque ait: „Vae terra fructifera...“» («Excelentul împărat [Alexandru Macedon cel Mare], văzând starea de ebrietate şi prostia peste măsură de-aici [din Hârcania / Hyrcania, din Sudul şi Estul Mării Caspice / Hîrcane], dincolo de vehementisimul înfricoşător, mai mult decât este posibil de crezut, zice consternat: „Vai de pământul roditor...“» ‒ Ut-230).  
 
Însă, în cazul de faţă, din Ut-230 (= „Unitatea de text-230“) şi până în Ut-235, „curge“ un veritabil poem ‒ extras, tâlmăcit de noi (supra), sub titlul Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion ‒, neasemuită odă surprinzând măreţia imperial-pelasgo-macedoneanului veac (al IV-lea î. H.), evident, din interiorul unui secol aethicusian, al V-lea d. H., „de-ntrece mileniul“, secol întru renascentist-nobilă descendenţă pelasgă > valah-arhaică, nicetian-remesiană, ioan-cassiană etc.  
 
În temeinicirea odei Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion, de Aethicus de Dacia, stă un mileniu de admiraţie a neasemuit-genialului războinic pelasg > valah al antichităţii, Alexandru Macedon cel Mare (356 – 323 î. H.), milenar „model“ / „ideal“ („Făt-Frumosul Pelasgimii > Valahimii“), nu numai pentru autorul Cosmografiei, ci şi pentru nenumărate generaţii de Cavaleri ai Zalmoxianismului, ai Daciei (ca „sfânt pământ monoteist“).  
 
Se pare că „prima variantă“ a odei Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion, de Aethicus de Dacia, din amplul capitol consacrat genialului împărat războinic al antichităţii şi inclus în Cosmografie, a fost scrisă în orizontul anului 451 d. H., în Insula Trip[l]icia din sud-estul Mării Caspice, pe când se iniţia şi se documenta, interdisciplinar, „pe urmele“ cuceritorului Imperiului Persan, „pe drumurile victoriilor“ lui Alexandru Macedon cel Mare – modelul / maestrul nenumăratelor promoţii / generaţii de la Înalta Şcoală a Cavalerilor Zalmoxianismului, aşadar, cel puţin cu un deceniu mai înainte de angajarea autorului pe calea-spirală planetară (461 – 465 d. H.). Mai mult ca sigur, poemul şi studiul – dedicate de Aethicus de Dacia pe la anul 451 d. H. – au fost „revăzute“ şi integrate, prin anul 466 d. H., în „secţiunea“ / „capitolul“ Alexandru Macedon cel Mare, din enciclopedica lucrare, Cosmografie  
 
(e bine ca Distinsul Receptor al acestor rânduri să nu uite ‒ spre a nu se repeta „istoria“ ‒ nici cumplit adevăr: enciclopedica lucrare, Cosmografie, de Aethicus de Dacia, scrisă în orizontul anului 466 d. H., nu mai poate fi cunoscută în întregul ei dacic-zalmoxian, căci nenumărate capitole / pagini din aceasta, din „ordinul Romei benedictine“, au fost „creştineşte abreviate / cenzurate“, mai exact spus, barbar-amputate, de benedictinul Ieronim de Freising-Bavaria, pe la anul 763 d. H.).  
 
 
 
***Chelion, din sintagma aethicusiană (de pe la anii 451 / 466 d. H.), / Alexander [Macedonicus] Magnus in Monte Chelion… („Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion…“ / „Alexander the Great of Macedon at Mount Chelion...“), este un oronim pelasg > valah format prin derivare (format / impus dacă nu de pelasga > valaha masagetă şi nu neapărat de Aethicus de Dacia, „botezător“ de ţinuturi necunoscute lumii greco-romane: Baetotiritae / „bătătorite“ / Orkney Is., Riakeon / „răcoanea“ / Iceland etc., atunci, format / impus mai înainte cu un mileniu şi ceva în / din pelasga > valaha de Macedonia, ca limbă oficială în Marele Imperiul Antic Întemeiat de Alexandru cel Mare): chel- (< chelie) + augmentativul sufix (pelasg > valah-bănăţean încă destul de activ) -on; căci termenul chelie, după cum bine se mai ştie, din spaţiul spiritual / lingvistic valahofon / dacoromânofon contemporan, înseamnă: «[Chelie, chelii,] s. f. 1. Cădere definitivă a părului de pe cap, provocată de diverse boli; calviţie, pleşuvie. 2. Porţiune a capului lipsită definitiv de păr. ‒ Chel + suf. -ie.» / DEX-75, 144 / DEX-98, 167.  
 
Aşadar, sintagma Mons Chelion (Muntele Chelion / Mount Chelion), la care apelează Aethicus de Dacia (cunoscut şi sub numele de Aethicus / Ethicus Donares, adică „Dunăreanu“ / Ister, „Dunăre“, sau „din Portul Hister / Histria de la Marea Neagră“, dar şi Histricus, d’Ister etc., după cum s-a mai spus) în enciclopedica-i lucrare, Cosmografie (pe care şi-o tâlmăceşte-n latină, „pentru un mai mare circuit în Imperiul Roman târziu“), nu înseamnă altceva decât „munte-în-forma-unui-mare-craniu-cu-chelie“ / „Marele Munte Pleşuv“ ‒ dar nu Nanga Parbat / „muntele pleşuvos“ din Pakistanul de azi, ci forma de relief muntos-pleşuvoasă de la (vreo 60 km) Sud de Caspian Sea / Marea Caspică, desemnată pe hărţile anticei Persii, ori ale Iranului din zilele noastre prin termenul (în care se-arată matematic-lingvistica lucrare a legilor fonetice asupra pelasgului > valahului Chelion >) Gilan (< Ghel[i]on < Chelion) / cf. https://saccsiv.files.wordpress.com/2010/07/iran-map1.jpg.  
 
(chiar dacă Distinsul Receptor ştie ce se află sub cele două sigle ‒ supra, noi ne facem datoria de a le reaminti şi celorlalţi: DEX-75 = Dicţionar explicativ al limbii române, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1975 ; DEX-98 = Academia Română, Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1998).  
 
 
 
****Tot Distinsul Receptor, spre a-şi îmbogăţi cunoştinţele despre marele nostru strămoş, explorator / filosof, Aethicus de Dacia, este invitat să cerceteze şi :  
 
studiul Filosoful / exploratorul pelasgo-dac, Aethicus de Dacia (Donares / Ister), primul european care descoperă America, făcând ocolul Pământului cu 1057 de ani înaintea lui Magelan, de Ion Pachia-Tatomirescu, publicat în Cosmografii de martie, Timişoara, Editura Aethicus (ISBN 978-973-85262-6-6), 2009, pp. 17 ‒ 84 (cf.  
 
http://www.banaterra.eu/romana/files/002-2012_29_aug_pt._banaterra_cosmografii_de_martie_2009.pdf);  
 
poeml Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion… / Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexander the Great of Macedon at Mount Chelion..., de Aethicus de Dacia (Donares / Ister), traduceri şi note, în Anuarul de martie (Timişoara, ISSN 1842-0974, redactor-şef: prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu), anul al V-lea, nr. 5 / 2010, pp. 30 ‒ 42 (cf.  
 
 
Referinţă Bibliografică:
Aethicus de Dacia, „Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion“…, textul latin şi notele lui I. P.-T. / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2602, Anul VIII, 14 februarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!