CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  



PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Revista «Steaua» şi generaţia resurecţional-modernistă de întemeiere a paradoxismului (III)*
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Revista «Steaua» şi generaţia resurecţional-modernistă de întemeiere a paradoxismului  
  
 
  
(III)*  
  
 
  
Marian Popa reţinea la Aurel Gurghianu, autorul volumelor resurecţional-modernist-poetice: «Zilele care cântă (1957), Liniştea creaţiei (1962), Biografii sentimentale (1964), Strada vântului (1969), dar şi al selecţiei Ascult strada (1969)», atributele-i „din vecinătatea“ rafinăriilor stilistice ale paradoxismului:  
  
«profilul unui poet delicat, invadat de melancolii rafinate; îi este familiară natura calmă, pastorală; un motiv frecvent e acela al străzii realizate şi ea idilic; sunt reluate motive din Blaga şi Pillat; nu lipseşte tradiţionala dragoste faţă de pământul transilvan.» (PDlrc, 257).  
  
Într-un „model resurecţional-poetic“ din acea primăvară spirituală baconskyană, „napocan-clujeană“, se poate constitui şi poezia «În timp», publicată de Aurel Gurghianu – între numeroase altele – în revista Steaua (anul VIII, nr. 1 / 83), din ianuarie 1957:  
  
«Numai pe tine te voi iubi mereu, / Flacăra verde / Ce-ţi luminează pupilele, / Braţele uşoare / Şi străvezii în lumina rampei. / Anii îmi sculptară în suflet, / Draga mea, / Imaginea siluetei tale subţiri / Şi armonioase, / Vibraţie pură a dansului. / O, dar atâtea zile se mistuie zadarnic ! / Revederile – prea scurte – îmi lasă un gust amar, / Asemenea florilor carbonizate. / Şi totuşi, / Fiecare clipă o cheamă pe alta / Din haos, / Şi inima mea / Se-ncarcă şi se descarcă de sânge / Aşteptându-te.» (St-83, 45).  
  
În anul „exploziei lirice“,„explozie antiprolecultistă“ datorată chiar generaţiei resurecţional-moderniste şi de întemeiere a paradoxismului (dintre anii 1965 ‒ 1970), poetul Aurel Gurghianu – reprezentant de marcă al grupării de la Steaua – i se înfăţişează criticului Aurel Martin (în „cronica“ prilejuită de cartea gurghiană, Biografii sentimentale), fireşte, ca aparţinând unui real vulcanico-liric, chiar „de rift“:  
  
«Temperament reflexiv, echilibrat, uşor nostalgic, grav, iubind armoniile, „agitaţia paşnică“, liniştea, molcom ca apele Mureşului ce-i străbat ţinutul natal, Aurel Gurghianu scrie o poezie corespunzătoare, înrudită, ca structură, cu aceea cultivată şi de ceilalţi colaboratori apropiaţi ai revistei Steaua. Ca şi ei, nu e un poet al elanurilor dionisiace, al atitudinilor clamate şi al combustiilor vulcanice. E însă mai sentimental decât A. E. Baconsky sau Aurel Rău, mai imagist decât Victor Felea, cu un registru de preocupări şi impresii mai tradiţional decât oricare din confinii săi. Ispitele egolatre îi sunt străine, dorinţa de a compune alegorii, de a lua în dezbatere lirică idei morale sau de a ieşi de pe meridianul propriu ca să îmbrăţişeze solemn, ostentativ, cu mişcări hieratice, timp şi spaţiu, căutând răspunsuri noi, tulburătoare, la întrebări vechi de când lumea şi actuale veşnic, nu-l încearcă decât arar şi, aş spune, prin accident.» (MarP, 154).  
  
Revenind la orizontul anului 1957, mai evidenţiem că în acelaşi număr al revistei Steaua (anul VIII, nr. 1 / 83), peste câteva pagini, Aurel Gurghianu era „acompaniat“, „susţinut programatic“, prin poemul Meşterul fântânar, de „tânărul poet“, Gheorghe Tomozei, tot un reprezentant de seamă al generaţiei resurecţional-moderniste şi de întemeiere a paradoxismului (dintre anii 1965 ‒ 1970), adică al generaţiei Vasile / Vasko Popa ‒ Nicolae Labiş ‒ Nichita Stănescu ‒ Marin Sorescu:  
  
«Mergea pe câmpii, cu barba în vânt – / Şi apa o simţea cum suie-ntrînsul, / (...) // Prin porţile ţărânii nepătrunse, / Ochii lui vedeau nevăzutul, / Aurul izvoarelor ascunse; / Şi scormoneau adânc lutul, / Lutul negru din ţarina noastră, / Desferecând pentru vecie apa, / Fecioară albastră... // (...) // Pe cumpăna fântânii aşeza luna / Şi-apoi se depărta murmurând. / Meşterul pleca peste zare / Şi simţea în suflet urcând / Cu aripe moi, de răcoare, / Mireasa pământului...» (St-83, 49).  
  
În „structurarea“ simfonic-baconskyană a revistei Steaua, nr. 4 (74), din aprilie, 1956, ca „preludiu“ la («Caracterul unor erori» – infra) celebra desfăşurare polemică împotriva criticilor proletcultişti, C. Demetriad, de la Iaşul literar, şi Sergiu Fărcăşan de la revista bucureşteană, Gazeta literară, aflăm două notabile poeme semnate de Victor Felea, cu îndrăzneţe „deschideri resurecţional-paradoxiste“; totodată, poemul Fochistul, de Victor Felea, pare a anunţa admirabila Quadrigă stănesciană (cf. SOrd, I, 147):  
  
«Alergăm, alergăm. Eu şi locomotiva mea. / Cântăm ca o mie de acordeoane peste câmpie. / (...) // Sunt tânăr şi-mi place goana prin spaţii, / pletele vântului lovindu-mi ochii şi faţa, / păduri înălţând pentru mine ovaţii, / strigătul soarelui peste munţi, dimineaţa.» (St-74, 18);  
  
şi într-al doilea poem, Un cântec pentru ingineri, de Victor Felea, bacovianul „plâns al materiei“ reverberează imnul anonimilor muncii:  
  
«Un cântec pentru ingineri ! Pentru cei tineri, dar şi pentru cei mai în vârstă. / Un imn ! Tuturor acestor poeţi ai materiei / care lasă adesea fără nume poemele lor, / Poemele lor uriaşe...» (St-74, 18).  
  
Despre poezia lui Victor Felea, din acelaşi anotimp resurecţional-stelist, criticul Marian Popa notează:  
  
«Murmurul străzii (1955) ilustrează stările sufleteşti ale unui poet înclinat să descopere frumuseţea existenţei citadine şi industriale, în raport armonios cu o natură blagiană; cu Soarele şi liniştea (1958) se face simţită calitatea primordială a poeziei sale: caracterul contemplativ al unui echilibru interior ferm; poetul cântă ciclurile cosmice, frământările materiei, iubirea pură şi delicată» (PDlrc, 221 / ).  
  
Din anul 1951, prin operă, cei patru poeţi de la Steaua dovedesc existenţa unui program resurecţional-modernist de „respiraţie ozonat-alpină“, chiar în vremea înregistrării apogeului stalinism-paukerismului cultural, atrăgând prompt asupră-le „săgeţile critic-tovărăşeşti“ de la revistele bucureştene, Viaţa românească (nr. 2 şi nr. 8 / 1951) şi Flacăra (nr. 10 / 1951), ori din raporturile de la Plenara Uniunii Scriitorilor din R. P. R., din 24 februarie 1951 (prin vocea lui Mihai Beniuc), şi de la Consfătuirea Scriitorilor Cluj-Napoca, din 29 martie 1951:  
  
«Unii poeţi ca A. E. Baconsky, Aurel Rău, Victor Felea vorbesc foarte mult în versurile lor despre propria persoană, punând ades pe primul plan sentimentele şi preocupările lipsite de semnificaţie, izolate de viaţa şi lupta poporului» (Flacăra nr. 13 / 1951 – apud ŢCron, CV).  
  
„Însuşindu-şi critica“, grupul celor patru poeţi trage concluzia că firescul program resurecţional-modernist-paradoxist nu poate deveni realitate decât în situaţia în care unul dintre ei ocupă „postul de decizie“, de redactor-şef al revistei Almanahul literar / Steaua, bineînţeles, susţinut şi de ceilalţi membri, atât prin opere valoroase, prin articole teoretice, estetic-literare, cât şi printr-o reţea de „aderenţi“ / „adepţi“ – tineri scriitori – din întreaga ţară, de la edituri / reviste, îndeosebi, din Bucureşti, şi chiar din alte ţări socialiste (ţări în care trebuie să fie bine cunoscuţi); strategic, grupul „se cuminţeşte“, dă impresia că „se supune“, că răspunde prompt „comandamentelor zilei“, până la numirea lui A. E. Baconsky în funcţia de redactor-şef al revistei, prilej de a declanşa ofensiva resurecţională.  
  
În august-septembrie 1951, A. E. Baconsky este trimis, „la cerere“ ‒ prin Uniunea Scriitorilor din R. P. R. ‒, spre „documentare“, în Munţii Apuseni şi în oraşul industrial Hunedoara; rodul acestei „călătorii de documentare“ se vede imediat în cele 12 poeme publicate în Almanahul literar nr. 10 / 1951 («Portretele din Munţii Apuseni», «Cetăţile Hunedoarei» – cf. ŢCron, CV) şi în placheta Copiii din Valea Arieşului (1951).  
  
A. E. Baconski devine membru titular al Uniunii Scriitorilor din R[epublica] P[opulară] R[omână] (în 1951) şi, din iulie 1952, i se încredinţează funcţia de redactor-şef al revistei Uniunii Scriitorilor, Almanahul literar.  
  
În decembrie 1952, A. E. Baconsky este trimis de Uniunea Scriitorilor din Republica Populară Română, pentru „un schimb de expereinţă“, în Republica Populară Bulgaria. Rodul călătoriei de documentare este „ciclul bulgar“ de opt poeme, văzând lumina tiparului în numărul din mai 1953 al Almanahului literar (cf. ŢCron, CVI).  
  
În numărul din iunie 1953 al acestei reviste, A. E. Baconsky publică poezia Rutina – care produce un adevărat „şoc“ versificatorilor proletcultişti şi propagandiştilor ideologiei moscovite:  
  
«Poezii cuminţi şi cenuşii, / Exerciţii şcolăreşti mărunte ! / Creşti, începi, deprinzi şi tu să scrii... / Vine iarna – pletele-s cărunte... // ... // Stelele s-au stins. Nu le-ai văzut ? / Pentru tine nu vor mai apare; / Pasărea măiastră a trecut / Pe orbita ei înşelătoare. // Cântăreţ cu vată în urechi, / Trece coasa-n ierburi – cine bate ?... / – Din antologiile mai vechi / Râd în hohot numele uitate» (BScr, I, 22 sq.).  
  
I se alătură cu poezii resurecţionale şi Aurel Rău, Victor Felea ş. a.  
  
Sub pseudonimul George Stelea, în numărul din august al Almanahului literar, A. E. Baconsky publică eseul «Maiacovski despre arta sa».  
  
În anul morţii dictatorului comunist de la Kremlin, Iosif Vissarionovici Stalin (URSS-Georgia / Gori, 18 decembrie 1878 ‒ 1953, martie, 5, Moscova), mai exact-spus, din mai-iunie 1953, napocan-clujeanul grup stelist-literar condus de poetul A. E. Baconsky declanşează ofensiva poetică resurecţional-modernistă împotriva căreia Bucureştiul reacţionează prin revista Contemporanul, nr. 37, din 11 septembrie 1953, unde Mihu Dragomir publică o Scrisoare deschisă către tov. A. E. Baconsky;  
  
în epistola proletcultisă a lui Mihu Dragomir este criticată în stalinist-paukerist spirit de clasă lirica de la revista Steaua:  
  
«...se fac observaţii critice asupra poeziei lui A. Rău, V. Felea şi A. E. Baconsky; sunt criticate unele poeme din „ciclul bulgar“ şi îndeosebi Rutina, „o profesiune de credinţă“, „distilarea poetică“, „voit obscură a atitudinii pe care în ultimul timp a luat-o Almanahul literar faţă de poezia noastră“» (ŢCron, CVII).  
  
În octombrie 1953, Almanahul literar, prin A. E. Baconsky, invită pe Lucian Blaga să colaboreze cu traduceri din lirica universală.  
  
În Almanahul literar, anul V, nr. 51, devenit Steaua („revistă a Uniunii Scriitorilor din R. P. R.“), nr. 1, din aprilie, 1954, redactorul-şef (trecându-se pe „locul secund“) – la rubrica «Poezie şi proză» – publică poeme de: Mihai Beniuc («Fulgere şi stele», p. 3; «Viitor», p. 3), A. E. Baconsky («Martie», p. 5; «Salcâmi», p. 6; «Cândva, ca luna», p. 7), Aurel Rău («Copilul fierarului», p. 9 sq.), Victor Felea («Pleacă iarnă», p. 11; «Cântec», p. 12), Aurel Gurghianu ş. a.; lui Petru Dumitriu îi este publicat fragmentul de roman, «Pasărea furtunii» (pp. 29 – 57), intrat în anii următori chiar şi în manualele de Limba şi literatura română din învăţământul preuniversitar; lui Lucian Blaga îi sunt tipărite două traduceri din sonetele lui Michelangelo Buonarroti: «Artistul vrednic...» (p. 58) şi «Cu ochii tăi» (p. 58 sq.), desigur, „în deschiderea“ rubricii «Aniversări» (consacrată lui Michelangelo, la 390 de ani de la trecerea-i în eternitate; Florian Potra semnează articolul «Michelangelo», pp. 70 – 72); celelalte rubrici ale revistei sunt: «Cronica literară» (D. Florea-Rarişte, Poezia lui Mihai Beniuc astăzi, pp. 76 – 91), «Carnet sovietic», «Recenzii» (Liviu Onu, Micul dicţionar ortografic – Editura Academiei R. P. R., 1953 -, pp. 105 – 111), «Viaţa artistică», «Note şi comentarii».  
  
Acest „prim număr resurecţional-modernist“ al revistei Steaua atrage asupra redactorului-şef, A. E. Baconsky „tirul criticii bucureştene proletcultiste“ de la revista Viaţa Românească  
  
(în nr. 6 / iunie 1954, poeziile lui A. E. Baconsky sunt considerate «nişte lucrări ce rămân fără răsunet în sufletul cititorului din zilele noastre», «autorul fiind acuzat de „sentimente individualiste“, de „bizare viziuni onirice“ etc.» – ŢCron, CVIII).  
  
 
  
Bibliografia siglată“:  
  
 
  
  • BScr, I, II = A. E. Baconsky, Scrieri, vol. I – II; vol. I – Poezii; vol. al II-lea – Proze (ediţie îngrijită, note, cronologie şi bibliografie de Pavel Ţugui; studiu introductiv de Mircea Martin), Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1990.
  • MarP = Aurel Martin, Poeţi contemporani, Buc., Editura pentru Literatură, 1967.
  • PDlrc = Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Albatros, 1977.
  • SOrd, I, II = Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor (versuri dintre anii 1957 şi 1983; «prefaţă, cronologie şi ediţie îngrijită de Al. Condeescu cu acordul autorului»), vol. I, II, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1985.
  • St-74 = Steaua (Cluj-Napoca), anul VII, nr. 4 (74), aprilie, 1956.
  • St-83 = Steaua (Cluj-Napoca), anul VIII, nr. 1 (83), ianuarie 1957.
  • ŢCron = Pavel Ţugui, Cronologie, în A. E. Baconsky, Scrieri – I – Poezii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1990, pp. LXXXV – CXLVIII.
*Prima parte a studiului a fost publicată în revista online, Confluenţe literare (ISSN 2359-7593, directori-fondatori: Octavian Lupu / Bucureşti şi George Roca / Australia), anul al VII-lea, ediţia nr. 2557, duminică, 31 decembrie 2017 ‒ cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1514739549.html ; Distinsul Receptor poate afla o amplă variantă a acestui studiu în lucrarea Generaţia resurecţiei poetice, de Ion Pachia-Tatomirescu, Timişoara, Editura Augusta, 2005, pp. 152 ‒ 172.  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: Revista «Steaua» şi generaţia resurecţional-modernistă de întemeiere a paradoxismului (III)* / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2577, Anul VIII, 20 ianuarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!