CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

TOP AUDIENȚĂ
PROZĂ

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
PROZĂ


Acasa > Impact > Istorie >  


Autor: Ilie Fîrtat         Publicat în: Ediţia nr. 2476 din 11 octombrie 2017        Toate Articolele Autorului

Istoricul învățământului din comuna Grădiștea - Vâlcea
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Istoricul învățământului din comuna Grădiștea - Vâlcea 
  
În 1838, Vornicul Mihai Ghica cere Eforiei Şcoalelor să împlinească prevederile „ proiectului al doilea pentru seminarul care cuprinde ca în fiecare sat să se ţină, pe lângă preot şi un cântăreţ care va fi dator să înveţe copiii satului carte şi cântări ”. Se şi dăduseră de guvern circulare la ocoluri ( plase ) ca să se ceară ajutorul pentru localuri, al proprietarilor. 
  
Aceste lecţii se ţineau pe timp de iarnă „ de la 1 noiembrie şi până la sfârşitul lui martie, ca în lunile celelalte să se îndeletnicească spre ajutorul părinţilor la lucrarea pământului ”. 
  
Dascălul era întreţinut, după proiect, cu două chile bucate ( din magazia de rezervă ) şi câte lei doi de fiecare enoriaşi sătean, plătindu-i-se unul la Sf. Gheorghe ( 23 aprilie ) şi celălalt la Sf. Dumitru ( 26 octombrie ). 
  
Începuturile învăţământului în satele componente ale comunei Grădiştea sunt: 
  
-1840 şcoala de la Băeşti; 
  
-1842 şcolile de la Obislavu, Străchineşti şi Grădiştea. 
  
Şcolilor din comuna Grădiştea, le-au fost repartizate din partea „ Eforiei Școalelor ” 4 table Lan-Caster: şcoala Grădiştea = 1, şcoala Băeşti = 1, şcoala Obislavu = 1 și şcoala Străchineşti =1 
  
Susţinerea şcolilor săteşti se asigura din contribuţia familiilor din satele respective şi a boierilor locali. 
  
Şcoala Grădiştea era susţinută din contribuţia moşnenilor în număr de 102, din care 95 birnici, 4 mazili şi 3 privilegiaţi; 
  
Şcoala din Obislavu de 108 moşneni, din care 106 birnici, 1 mazil şi 1 privilegiat; 
  
Şcoala din Băeşti de 123 moşneni, din care 116 birnici, 2 mazili şi 5 privilegiaţi; 
  
Pentru satul Străchineşti contribuiau la şcoala din Obislavu, 29 moşneni birnici, şi pitarul Ghiţă Străchinescu. 
  
Dintre examenele susţinute în şcolile vâlcene de la sate, documentele amintesc pe cel din anul 1857 la sfârşitul lunii aprilie, de la şcoala din Băeşti. Aici învăţătorul şcolii, Preda Barbu ( Mazilu ) a primit, pentru activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute în activitatea de pregătire a elevilor mulţumirile „de la toţi” sătenii, iar din partea lui Barbu Pârâianu – probabil proprietar – a primit „în dar” „un inel de argint şi o rublă”. În legătură cu această lăudabilă „dovadă de înaintatre la învăţătură” Eforia şcolilor cu aprobarea secretariatului statului, publică o notă în buletinul oficial şi îi cere instructorului superior să mulţumească învăţătorului Preda Barbu din partea sa „Pentru împlinirea datoriei”. 
  
În anul 1891, revizorii şcolari R.I. Rizescu şi A. Papilian, inspectează şcoala din comuna Grădiştea declarându-se pe deplin mulţumiţi că „Domnul învăţător îşi face bine şi conştiincios datoria; arhiva este bine ţinută; de asemenea şi toate actele matricole, cataloage… în fine domnul învăţător D. Rădulescu este la înălţimea misiei ce-i este încredinţată”. 
  
Şcoala Grădiştea a funcţionat în local propriu construit încă de la începutul învăţământului sătesc, pe locul unde este în prezent localul primăriei. Aici a funcţionat şcoala sătească şi în continuare şcoala comunală, până în anul 1900, când s-a construit un nou local de şcoală, pe terenul de lângă pârâul Tugui. Acest local a fost renovat în anul 1929 şi avea două săli de clasă. Cei care –și mai amintesc de acest local spun ca pentru serbarea de sfârsit de an scolar, dar nu numai atunci, peretele ce despărțea cele doua sali de clasa se demonta, localul transformându-se intr-o veritabilă sală de spectacol. Pământul pe care a fost construit localul de şcoală a fost donat de proprietarul Barbu Tomescu. De menţionat că localul a fost construit prin contribuţia cetăţenilor. 
  
A. Școala Grădiștea 
  
În lista pentru toţi candidaţii de învăţători din judeţul Vâlcea, anul 1843, noiembrie 25 aflată în Arhivele Statului Bucureşti ( Fondul Ministerului Instrucţiunii, dosar nr. 2129/1843 ), pentru satul Grădiștea, a fost nominalizat: 
  
Ioan Niculescu în vârstă de 16 ani, fiu de birnic, candidat de învăţător, de la 1 septembrie 1843; 
  
După înfrângerea revoluţiei de la 1848 cursurile au fost suspendate, şcolile au fost închise şi sigilate. 
  
Învăţământul sătesc a fost redeschis în anul 1857, când pe baza propunerilor făcute de profesorul Şcolii Normale din Rm. Vâlcea, în urma examinării candidaţilor, a fost numit învăţător, în Grădiştea: 
  
Ion Zoican, în vârstă de 20 ani, 
  
Începând din anul 1900, Şcoala Grădiştea a avut învăţători cu diplomă de capacitate, după cum urmează: 
  
Ioan Albescu din comuna Berislăveşti judeţul Argeş, care a funcţionat în anii 1900 – 1902 
  
Preot Marinescu............, învățător 1902-1903 
  
Constantin Rădulescu 1902-1903 
  
V. Duchescu, învățător 1903-1904 
  
Ioan Albescu, învățător 1905-1906 
  
Vasile Bu(l)cheru, din comuna Prundeni, judeţul Vâlcea, care a funcţionat în anii 1903 – 1906. El este iniţiatorul înfiinţării în anul 1904 a Băncii Populare „Cetatea” care a fost una din unităţile cooperative fruntaşe de pe Valea Olteţului, cu local propriu construit în anul 1913. 
  
Ioan Brătulescu din comuna Zăicoi judeţul Dolj, care a funcţionat în anii 1906 – 1909. 
  
Nicolae R. Mateescu din comuna Drăganu, judeţul Vâlcea, care a funcţionat în anii 1909 – 1911. 
  
Constantin Diaconescu din comuna Godineşti, judeţul Gorj, care a funcţionat ca învăţător suplinitor în anul şcolar 1911 – 1912. 
  
Iosif Andreescu din judeţul Muscel, a venit la Grădiştea transferat disciplinar de către Consiliul de Disciplină al Ministerului Instrucţiunii, pentru o broşură tipărită 
  
(„De ce nu progresează ţăranii”) considerată ca având caracter incendiar. A funcţionat în anul şcolar 1912 – 1913 (intre anii 1945 – 1946 a fost Prefect al judeţului Vâlcea). 
  
În anul şcolar 1916 – 1917 nu s-au ţinut cursuri. 
  
Nicolae Şerbănescu din Grădiştea, a funcţionat ca suplinitor în anul şcolar 1917 – 1924 
  
Ştefan Iliescu din Rm. Vâlcea, a funcţionat ca învăţător titular în anul şcolar 1918 - 1919. 
  
Gheorghe Totorcea din Săcele – Gorj, a funcţionat ca învăţător titular în anul şcolar 1918 – 1919. 
  
Ioana C. Ionescu, învățătoare 1919-1920 
  
Bărbulescu C. Ilie, învățător 1919-1920 
  
Olga Vasilescu, învățătoare 1920 – 1921 
  
N.G. Șerbănescu, învățător 1919-1923 
  
Dumitru Cumpănaşu din Grădiştea a fost numit învăţător titular pe data de 1 septembrie 1922 şi a funcţionat până în anul 1942 când a fost delegat inspector de circumscripţie pentru Oltenia, la dispoziţia Ministerului Afacerilor Interne. A fost numit prefect al judeţului Dolj, începând de la 1 septembrie 1945. 
  
Natalia Cumpănaşu din comuna Mateeşti judeţul Vâlcea, a fost transferată pe data de 1 septembrie 1924 la şcoala Grădiştea de la şcoala Turceşti şi a funcţionat până la 1 octombrie 1945 când a fost transferată în oraşul Craiova. 
  
Nicolae Popa, învățător 1927-1928 
  
Adela Cumpănaşu a venit la şcoala Grădiştea detaşată de la şcoala Băeşti pe data de 1 martie 1942 şi a funcţionat până în anul 1961, când a fost încadrată profesoară la Liceul Grădiştea. 
  
Constantin Cumpănaşu a venit la Şcoala Grădiştea la 1 octombrie 1945, detaşat şi apoi transferat de la şcoala din Părăuşni şi a funcţionat până la pensionare în 1967. 
  
Maria Marinescu, învățătoare, a venit la Şcoala Grădiştea la 1 septembrie 1950, se pensionează în anul 1983. 
  
Roşculescu Elena, învățătoare, a venit la Şcoala Grădiştea în 1951 şi se pensionează în 1986. 
  
1953-1954, Școala medie Grădiștea 
  
-Țugneanu Maria, profesoară de limba și literatura română, 
  
-Calotă Ion, profesor de limba franceză, 
  
-Pașol Ion, profesor de istorie, 
  
-Olaru Maria, profesoară de matematică, 
  
-Colța Constantina, profesoară de fizică, 
  
-Olaru Nicolae, profesor de chimie, 
  
-Cumpănașu Adela, profesoară de ștințe naturale, 
  
-Fusea Nicolae, profesor de geografie, 
  
-Roșculescu Natalia, profesoară de agricultur, 
  
-Marinescu Ion, profesor de muzică. 
  
1957-1958, Școala de 7 ani Grădiștea 
  
-Stănică Gheorghe, profesor de matematică, 
  
-Cristea Mircea, profesor de fizică, 
  
-Cumpănașu Adela, profesoară de chimie și ștințe naturale, 
  
-Raneti Grigore, profesor de limba rusă și lucrări practice, 
  
-Roman Ștefan, profesor de istorie, 
  
-Calotă Ion, profesor de română, 
  
-Trăistaru Victoria, profesoară de educație-fizică, 
  
-Fusea Nicolae, profesor de geografie, 
  
-Stoica Maria, profesoară de fizică. 
  
1959-1960, Școala de 7 ani Grădiștea 
  
-Calotă Ion, profesor de română 
  
-Roman Ștefan, profesor de istorie, 
  
-Raneti Grigore, profesor de limba rusă 
  
Din revista ” Învățătorul”, revistă apărută la Râmnicu Vâlcea, începând cu 20 iunie 1925, inițiată de Teodor Geantă și la care a colaborat și Iosif Andreescu ( a fost și redactorul acesteia ), aflăm că Școala Grădiștea a primit medalia de aur pentru teatru la un concurs interșcolar prilejuit de sărbătorirea a 50 de ani de la Războiul Independenței, eveniment ce a fost sărbătorit la Mânăstirea Bistrița și la care au participat mai multe școli și numeroase cadre didactice. 
  
B. Școala Băești ( Dobricea ) 
  
În lista pentru toţi candidaţii de învăţători din judeţul Vâlcea, anul 1843, noiembrie 25 aflată în Arhivele Statului Bucureşti (Fondul Ministerului Instrucţiunii, dosar nr. 2129/1843), pentru satul Băești ( vechea denumire a satului Dobricea ), a fost nominalizat: 
  
Nicolae Popescu, în vârstă de 35 ani, fiu de preot, candidat de învăţător de la 10 mai 1840. 
  
După înfrângerea revoluţiei de la 1848 cursurile au fost suspendate, şcolile au fost închise şi sigilate. 
  
Învăţământul sătesc a fost redeschis în anul 1857, când pe baza propunerilor făcute de profesorul Şcolii Normale din Rm. Vâlcea, în urma examinării candidaţilor, a fost numit învăţător, în Băești 
  
Preda Barbu Mazilu, în vârstă de 20 ani, 
  
Gheorghe Rădulescu, învățător în anul școlar 1901-1902 
  
Gr. Popescu, învățător în anul școlar 1906-1907 
  
Învăţători: Popescu Nicolae (Băescu ăl Bătrân), Vasile Băescu, Cumpănaşu Adela (1939 – 1942), Moşteanu Maria, Popa Nicolae, Roman Paulina, Parausanu Mielu, Ionescu Constantin, Marinescu Ion, Marinescu Gheorghe, Popescu Elena, Licu Emilia, Părăuşanu Constantin, Părăuşanu Sevastiţa, Popescu Alexandru, Popescu Gheorghe, Gîngu Elena, Fîrtat Ioana, Măriuţa Adrian Petruţ, 
  
Profesori: 
  
Licu Ilie – profesor istorie-geografie, Popescu Bibica – profesor de limba şi literatura română, Gîngu Elisabeta – profesor de limba franceză, Clavac Maria – profesor de matematică, Cazacu Maria – profesor de matematică, Badea Aurel – profesor de matematică, Rădulescu Vasile – profesor de matematică, Andronache Maria – profesor de biologie, Istratie Ştefan – profesor de istorie-geografie (1974-1981), Părăuşanu Corneliu ( 1965-1984 )– profesor de istorie-geografie ( director 1974-1984 ), Părăuşanu Elena ( )– profesor de fizică-chimie, Truşculete Elena – profesor de biologie, Popa Nicoliţa – profesor de geografie, Gîngu Alexandru – profesor de istorie, Busioceanu Constantina – profesor de matematică, Ştefan Daniel – profesor de fizică, Bărbulescu Adrian – profesor de biologie 
  
Şcoala veche de la Băeşti a fost construită între anii 1922 – 1923 şi avea patru săli de clasă plus cancelarie. Aici a funcţionat şi Şcoala Generală de 8 ani până în anul 1982. Din acest an s-a învăţat într-un local nou, cu etaj, modern. La construcţia vechiului local de şcoală a contribuit cu o sumă de 20.000 lei şi primul ministru de atunci I. Gh. Duca, asasinat de legionari. 
  
Din anul 1953 la Băeşti se înfiinţează şi grădiniţă, la început cu servirea mesei şi cu cazare. 
  
Trăistaru Adela - educatoare 
  
C. Școala Obislavu 
  
În lista pentru toţi candidaţii de învăţători din judeţul Vâlcea, anul 1843, noiembrie 25 aflată în Arhivele Statului Bucureşti ( Fondul Ministerului Instrucţiunii, dosar nr. 2129/1843 ), pentru satele Obislavu si Străchinești, au fost nominalizati: 
  
Ioan Bugărescu, în vârstă de 17 ani, fiu de birnic, candidat de învăţător, de la 1 septembrie 1843, la şcoala din satul Obislavu; 
  
Constantin Culeanu, în vârstă de 19 ani, fiu de birnic, candidat de învăţător, de la 1 septembrie 1842 la şcoala din satul Străchineşti; 
  
După înfrângerea revoluţiei de la 1848 cursurile au fost suspendate, şcolile au fost închise şi sigilate. 
  
Învăţământul sătesc a fost redeschis în anul 1857, când pe baza propunerilor făcute de profesorul Şcolii Normale din Rm. Vâlcea, în urma examinării candidaţilor, a fost numit învăţător, în satul Obislavu 
  
Ioan Bugărescu, în vârstă de 31 ani, la şcoala din satul Obislavu, unde învaţau şi copiii din satul Străchineşti, acest sat având mai puţin de 50 de familii. 
  
Din 1961 Şcoală de 7 ani 
  
Din 1953 Grădiniţă 
  
Actualul local de şcoală construit prin truda locuitorilor sub conducerea primarului de atunci, Dincă Nicolae, în anul 1964. 
  
În anul 1909 a funcţionat ca învăţător la Obislavu I.N. Dumitraşcu (1988 – 1963) - „Cel mai harnic folclorist oltean, bibliografia lui reflectând o îndelungată şi bogată activitate de culegător şi editor”. A îmbrăţişat după aceea cariera de şef de staţie C.F.R. La această şcoală au mai lucrat: 
  
Învăţători. 
  
Ionescu Constantin – (1947-1948) – (1949-1952), Licu Emilia, Popescu Lavinia, Săndoiu I. Constanţa, Gîngu Elena, Curea Ionica, Petre Gabriela 
  
Educatoare. 
  
Călin Florica, Gângu Elena - invatatoare pe post de educatoare. 
  
Profesori. 
  
Licu Ilie – profesor de istorie-geografie, Gîngu Alexandru – profesor de istorie , Stănică Gheorghe – profesor de matematică, Istratie Stefan ( 1967-1968 ), profesor geografie, Ştefan Ecaterina – profesor de limba şi literatura română, Sandu Nicoliţa – profesor de limba franceză, Bălan Andrei – profesor de biologie, Părăuşanu Elena – profesor fizică-chimie, Părăuşanu Corneliu ( 1984-2000 – pensionat )– profesor de istorie-geografie, Popa Marian – profesor de matematică, Gheorghe Liana Artemisa – profesor de fizică-chimie. 
  
D. Școala Valea-Grădiștei 
  
Şcoală cu clasele I-IV cu local propriu 
  
Învăţători: 
  
Nicolae Popa, Ionescu Constantin (1948 – 1949), Mazilu Alexandru (?), Roşculescu Elena, Busioceanu Natalia, Lotreanu Dorin ( din Săscioara, com. Zătreni ), Popescu Elena, Părăuşanu Constantin. 
  
E. ŞCOALA ŢUŢURU 
  
Localul nou, cel în care funcţionează şcoala Ţuţuru, a fost terminat în anul 1964. Acest local are o istorie aparte. El a fost construit din materiale de la Şcoala Obislavu, prin încărcarea devizului de lucru al acesteia cu încuvinţarea primarului comunei de atunci, Dincă Nicolae şi contribuţia entuziastă în muncă a cetăţenilor din Ţuţuru. 
  
Înainte de a avea local propriu, şcoala a funcţionat pe rând la: 
  
Stanciu Gheorghe 1950 – 1955, Diţoi Dumitru 1955 – 1956, Dincă Constantin (Truşcă) 
  
În continuare vom reda truditorii de la catedră, într-o ordine aproape cronologică: 
  
Stan Eugen (din Sineşti), Licu Ilie, Popescu Gheorghe, Popescu Ilie (fost director), Ceaureanu Nicolae (judeţul Gorj), Ionescu Constantin (1946 – 1947), Ivănescu Nicolae (din Valea Mare), Puchin Silvia (din Zătreni), Diaconu Emilia (din Livezi), Diaconu Viorica, Ilea Ana (din Veaca), Fîrtat Ioana, Bălan Elena – educatoare, Bivolaru Maria Bodoroncea Dorina, Mihalache Mihaela, Ionescu Daniela, Petre Gabriela 
  
GIMNAZIU UNIC 
  
Pe data de 1 septembrie 1945, a luat fiinţă în Grădiştea, Gimnaziul Unic, primul de acest fel din judeţul Vâlcea. Consiliului de Administraţie al Băncii Populare „Cetatea”, din Grădiştea, a pus la dispoziţia Gimnaziului proaspăt înfiinţat localul băncii, în mod gratuit. Comitetul şcolar constituit în acest scop a amenajat în interiorul localului două săli de clasă şi cancelarie şi a confecţionat mobilier, creând astfel condiţii materiale corespunzătoare pentru începerea cursurilor. Cum era vorba de un început încă nelegalizat de minister s-a făcut apel la cadrele didactice de la şcolile primare din apropiere ca în afară de obligaţiile pe care le aveau la şcolile respective, unde erau titulari, să ţină cursuri în mod gratuit şi la gimnaziu. Aceşti dascăli minunaţi au fost: 
  
-Constantin Cumpănaşu – învăţător la Şcoala Primară Grădiştea, Director al gimnaziului şi profesor de matematică. 
  
-Ana Dăneţ – învăţătoare la Şcoala Tina, profesoară de limba română. 
  
-Adela Cumpănaşu – învăţătoare la Şcoala Grădiştea, profesoară de ştiinţe naturale. 
  
-Marinescu Ion – 1948-1950 învăţător. 
  
-Preotul Stoica – profesor de limba franceză. 
  
-Preotul Conea Ion – administrator şi profesor de muzică. 
  
-Constantin Dăneţ, de la Şcoala Tina, ca profesor de istorie şi geografie. 
  
-Marin Mosteanu, profesor de fizica-matematica. 
  
Cucu Serbanescu, secretar al Gimnaziului Unic Gradistea. 
  
Având în vedere buna organizare şi rezultatele foarte bune la învăţătură, Ministerul Educaţiei Naţionale, prin decizia nr. 88664 din martie 1946, a legalizat Gimnaziul unic de la Grădiştea, retroactiv, cu data de 1 septembrie 1945. 
  
Referinţă Bibliografică:
Istoricul învățământului din comuna Grădiștea - Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2476, Anul VII, 11 octombrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ilie Fîrtat
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

TOP AUDIENȚĂ
POEZIE

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!