Ana Ipătescu a fost o eroină a revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească. Ea s-a născut în anul 1805, în Bucureşti, iar tatăl său, Atanasie Ghiulerasa, era proprietarul unei cafenele. Acesta a divorţat de mama Anei şi s-a căsătorit cu altă femeie, Safta. Mama vitregă i-a făcut copilăria grea eroinei împiedicând-o să meargă la şcoală. Cu toate dificultăţile, Ana a reuşit să termine şcoala normală din Bucureşti.
În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendaşul Ivancea Dimitriu, de care divorţează după trei ani din cauza neînţelegerilor. În acelaşi an - 1831 - a murit şi tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia.
Cel de-al doilea soţ, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaş şi cu care Ana se mărită pentru avere.
În cadrul întâlnirilor societăţii secrete „Frăţia”, eroina îi cunoaşte pe câţiva dintre liderii care vor forma guvernul provizoriu după izbucnirea revoluţiei paşoptiste.
Ceea ce îşi doresc revoluţionarii apare în Proclamaţia de la Islaz din 9 / 21 iunie 1848. Tot atunci se formează şi Guvernul provizoriu. Când revoluţionarii au sosit în Bucureşti, în data de 16 / 28 iunie 1848, Ana Ipătescu a fost în fruntea poporului. „Ea a aruncat cu coroane de flori în trăsurile membrilor guvernului”, după cum scria Ion Heliade Rădulescu.
După trei zile, marea boierime, sprijinită de conducătorii miliţiei şi armatei, coloneii, I. Odobeasca şi I. Solomon, au încercat să înlăture noua putere. Membrii Guvernului provizoriu au fost arestaţi.
În acest moment se face remarcată Ana Ipătescu. Pe 19 iunie 1848 ea a condus mulţimea adunată în faţa palatului domnesc şi a învins contralovitura pregătită de boierimea din Ţara Românească împotriva revoluţionarilor paşoptişti. Ana Ipătescu a fost glorificată de toate ziarele din epocă. Unii spun că eroina s-a implicat în salvarea revoluţiei, nu neaparat din spirit patriotic ci pentru că nutrea o iubire înfocată faţă de fruntaşul paşoptist Nicolae Golescu.
Indiferent dacă a acţionat din dragoste pentru iubit sau faţă de ţară, faptele sale de eroism au rămas în istoria românilor.
Vanesa Tiron
Clasa a VII-a C
Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria”
