CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Scrieri >  


Autor: Florica Patan         Publicat în: Ediţia nr. 2650 din 03 aprilie 2018        Toate Articolele Autorului

Nichita Stănescu și ALTĂ MATEMATICĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Nichita Stănescu și ALTĂ MATEMATICĂ  
 
Nichita Stănescu, supranumit de unii „zeul nordic” rămâne „un poet care nu seamană decât cu el însuși'' (Eugen Simion) ; el ne propune o nouă filozofie a cunoașterii, sub forma unui joc, o ''Altă matematică'', poem apărut cu acest titlu în volumul „Măreția frigului”, 1972.  
 
În prima strofă, cu versuri de 5/13 silabe, metrică variabilă, sugerând căutarea, probabilitatea, indecizia, poetul intră într-un joc formal neomodernist, al verbului „a ști”, cu varianta afirmativ / negativă „știm / nu știm”, realizând spectaculoase salturi de la raționalul cognitiv, la iraționalul imaginar, substanță a realității percepută mental, într-un rafinat balans poetic de factură discursivă, incluzându-ne cu acest „noi” în actul cunoașterii printr-un canal de comunicare sui-generis emițător – discurs liric - receptor :  
 
„Noi știm că unu ori unu fac unu”  
 
Mai știm, în continuare :  
 
„Știm că cinci fără patru fac unu”  
 
„Știm, noi știm că opt / împărțit la opt fac unu”  
 
„Știm că unu plus unu fac doi”  
 
Sunt două planuri aici, și ele vor continua, până în final, ca spații ale cunoașterii poetice. Mai întâi, sfera cognitivă, aparținând logicii, reprezentată mai sus, cu un adevăr ca rezultat al celei mai simple înmulțiri, scăderi, împărțiri ori adunări, cele patru operații aritmetice, reprezentând lumea și adevărurile ei, așa cum sunt.  
 
Așadar, gândirea conține posibilitatea unei stări de lucruri, ceea ce poate fi gândit este și posibil. Citind poemul în cheia jocurilor de limbaj (Ludwig Wittgenstein), există două tipuri de spațiu logic : unul bivalent (spațiul da / nu, adevărat / fals ) și unul polivalent. Se pune semnul identității între gândire, imagine, imagine logică și propoziție, o propoziție nu în sens gramatical, ci ca semn care se află în relație proiectivă cu lumea.Toate acestea, gândirea, imaginea, imaginea logică și propoziția sunt modele ale realității. Unui fapt logic îi corespunde unul real. Nichita Stănescu pornește demersul său cognitiv, generator de principii, din cea mai logică situație, pentru a o răsturna și reconfigura metafizic, el, absolvent de Filozofie, teoretician al ideilor pure, pe care le decontextualizează și le recontextualizează într-o viziune proprie, cu aplecarea Gânditorului peste versantul „transparent” al lumii.  
 
Ce anume nu știm ?  
 
„dar un inorog ori o pară  
 
nu ştim cât face„ ;  
 
„dar un nor fără o corabie  
 
nu ştim cât face” ;  
 
„dar un munte împărţit la o capră  
 
nu ştim cât face” ;  
 
„dar eu şi cu tine,  
 
nu știm, vai, nu ştim cât facem” .  
 
Din nou, operații matematice cu obiecte și ființe într-un stil în care imaginarul pătrunde în fabulos, inorogul cu un corn în frunte, simbol al omului de geniu, înmulțit cu o pară, într-un gest „matematic”, de o simplitate maximă și, în același timp, absurdă, ar fi o situație, o categorie filozofică fără un răspuns posibil, și, la fel, mai departe: scăderea corabiei, simbol al cuceririlor, al pătrunderii în cele mai îndepărtate zone ale lumii, dintr-un nor ce ne apasă cu întunecimea sa, ar fi o situație imposibil de gândit rațional ; muntele, reprezentare a înălțimilor spațiale, dar și spirituale, împărțit la o capră ce pare că-i saltă piscurile, nu poate avea o soluție nici rațională, nici imaginară, nici absurdă. Gramatical, propozițiile încep cu un „dar” adversativ, reprezentând relația, ca și categorie filozofică, rezolvată prin coordonare adversativă, cu senzația de balansare într-un echilibru sensibil „știm” / „nu știm”, percepții firești, experimentate prin experiență, și altele „transparente”, care se presupun, și „nu se văd”. Cele din urmă rămân definitiv nerezolvate, poetul alegând finalmente o altă cale de soluționare a demersului său cognitiv.  
 
Ajungând la cunoașterea propriei ființe, „eu și cu tine”( nominativ plus acuzativ / subiect plus complement asociativ), considerând structura un subiect multiplu, în logica unui cuplu, eul poetic configurează neputința de a ști prin interjecția dezolării „vai” și repetiția verbului la forma negativă „nu știm, vai, nu știm cât facem”, asumat liric în egală măsură de cei doi protagoniști.  
 
Strofa a doua este o punte de trecere spre acel ALTCEVA prefigurat încă din titlu, aici rămânem încă în sfera semantică a lui „știm cât face / fac”, dar termenii operațiilor cât și soluțiile sunt absurde :  
 
Ah, dar o plapumă  
 
înmulţită cu un iepure  
 
face o roșcovană, desigur,  
 
o varză împărţită la un steag  
 
fac un porc,  
 
un cal fără un tramvai  
 
face un înger,  
 
o conopidă plus un ou,  
 
face un astragal...  
 
Metrica, încă și mai scurtă, 3/10 silabe, asociațiile inedite de cuvinte: ''plapumă'', '', ''varză'', „steag”, „tramvai'', ''conopidă'', „ou”, „astragal”, intrate în categoria filozofică a esenței, ca substanță a ceea ce este real, ce corespunde substantivului, nume de obiecte, dar și de ființe :„iepure”, „roșcovană”, „porc”, „cal”, „înger” : metrica, așadar, și ritmul alert, pe nerăsuflate, din strofa a doua, induc, mai întâi, trăiri nedefinite, într-o lume ce pare cu totul confuză, ce nu mai seamănă unei realități logice, ci, mai degrabă, ilogice, intrate într-o metafizică a cunoașterii existenței și în încercarea de a înțelege „matematic” Lumea, prin jocurile de limbaj, poetul operează cu elemente concrete, care, departe de a lăsa lumea așa cum e, o re-creează , proiectând-o în imaginarul inefabil, „invizibil”.  
 
Alte categorii filozofice, precum relația (configurată prin forme comparative și relative), acțiunea, posesia și pasiunea, timpul, spațiul, calitatea ( exprimată prin adjective ) lipsesc sau sunt foarte puțin reprezentate sau figurate simbolic, doar cantitatea este văzută ca rezultat în operațiile aritmetice propuse : numerale de ordinul unităților celor mai mici : „un” și „o”, atât în ipoteze sau ca termeni ai operațiilor, cât și în soluții. Surprinzătoare soluții, dar poetul are propriul său limbaj, dând înțelesuri proprii, vizionare, lumii, răsturnându-i sensurile. Pentru că adunând și înmulțind, scăzând și împărțind, acțiuni cotidiene, absolut firești, au un rezultat corect, rațional. Acelorași acțiuni aplicându-li-se termeni nepotriviți, alambicați, ce răstoarnă realitatea și „legile” ei, în stil stănescian, cu dicteu automat sau nu, atunci când avem și răspunsuri, li se cuvine, desigur, o altă realitate, și ea răsturnată pe care o percepem încă, în plan mental, apropiindu-ne de miracol surprinși afectiv, temători, tensionați.  
 
Pentru a descrie lumea, imaginea își are obiectul din exterior și îl reprezintă ca adevărat sau fals. Prin urmare, forma de reprezentare rezidă din identitatea formei logice cu forma realității. Deci forma logică este comună limbajului și lumii. Obiectele reprezentate sunt definite ca substanță a realității imediate, repet, prin substantive, și când combinarea lor prin operații matematice nu poate avea un rezultat accesibil prin experiență, percepții sau senzații, ca într-un discurs despre Dumnezeu, de exemplu, circumscriind realitații imaginarul, atunci nu pot fi descrise, însă pot fi arătate. În ceea ce nu știm, Nichita Stănescu face așadar distincția între ceea ce poate fi spus și ceea ce poate fi arătat. Ce înseamnă în lirica lui Nichita „invizibil” și „transparent” ne lămurește însuși poetul :…„Nu invizibile, pentru că prin invizibil se vede. / Transparente, pentru că prin transparență nu se vede, / transparența fiind memoria plângândă a tot ceea ce este invizibil” (în „Pierderea cunoștinței prin cunoaștere”).  
 
Metrica, mai scurtă, precum si ritmul alert, din strofa a doua, imaginile iraționale induc stări de confuzie, pentru ca apoi, în ultima strofă, sentimentul iubirii să acceadă spre ideea de statornicie în comuniune și să aibă o înaltă intensitate : ''Numai tu și cu mine / (...) adunați și scăzuți / rămânem aceeași...''A treia parte este remarcabilă prin amplitudinea structurală a sentimentului asupra mentalului, ca aspirație poetică de cunoaștere și descifrare a Ființei, prin iubire, sentimentul cel mai înălțător. Avem și o soluție aici, în problema cunoașterii poetice: superioritatea emoției, a sentimentului, față de rațional, inima nu poate transfigura realitatea, nu poate deforma sau distorsiona, nu poate alungi sau răsuci lumea, adevărul ei este mai real decât cel aflat de mentalul nostru, cu senzații și percepții ce pot fi neconforme realității.  
 
„Prin dragoste, prin sentiment, prin această fereastră a legii ne uităm şi noi cu colţul inimii noastre” spune Nichita în „Fiziologia poeziei”.  
 
„Pieri din mintea mea! / Revino-mi în inimă ! întoarcerea prin impunere (două verbe la imperativ) și dublă exclamație, la trăirea sentimetului de iubire, dincolo sau dincoace de percepții mentale, contemplarea iubirii în stare pură, aceasta este o „altă matematică”, nu pentru minte, ci pentru suflet, o opțiune poetică pentru categoria filozofică a pasiunii ce pune în mișcare Lumea.  
 
„Altă matematică”, „Frunză verde de albastru”, „Necuvintele”, totul la Nichita Stănescu înseamnă „aventura limbajului” ce „se întoarce, în cerc, asupra limbajului însuși” , pentru că el „oftează abstract” și „filozofează ermetic” (Daniel Cristea- Enache, în „Lyrica magna”).  
 
Florica Patan : Nichita Stănescu și ALTĂ MATEMATICĂ  
 
Alba Iulia, 31 martie, 2018  
 
imagine internet  
 
Referinţă Bibliografică:
Nichita Stănescu și ALTĂ MATEMATICĂ / Florica Patan : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2650, Anul VIII, 03 aprilie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Florica Patan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florica Patan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

VALIDARE ACCES CONFORM GDPR

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!