CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Revista «Steaua» şi generaţia resurecţional-modernistă de întemeiere a paradoxismului (IX)*
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Revista «Steaua» şi generaţia resurecţional-modernistă de întemeiere a paradoxismului  
  
 
  
(IX)*  
  
 
  
Deşi în iulie 1958, la cererea lui Gh. Gheorghiu-Dej, „Armata Roşie“ a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste / U. R. S. S. se retrage de pe teritoriul României (cf. GIr, 268 sq.), creându-se premizele ieşirii nu numai din conul de umbră al stalinism-paukerismului politic, ci şi din cel al stalinism-paukerismului cultural, proletcultiştii din Cluj-Napoca se sperie de „traiectoriile de scântei şi flăcări“ ‒ remarcate de G. Călinescu la sărbătorirea celui de-al 100-lea număr al revistei Steaua ‒, de „ofensiva“ resurecţional-modernist-baconskyană de la revista Steaua, punându-se la cale ‒ „înşelător“, „sub masca promovării“ ‒ un scenariu „mai violent decât cele anterioare“, prin care redactor-şeful A. E. Baconsky să fie „determinat“ / „convins“ a părăsi municipiul Cluj-Napoca şi a se stabili / angaja în Bucureşti, la redacţia revistei de literatură universală, «Secolul 20», unde ar fi fost „mai profesionist / eficient supravegheat şi temperat“ de Securitatea Comunistei Dictaturi Paukerist-Dejiste.  
  
„Actor-scenaristul“ cel mai activ din Cluj-Napoca este Dumitru Mircea, purtătorul unei „foarte clare“ misiuni de la Partidul Muncitoresc Român şi de la Securitatea Comunistă a României încă din noiembrie 1957 (de când fusese numit ca redactor-şef al revistei «Tribuna», în locul lui Ioanichie Olteanu).  
  
Potrivit „scenariului securistic al promovării lui A. E. Baconsky din provincie / Cluj-Napoca în Capitală / Bucueşti“, din ianuarie 1958 ‒ culminând în stres / agresivitate, la cumpăna dintre lunile noiembrie şi decembrie, din acelaşi an ‒ se declanşează metodic-stalinist „presiunea“ aşa-ziselor „interminabile gâlceviri datorate conducerii de la revista Steaua de Cluj-Napoca“, „principiale neînţelegeri / certuri“ între gruparea resurecţional-modernist-stelistă, pe de o parte, şi D. Mircea, având de partea sa cohortele proletcultiste de la revistele: «Tribuna», «Gazeta literară», «Viaţa Românească», de la ziarul «Scânteia» (organul central al Partidului Muncitoresc Român), de la Filiala Uniunii Scriitorilor din Cluj-Napoca, de la Uniunea Scriitorilor din Republica Populară Română etc.  
  
Pavel Ţugui, biobibliograful acribiei documentar-baconskiene, ne asigură că pe la sfârşitul lui septembrie 1958 „presiunea“ de tip stalinist-paukerist, intens-regizat-exercitată asupra redactor-şefului rebel / revoluţionar de la revista «Steaua», A. E. Baconsky, îşi arată efectul scontat:  
  
«...reizbucnesc cu violenţă neînţelegerile între redactorii de la Steaua şi cei de la Tribuna şi Filiala Uniunii Scriitorilor. O delegaţie de la centru, cu sprijinul acad. C. Daicoviciu, încearcă să calmeze spiritele prin depăşirea confruntărilor şi denigrărilor inutile. „Aplanarea conflictului“ durează numai până la sfârşitul lunii noiembrie. Noiembrie: „O delegaţie de scriitori clujeni“ – precizarea aparţine acad. C. Daicoviciu – cere conducerii regionale de partid Cluj-Napoca „scoaterea lui A. E. Baconsky din postul de redactor-şef al revistei Steaua. Organele regionale trimit forurilor centrale propunerea de eliberare a lui A. E. Baconsky de la conducerea revistei. Decembrie: Secretariatul Uniunii Scriitorilor şi secţia de ştiinţă şi cultură de la C. C. prezintă conducerii un referat în care demonstrează că propunerea organelor locale din Cluj-Napoca este nejustificată, eronată şi se cerea să fie respinsă. Până la urmă, se aprobă totuşi propunerea venită de la Cluj-Napoca, dar cu două amendamente: a. mutarea la Bucureşti a lui A. E. Baconsky se face în vederea pregătirii revistei Secolul 20, el urmând să fie numit redactor-şef; b. ca redactor-şef al revistei Steaua să fie numit poetul Aurel Rău şi nicidecum una din persoanele propuse de organele locale. Aceste măsuri aprobate de cei în drept i-au fost prezentate poetului. El a acceptat mutarea la Bucureşti în vederea numirii ca redactor-şef al revistei Secolul 20, dar a insistat să se ia toate măsurile pentru „dejucarea“ încercărilor locale de a numi redactor-şef pe unul „dintre denigratorii redacţiei Steaua“. [...] 1959. Februarie: A. E. Baconsky informează că doreşte să se facă pregătirile de mutare în Bucureşti. Se hotărăşte ca procurarea locuinţei şi cheltuielile de mutare să intre în obligaţia secţiei gospodăriei de partid. Martie: Soţii Baconsky sunt în Bucureşti şi văd o locuinţă pe str. Amiral Bălescu 15, dar nu au acceptat-o. Acceptă, în schimb, locuinţa oferită pe str. Dionisie Lupu nr. 12 – 14, astăzi Tudor Arghezi.» (ŢCron, CXVI sq.).  
  
A. E. Baconsky, spre a-şi întreţine familia din „drepturile de autor“, este nevoit să muncească intens, obţinând „colaborări“ la majoritatea revistelor şi editurilor din Bucureşti, dar şi din străinătate.  
  
Însă în decembrie 1960, lui A. E. Baconsky «i se comunică hotărârea prin care Marcel Breslaşu este numit redactor-şef al revistei Secolul 20; gestul i se pare „ingrat“ şi ca o lovitură „perfidă“» (ŢCron, CXX / s. n.).  
  
Aşadar, din ianuarie 1959, revista Steaua „continuă“ programul resurecţional-modernist cu noul redactor-şef, poetul Aurel Rău. După „marea breşă resurecţional-modernistă“, datorată lui A. E. Baconsky şi revistei napocan-clujene, Steaua, „conul de umbră“ al stalinismului cultural îşi restrânge tot mai mult „arealul“ între anii 1960 şi 1963, până la „anihilarea-i“ produsă de „explozia lirică“ din 1964 – 1965.  
  
Anul 1960 deschide „o nouă etapă“ în istoria culturală a tuturor ţărilor din „lagărul socialist“, desigur, „privegheată“ tot de la Moscova, unde literatura începe  
  
«să pună şi să rezolve cu mai multă iniţiativă, într-un mod tot mai creator, problemele vieţii»,  
  
oglindind  
  
«mai adânc, multilateral, realităţile contemporane din Uniunea Sovietică»,  
  
lirica având în obiectiv un mai important rol al „personalităţii poetului“, al „inovaţiei“, al „promovării tinerei generaţii“, cu „căutări şi meditaţie adâncă“, rămânându-i drept caracteristici  
  
tot cele «legate de atacarea ascuţită a unor probleme morale, de lărgirea orizontului, a gândirii artistice, a posibilităţilor de cuprindere a realităţii» (St-137, 10).  
  
Problema creării de noi frumuseţi, de noi capodopere în poezie, implicând mereu raportul tradiţie – inovaţie, dar accentuându-se numai inovaţia (noul / „modernul“), este pusă şi în vara anului 1961, într-un cadru „internaţional“, la Consfătuirea poeţilor români şi sovietici de la Bucureşti şi la întâlnirea delegaţiei sovietice cu scriitorii din Cluj-Napoca.  
  
În articolul «Actualitate şi inovaţie – urmărind discuţia şi consfătuirea poeţilor români şi sovietici», publicat în Steaua (anul XII, nr. 7 / 137), din iulie 1961, criticul Mircea Tomuş certifică:  
  
«Unitatea de vederi a participanţilor la amintita consfătuire, în repetate rânduri remarcată deasupra unor divergenţe neantagoniste de opinii, s-a resimţit cu predilecţie în considerarea inovaţiei drept reflex imediat, determinat de continua transformare a realităţii pe care poezia o oglindeşte. Formulând astăzi cerinţa actualităţii, o formulăm implicit şi pe cea a inovaţiei.» (St-137, 9; s. n.).  
  
Mihai Beniuc, liderul scriitorilor din România, «după cum amintea, încă din primele alineate ale raportului său», accentua – «pe linia unei permanente legături cu realitatea, cu actualitatea epocii noastre atât de mobilă, în continuă înnoire», că «poezia câştigă noi domenii ale vieţii sufleteşti contemporane, noi forme de expresie.» (St-137, 10).  
  
În accepţiunea conducătorului delegaţiei sovietice, inovaţia trebuie să fie neapărat comunistă:  
  
«Vorbind la Cluj-Napoca în faţa scriitorilor români şi sovietici, criticul Alexandr Dementiev formula astfel o primă concluzie a discuţiilor comune: un spirit inovator autentic nu poate fi clădit decât pe temelia înaltelor idealuri ale comunismului. Ne însuşim sau respingem orice fenomen novator numai în funcţie de aderarea lui la bogatul fond de idei al socialismului, numai în funcţie de calitatea sa de a dezvălui feţele multiple şi încântătoare ale vieţii sufleteşti a omului contemporan nouă, autor şi beneficiar al unei lumi noi.» (ibid. / s. n.).  
  
Desigur, accentuarea fenomenului novator a permis / îngăduit – dinspre Moscova către celelalte capitale ale ţărilor lagărului socialist – şi „învigorarea“ unei anumite „unde“ resurecţional-moderniste, din care se relevă în literatura valahă şi neasemuita „densitate de talente / genii“ din generaţia resurecţional-modernistă de întemeiere a paradoxismului (sau generaţia Vasile / Vasko Popa ‒ Nicolae Labiş ‒ Nichita Stănescu ‒ Marin Sorescu).  
  
Programatic, A. E. Baconsky, în fruntea grupării resurecţional-moderniste de la revista Steaua (aprilie, 1954 – 1958, decembrie), în ciuda dogmatismului stalinist-cultural, a reuşit să descătuşeze lirismul, redându-i câteva din valenţele primordiale, conectându-l la marea poezie valahă dintre cele două războaie mondiale, a respins schematismul, „cronica rimată“, retorismul, anecdotica, a reinstaurat catharsis-ul prin poezia de notaţie“, „a citadinizatşi a cerebralizat pastelul, „a intelectualizat / cosmicizat viziunea poetică, a relansat rafinarea mijloacelor stilistic-prozodice.  
  
 
  
Bibliografia siglată“:  
  
 
  
  • GIr = Vlad Georgescu, Istoria Românilor de la origini până în zilele noastre, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992, 368 pagini.
  • St-137 = Steaua (Cluj-Napoca), anul XII, nr. 7 (137), iulie 1961.
  • ŢCron = Pavel Ţugui, Cronologie, în A. E. Baconsky, Scrieri – I – Poezii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1990, pp. LXXXV – CXLVIII.
* Prima parte a studiului a fost publicată în revista online, Confluenţe literare (ISSN 2359-7593, directori-fondatori: Octavian Lupu / Bucureşti şi George Roca / Australia), anul al VII-lea, ediţia nr. 2557, duminică, 31 decembrie 2017 ‒ cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1514739549.html ; Distinsul Receptor poate afla o amplă variantă a acestui studiu în lucrarea Generaţia resurecţiei poetice, de Ion Pachia-Tatomirescu, Timişoara, Editura Augusta, 2005, pp. 152 ‒ 172.  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Revista «Steaua» şi generaţia resurecţional-modernistă de întemeiere a paradoxismului (IX)* / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2583, Anul VIII, 26 ianuarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!