CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Poeme > Meditatie >  



Aethicus de Dacia Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion…

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
*  
 
 
 
Aethicus de Dacia  
 
 
 
Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion…  
 
 
 
...Vai de pământul roditor şi purtător de miere,  
 
dacă se năpustesc în el numai fiare, numai şerpi,  
 
vai de locuitorii discului pământesc,  
 
de-ar începe să triumfe-aceste lighioane...! (Ut-230)**  
 
 
 
Şi geme,  
 
şi înalţă altare,  
 
pe Muntele Chelion***,  
 
şi, întreg dienocul,  
 
imploră Dumnezeul de-toate-protector,  
 
spre-a fi ferit de răzbunarea  
 
sufletelor de duşmani sacrificaţi –  
 
şi psalmul său către Dumnezeu  
 
străluceşte în mare artă. (Ut-231)  
 
 
 
Mai marea mişcare a pământului  
 
în această zonă alpină  
 
este dinainte în puterea Dumnezeului  
 
cum niciodată până-acum  
 
nu se vede ori aude;  
 
şi se-adună munţii în faţa munţilor,  
 
şi s-aud cuvintele preotului-judecător:  
 
Ridică-te cu forţa mărturiei  
 
în faţa munţilor şi colinelor,  
 
să ştie vocea ta şi crestele stâncilor,  
 
şi temeliile puternice  
 
ale pământului –  
 
toate s-audă judecata Domnului…! (Ut-232)  
 
 
 
Într-adevăr, aici,  
 
munţi dănţuitori  
 
şi coline ţipătoare  
 
s-apropie într-un mare elan  
 
cam până la o sută optzeci şi cinci de metri. (Ut-233)  
 
 
 
Şi marele conducător,  
 
ordonând un referendum,  
 
strânge la un loc toată armata regatului său,  
 
dintr-ale lumii hotare, până dincolo de mare,  
 
şi-o aşează-n mijlocul acestor labile tărâmuri,  
 
între coline,-n trena vălurindă a munţilor,  
 
şi convine asupra unui principiu de pace  
 
care să fie nelipsit din toate tratatele de alianţă:  
 
mistreţul de jertfă pentru zeii locurilor. (Ut-234)  
 
 
 
 
 
Alexandru cel Mare, considerând  
 
că-i uşoară această întreprindere,  
 
adună la un loc mai multă aramă  
 
prefăcută în diverse-obiecte  
 
şi topeşte coloane de o uimitoare mărime,  
 
şi porţi,  
 
şi case,  
 
şi druguri,  
 
şi-i ameninţă pe ei şi pe întregul lor neam,  
 
şi-i închide-n ţarc, în mijlocul acvilonului,  
 
într-un an şi patru luni,  
 
şi ridică porţi,  
 
şi case,  
 
şi druguri de-o impresionantă mărime,  
 
şi le-aduce,  
 
şi le-acoperă cu smoală necunoscută  
 
nici în lumea pământurilor şi mărilor,  
 
nici în această insulă,  
 
unde scris-am cele de mai sus. (Ut-235)****  
 
 
 
Traducere din limba latină în limba valahă: prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu.  
 
_______________________  
 
 
 
* Imaginea de mai sus, „din caseta clasicei fotografii auctoriale“, reprezintă „coperta scanată“ a lucrării Cosmografie, de filosoful, poetul, exploratorul pelasgo- > valaho-dac, primul european ce descoperă America, primul european ce face ocolul lumii cu 1057 de ani înaintea lui Magellan, Aethicus de Dacia (aprox. 421 ‒ 500 d. H.); lucrarea Cosmografie, datându-se în orizontul anului 466 d. H., a fost scrisă de Aethicus de Dacia, la reşedinţa-i nobiliară de la Histria, faimos port antic al Daciei Ponto-Dunărene (adică Dobrogea României contemporane) ‒ port ale cărui „măreţe ruine“ (descoperite / cercetate, îndeosebi, de arheologul / istoricul Vasile Pârvan, n. 1882 ‒ d. 1927) se văd azi în comuna Istria, din judeţul Constanţa.  
 
Realizarea enciclopedicei lucrări, Cosmografie, de Aethicus de Dacia  
 
(cunoscut cronicărimii antice, evmezice etc. şi sub numele: Aethicus / Ethicus Histricus, ori Istricus, Donares, „casa / dom-ul, dan- > don-ul zelui pelasgo-thrac antezalmoxian al războiului, Ares“ / Dunăreanu, d’Ister, adică „de la Istru, numele Dunării dat de anticii cronicari greci, „în ciuda autohtonilor şi în numele panatheneismului“ etc.),  
 
s-a făcut pe baza „jurnalului de bord“, a altor „note de călătorie“ şi a „anchetelor de teren“ efectuate şi cu ajutorul celor o sută de Cavaleri ai Zalmoxianismului „din echipaju-i nemuritor-cogaionic / sarmisegetusan“, care l-a însoţit după tradiţia dacică, „tot în al cincilea an“ / „din cinci-în-cinci ani“, pe „calea-spirală planetară, „teluric-celestă“  
 
(la Dumnezeu / „Soare-Moş“, „Tată-Cer“, Samosh-Dumnezeu-Unu / Întregul-Cosmic-Sacru, nu cel confundat de istoricii / cronicarii „neatenţi“ cu „Profetul / Medic-Regele-de-Zeificat al Cogaionului / Sarmisegetusei“, de fapt „omul [-lu-] / lui Dumnezeu în Ţara / Împărăţia Dacia“, sau în „Împărăţia Mumei-Pământ, Dacia > Dochia“, Sa-lu-mosha > Salmosh / Zalmas > Zalmoxis, asemănător, în rangul Zalmoxianismului, cam cu ce se echivalează în zilele noastre prin Papa de la Vatican / Roma, în aria Creştinismului).  
 
 
 
**Înainte de-a intercala oda Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion, de un ales lirism „aplicat la situaţie / stare“, după cum dovedeşte marele explorator-filosof, Aethicus de Dacia, şi în alte rânduri din Cosmografie, textul aethicusian pune o interesantă „frază introductivă“: Excelentul împărat [Alexandru Macedon cel Mare], văzând starea de ebrietate şi prostia peste măsură de-aici [din Hârcania / Hyrcania, din Sudul şi Estul Mării Caspice / Hîrcane], dincolo de vehementisimul înfricoşător, mai mult decât este posibil de crezut, zice consternat: „Vai de pământul roditor...“ (Ut-230).  
 
Însă, în cazul de faţă, din Ut-230 (= „Unitatea de text-230“) şi până în Ut-235, „curge“ un veritabil poem ‒ extras, tâlmăcit de noi (supra), sub titlul Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion ‒, neasemuită odă surprinzând măreţia imperial-pelasgo-macedoneanului veac (al IV-lea î. H.), evident, din interiorul unui secol aethicusian, al V-lea d. H., „de-ntrece mileniul“, secol întru renascentist-nobilă descendenţă pelasgă > valah-arhaică, nicetian-remesiană, ioan-cassiană etc.  
 
În temeinicirea odei Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion, de Aethicus de Dacia, stă un mileniu de admiraţie a neasemuit-genialului războinic pelasg > valah al antichităţii, Alexandru Macedon cel Mare (356 – 323 î. H.), milenar „model“ / „ideal“ („Făt-Frumosul Pelasgimii > Valahimii“), nu numai pentru autorul Cosmografiei, ci şi pentru nenumărate generaţii de Cavaleri ai Zalmoxianismului, ai Daciei (ca „sfânt pământ monoteist“).  
 
Se pare că „prima variantă“ a odei Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion, de Aethicus de Dacia, din amplul capitol consacrat genialului împărat războinic al antichităţii şi inclus în Cosmografie, a fost scrisă în orizontul anului 451 d. H., în Insula Trip[l]icia din sud-estul Mării Caspice, pe când se iniţia şi se documenta, interdisciplinar, „pe urmele“ cuceritorului Imperiului Persan, „pe drumurile victoriilor“ lui Alexandru Macedon cel Mare – modelul / maestrul nenumăratelor promoţii / generaţii de la Înalta Şcoală a Cavalerilor Zalmoxianismului, aşadar, cel puţin cu un deceniu mai înainte de angajarea autorului pe calea-spirală planetară (461 – 465 d. H.). Mai mult ca sigur, poemul şi studiul – dedicate de Aethicus de Dacia pe la anul 451 d. H. – au fost „revăzute“ şi integrate, prin anul 466 d. H., drept „secţiunea“ / „capitolul“ Alexandru Macedon cel Mare, din enciclopedica lucrare, Cosmografie, ajungând până în zilele noastre cu „abrevierile barbar-hieronimic-freisingane“ (din orizontul anului 763 d. H.).  
 
 
 
***Chelion, din sintagma aethicusiană (de pe la anii 451 / 466 d. H.), / Alexander [Macedonicus] Magnus in Monte Chelion… („Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion…“ / „Alexander the Great of Macedon at Mount Chelion...“), este un oronim pelasg > valah format prin derivare: chel- (< chelie) + augmentativul sufix (pelasg > valah-bănăţean încă destul de activ) -on; căci termenul chelie, după cum bine se mai ştie, din spaţiul spiritual / lingvistic valahofon contemporan, înseamnă: «[Chelie, chelii,] s. f. 1. Cădere definitivă a părului de pe cap, provocată de diverse boli; calviţie, pleşuvie. 2. Porţiune a capului lipsită definitiv de păr. ‒ Chel + suf. -ie.» / DEX-75, 144 / DEX-98, 167.  
 
Aşadar, sintagma Mons Chelion (Muntele Chelion / Mount Chelion), la care apelează Aethicus de Dacia (cunoscut şi sub numele de Aethicus / Ethicus Donares, adică „Dunăreanu“ / Ister, „Dunăre“, sau „din Portul Hister / Histria de la Marea Neagră“, dar şi Histricus, d’Ister etc., după cum s-a mai spus) în enciclopedica-i lucrare, Cosmografie (pe care şi-o tâlmăceşte-n latină, „pentru un mai mare circuit în Imperiul Roman târziu“), nu înseamnă altceva decât „munte-în-forma-unui-mare-cap-de-om-cu-chelie“ / „Marele Munte Pleşuv“ ‒ dar nu Nanga Parbat / „muntele pleşuvos“ din Pakistanul de azi, ci forma de relief muntos-pleşuvoasă de la (vreo 60 km) Sud de Caspian Sea / Marea Caspică, desemnată pe hărţile anticei Persii, ori ale Iranului din zilele noastre prin termenul (în care se-arată matematic-lingvistica lucrare a legilor fonetice asupra pelasgului > valahului Chelion >) Gilan (< Ghel[i]on < Chelion) / cf. https://saccsiv.files.wordpress.com/2010/07/iran-map1.jpg. (Distinsul Receptor ştie ce se află sub cele două sigle ‒ supra : DEX-75 = Dicţionar explicativ al limbii române, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1975 ; DEX-98 = Academia Română, Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1998).  
 
 
 
****Tot Distinsul Receptor, spre a-şi îmbogăţi cunoştinţele despre marele nostru strămoş, explorator / filosof, Aethicus de Dacia, este invitat să cerceteze şi :  
 
studiul Filosoful / exploratorul pelasgo-dac, Aethicus de Dacia (Donares / Ister), primul european care descoperă America, făcând ocolul Pământului cu 1057 de ani înaintea lui Magelan, de Ion Pachia-Tatomirescu, publicat în Cosmografii de martie, Timişoara, Editura Aethicus (ISBN 978-973-85262-6-6), 2009, pp. 17 ‒ 84 (cf.  
 
http://www.banaterra.eu/romana/files/002-2012_29_aug_pt._banaterra_cosmografii_de_martie_2009.pdf);  
 
poemul Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion… / Alexander Macedonicus Magnus in Monte Chelion / Alexander the Great of Macedon at Mount Chelion..., de Aethicus de Dacia (Donares / Ister), traduceri şi note, în Anuarul de martie (Timişoara, ISSN 1842-0974, redactor-şef: prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu), anul al V-lea, nr. 5 / 2010, pp. 30 ‒ 42 (cf.  
 
 
Referinţă Bibliografică:
Aethicus de Dacia Alexandru Macedon cel Mare la Muntele Chelion… / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2601, Anul VIII, 13 februarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!