CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Reportaj >  





La incași
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Parcă am ochii plini cu nisip (de nedormit), şi păşesc rigid, pe picioare ca de lemn.  
  
*  
  
Aterizăm ȋn Lima.  
  
Cambio de moneda extranjera (= schimbare de bani străini): 1$ = 3,115 soles.  
  
De la Agencia de viaje {se citeşte [Ahensia de viahe] = Agenţia de voiaj} cumpărăm imediat bilete spre oraşul Cuzco, 84$.  
  
*  
  
Mă lupt cu spaniola, memorȃnd cuvinte ȋntȃlnite pe drum:  
  
Levanter = a ridica;  
  
Empuje = a ȋmpinge [mie-mi vine să zic: a... ȋmpunge!];  
  
Cama = pat;  
  
uno cuarto con una cama para dos personas [= o cameră cu un pat pentru două persoane].  
  
*  
  
Ȋncerc, de curiozitate, ȋn avion, inka-cola, o răcoritoare numită „coca-cola peruviană”.  
  
*  
  
Ȋmi plac meciurile latino-americane. Faze de gol, 11 metri, la TV-ul companiei aeriene LANPERU. Am intrat ȋn Imperiul Fotbalului - (ȋn Statele Unite nu e la modă acest sport, doar baseball-ul – precum oina romȃnească – şi fotbalul lor - care-i un fel de rugby).  
  
*  
  
Lanţuri de munţi stȃncoşi (Anzii), presăraţi cu vulcani activi, despăduriţi - aeroplanul trecȃnd aproape de creste. Aceştia se ȋntind pe 8.000 km lungime, ȋn partea vestică a continentului, din Venezuela pȃnă ȋn Ţara de Foc, cu vȃrful cel mai ȋnalt din America de Sud: Aconcagua, de 6.958 m, aflat ȋn Argentina.  
  
*  
  
Aterizăm la Cusco [se grafiază şi „Cuzco”], oraş de munte, fostă capitală a Imperiului Incaş.  
  
Acoperişurile cafenii ale caselor.  
  
Ȋn aeroport melodii băştinaşe la caval, muzicanţi ȋmbrăcaţi ȋn costume populare, roşii. Aşteptau sosirea turiştilor, la fiecare avion, ȋntr-o atmosferă de sărbătoare.  
  
*  
  
Cusco a fost întemeiat de Manco Capac [mă gândeam: Capac, ce nume, ca-n româneşte] în jurul anului 1250 d.C.  
  
Următorii conducători incaşi: Sinchi Roca, Lloque Yupanqui, Mayta Capac, Capac Yupanchi, Inca Roca, Yawar Huaca, Wiracocha, Pachacutec Inca Yupanchi (1438-1471), Tupac Yupanchi (1471-1493), Huayna Capac (1493-1523), Huascar (1523-1532), Atahualpa (1532-1533). La primii nu se cunosc anii de domnie, nu s-au găsit documente.  
  
Perioada de formare a culturii incaşe durează din 1250 până în 1438, când începe expansiunea, curmată de invazia spaniolă în 1532.  
  
Dar triburi quechua au existat din jurul anului 1000 î.C. în regatul numit Marcavalle. Abia către anul 1100 d.C., odată cu culturilor Killki şi Lucre, se iniţiază civilizaţia incaşă.  
  
Tahuantinsuyo [în quechua] se traduce prin Tarâmul celor patru cartiere, care simbolizează unitatea culturilor andine realizată de către incaşi.  
  
*  
  
Cu taxiul (10s ≈ 3,21$, de două ori mai scump ne-a luat ghida - fiindcă nu ştiam preţurile) la Hotel El Sol [= Soarele].  
  
Avenida Sol.  
  
Universidad Andina de Cusco.  
  
Palacio de Justicio.  
  
Palacio Municipal cu galerii de pictură.  
  
[Nu-i nevoie de tradus, sună ca-n romȃnă!]  
  
Viva El Perú Glorioso [= Trăiască Peru, gloriosul] scris mare pe munte.  
  
Colegio Nacional de Ciencias [= Colegiul Naţional de Ştiinţe] (1825-1960) lăngă hotelul nostru.  
  
Am pornit-o pe străzi la-ntămplare...  
  
*  
  
Mănȃnc ceva galben, iute (causa rellena) şi beau un suc cald, negru (chicha morada), apoi un fruct dulce, copt, cu gust de cartof prăjit (oca).  
  
*  
  
Ȋn cele 20 de ţări hispanice [Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, R. Dominicană, Equador, Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Porto Rico (din 1898 sub control american), Salvador, Spania, Uruguay, Venezuela] se folosesc accente diferite ale limbii spaniole, ȋncȃt vorbitorii ȋşi dau seama din ce ţară e fiecare. De exemplu, argentinienii, care-s jumătate de origine italiană, pronunţă cuvintele mai preluuung.  
  
Mă gândesc că limba latină a dispărut (e limbă moartă), deşi romanii, mai ales prin Imperiul Roman, au dăinuit peste 2.000 de ani (de la 753 î. C., fondarea Romei, până în 1453 d. C., căderea bizantinilor sub turci; Imperiul Roman de Apus fusese distrus în anul 476 d. C. de regele barbar Odoacre), în vreme ce spaniola, prin largile colonii americane, a devenit o limbă de circulaţie întinsă.  
  
Greaca veche, persana, latina, sanscrita, turca, franceza, engleza au dominat în diverse perioade. Care va fi următoarea?  
  
Pe viitor o să conteze ce naţie va reuşi să colonizeze alte planete, impunându-şi astfel limba ei care va căpăta preponderenţă şi mai mare.  
  
*  
  
Prin magazine lucruri de iarnă: pulovăre, mȃnuşi, căciuliţe.  
  
Iglesia de la Merced (iglesia ȋnseamnă biserică); am intrat înăuntru.  
  
Şi prin Brazilia, ȋn 1993, am văzut acelaşi stil de biserici şi catedrale catolice.  
  
Pinacoteca (tablouri pe teme religioase).  
  
Expoziţia de caricatură Rodolfo Manga Allosilla.  
  
*  
  
3.500 m altitudinea oraşului Cusco, fostă capitală a Imperiului Incaş.  
  
*  
  
Qorikancha era locul sacru al incaşilor. S-a estimat la circa 9.000.000 numărul incaşilor când au sosit conquistadorii [= cuceritorii], în anul 1532, sub comanda lui Francisco Pizarro (1475-1541). Inca (şeful statului) avea autoritate absolută, şi era considerat Fiul Soarelui; el se sprijinea pe nobilime şi preoţi. Apogeul imperiului este atins în sec. 15. Incaşii sunt apoi decimaţi de viruşii / bolile europenilor.  
  
*  
  
Pizarro, ajutat de fraţii săi, Gonzalo (1502-1548) şi Hermando (1478 ? - 1578), au venit doar cu câteva sute de soldaţi şi aventurieri hispaniarzi, reuşind supunerea a milioane de indieni: datorită armelor superioare, cailor ce le asigurau mobilitate, plus ... viruşii (!)  
  
Ultimul împărat incaş, Atahualpa (c. 1500 - 1533), este decapitat în 1533.  
  
*  
  
În august 1536 se desfăşoară o puternică rebeliune incaşă, condusă de generalul Kiso Yupanki, împotriva Limei, oraşul abia fondat de hispanici.  
  
*  
  
Mulţi conquistadori erau iliteraţi (nu ştiau să scrie), iar cronicele rămase, deci documentele oficiale, au fost întocmite de scribi - care ar mai fi „rotunjit” informaţiile, ori au omis unele detalii.  
  
*  
  
Conform săpăturilor arheologice, descoperind oseminte umane din acea perioadă, se consideră că spaniolii i-au învins pe incaşi cu ajutorul altor triburi indigene, care se răzbunau pe cruzimea cu care fuseseră asupriţi de către incaşi.  
  
Lui Pizarro, trecut de 50 de ani, i se oferise o concubină indiană tânără, iar - când incaşii au atacat – aceasta a trimis mesageri la tribul ei, care a sărit în ajutorul spaniolilor, aşa au învins – consideră arheologii. Celebra strategie divide et impera (învrăjbeşte-i pe adversari între ei, pentru a-i putea stăpâni) de pe vremea romanilor.  
  
Cronica spaniolă spune că un flanc al conquistadorilor ar fi reuşit să-l izoleze şi ucidă pe conducătorul incaş, lasând astfel turma fără păstor. Prinşi de panică, incaşii s-au retras în dezordine... [Cronica nu menţionează nimic despre ajutorul celorlalte triburi indigene.]  
  
*  
  
Pizarro îl spânzură, în urma unor altercaţii, pe Diego Almagro (1475-1538), alt conquistador, dar moare datorită unei răni la gât provocată de partizanii acestuia în 1541.  
  
*  
  
La restaurantul Amaru Cafe Pizzeria Pub iau o bere Cusqueña (fabricată în Cusco).  
  
Pescado con ajo [= peşte cu usturoi].  
  
*  
  
Trag vânzătorii de noi să cumpărăm...  
  
M-a apucat o amigdalită, de care nu mai avusesem din clasa a opta, cand le operasem... Mă durea-n gât, că m-am dus imediat la farmacie şi-am luat antibiotice, altfel îmi stricam tot concediul.  
  
630$ cheltuiţi în prima zi (din 1.500$ cât posedam)... şi mai rămăsese o săptămână jumătate de vacanţă.  
  
*  
  
Cu trenul, în zigzag, spre Machiu Picchiu (130 km de Cusco): merge când înainte, când înapoi – nu poate face altfel curbele pe acest traseu deosebit de accidentat.  
  
Nu se permite trecerea dintr-un vagon într-altul  
  
(Por su seguridad no esta permitido pasar de un coche a otro).  
  
*  
  
Case de lut până spre crestele munţilor.  
  
Stâlpi cu linii de-naltă tensiune.  
  
Creşte chiar pe povârnişurile verticale ale stâncilor.  
  
Pe bancheta din faţa noastră doi canadieni ne arată monede canadiene de 5 si 10 cenţi şi-s revoltaţi că încă este efigia Reginei Angliei pe ele! Cică la fel e şi-n Australia. Canada şi Australia încă sunt colonii? [1 $SUA = 1.14 $CAN]  
  
Serviciul cu elicopterul este interzis spre Machiu Picchiu pentru a nu distruge ruinele din cauza vibraţiilor.  
  
*  
  
Vârfurile masive ale rocilor intră în nori.  
  
Cele mai înalte lanţuri muntoase de pe glob sunt: Himalaya (8.848 m la Everest), Anzii, şi Munţii Stâncoşi (Rocky) din SUA-Canada.  
  
*  
  
Un avocat peruan, din tren, îmi spune că în Lima locuieşte un român, Valentin Popescu, preot misionar venit din Argentina, care vorbeşte spaniolă cu accent argentinian.  
  
*  
  
Ghidul cu un steag galben în mână. Vorbeşte spaniolă şi engleză.  
  
*  
  
¿Donde es el baño publico? [Unde este veceul public?]  
  
Spaniolii pun semnul întrebării, dar analog şi pentru semnul exclamării, atât la început - însă întors pe dos, cât şi la sfârşit.  
  
*  
  
Prăpăstii înfiorătoare.  
  
Înălţimi ameţitoare.  
  
Trepte săpate în piatră.  
  
*  
  
Un grup de japonezi.  
  
Incaşii credeau într-un spirit al muntelui.  
  
Câteva autobuze ne cară până la ruinele din Machiu Pichiu, aflat la 2.670 m altitudine, considerat loc misterios, sacru.  
  
Construit din piatră.  
  
De jur împrejur se-ntinde jungla, cu pădurea tropicală. 5.000 de specii de plante trăiesc aici, plus şerpi veninoşi.  
  
Nu s-a păstrat nici un document despre acest loc, nici numele incaş al său nu se ştie - Machu Picchiu este denumirea muntelui. UNESCO îl recunoaşte ca zestre culturală a umanităţii.  
  
Ghidul ne explică repede. Cu carneţelul şi pixul în mână eu notez, notez continuu – şi omul, văzându-mă, zâmbeşte la mine.  
  
*  
  
Exploratorul american Hiram Bingham a anunţat public în anul 1911 descoperirea ruinelor la canionul format de râul Urubamba, de fapt le-a aflat de la un ţăran. Ruinele erau acoperite de junglă. 100 oameni de la National Geographic au lucrat pentru a dezgropa ruinele (tăiat copacii, plantele, izgonirea şerpilor). Bingham a publicat şi-o carte: „Lost Cities of Inka” [Oraşele pierdute ale incaşilor].  
  
Conquistadorii menţionaseră locul în câteva documente din sec. 16. Incaşii au rezistat invadatorilor, ultimul bastion al băştinaşilor fiind în Vilcabamba, capitala lor, apoi s-au refugiat în junglă. Machiu Picchiu a fost abandonat. S-au descoperit 173 rămăşiţe umane aici, dintre care 150 provenind de la femei, toate duse la Universitatea Yale din SUA, pentru studiu, dar neînapoiate – ghidul glumeşte că: vor fi returnate când se vor întoarce incaşii!  
  
S-a zvonit că indienii ascunseseră comori de aur în junglă, dar nimeni nu le-a găsit până-n ziua de astăzi: legenda spune că trebuie să cauţi Stânca Albă şi de acolo, la trei zile de călătorie, s-ar găsi aurul (în oraşul Paititi)... dar, pân’ acum, s-a dovedit a fi, pentru toţi aventurierii, doar un El Dorado! Când eşti pierdut în junglă, tot legenda ne glăsuieşte, vezi strălucind... aurul incaşilor! [precum în deşert... fata morgana].  
  
S-au descoperit multe citadele incaşe: Wiñay, Wayna, Sayacmarca, Phuyupatamarca, Choquequirao, iar pe munte sunt cărări incaşe.  
  
Cetăţuia de la Machiu Picchiu, dedicată primilor incaşi – despre care se zice povesteşte c-ar fi venit din templul cu trei ferestre, a fost construită timp de 30 ani, de circa 1500 persoane, care plăteau taxe muncind. Aveau muzică, deoarece melodiile ridică spiritele şi astfel dau forţă.  
  
500 de oameni locuiau aici. S-au găsit scule de bronz, vase de ceramică.  
  
Ghidul vorbeşte mai bine quechua [limbă incaşă] decât spaniola. „Alin Lenciu” [transcris fonetic] înseamnă „Salut” în quechua, iar „Allin Phunchay” = Bună ziua, sau Bună dimineaţa.  
  
Se mai vorbeşte şi aymara, o limbă pre-incaşă.  
  
Acestea nu au o grafie proprie, dar folosesc sistemul spaniol de scriere.  
  
*  
  
Simţeam un gol în gât,  
  
gol în stomac...  
  
din cauza altitudinii.  
  
Gâfâiam ca un greiere, mi se zbătea inima ca la puiul de găină...  
  
*  
  
Am ajuns la un Observator Astronomic: incaşii cunoşteau punctele cardinale, şi foloseau un calendar al lor. Aveau cúlturi pentru perioadele agricole, care se ţineau într-un loc numit Intihuatana.  
  
*  
  
Templul cu trei ferestre – ridicat în memoria originii incaşilor.  
  
Roca Sagrada [Stânca Sfântă], pe care-o atingi şi iei energie, uitând de necazuri – numită centru energetic.  
  
Templul Soarelui, deasupra tombei incaşe, similar cu Templul Koricancha din Cusco, este dedicat zeului incaş de cel mai mare rang. În timpul solstiţiilor de vară (21 iunie) şi iarnă (21 decembrie) razele solare intră prin două ferestre în poziţii anumite.  
  
*  
  
Camera de depozitat.  
  
Cimitirul incaş.  
  
Ca oglindă foloseau... oglinda apei dintr-un vas.  
  
*  
  
Sisteme de curgere a apei.  
  
*  
  
Printre ruine păşteau lame, ca nişte oi albe cu gâtul lung.  
  
Etimologic, cuvântul „lamă” [animal din familia de Camelidae] provine din spaniolul „llama” [= a (se) chema]. Spaniolii, zărind acest animal pe câmp, ar fi întrebat un incaş:  
  
- Cum se cheamă? [¿Como se llama?]  
  
Indianul n-a înţeles, şi-a repetat cuvântul:  
  
- ...llama... llama...  
  
Şi-a rămas numele de llama, în spaniolă, de unde a intrat în alte limbi europene: de exemplu în franceză lama, şi de-aici în română, lama. În engleză, llama, se pronunţă [lä’ma], cu a prelung.  
  
Dicţionarele îl prezintă etimologic ca trăgându-se din limba quechua. Tot din familia Camelidae mai fac parte animalele: alpaca, guanaco, vicuña.  
  
Analog ar fi fost istoria şi privind „cangurul” în Australia:  
  
Cum se numeşte acest animal care sare? a-ntrebat un european.  
  
„Kan-gu-ru”, a răspuns indigenul în limba unui trib arborigen, KANGURU însemnând „nu înţeleg” (!)  
  
*  
  
Pe aproximativ 10.000 m2 se întind ruinele.  
  
Machiu Picchiu se împarte în: sectorul urban (lângă Muntele Putucusi), şi cel agricol. Clădirile fuseseră acoperite cu plante uscate, numite ichu.  
  
*  
  
Templul Condorului: o stâncă ce aduce a condor zburând. Are canale subterane, şi era întrebuinţat ca închisoare.  
  
Condorul era considerat pasăre sfântă, căreia i se aduceau sacrificii.  
  
*  
  
Am prânzit la restaurantul Kipu.  
  
Nu mă pot abţine de la dulciuri!  
  
Printre altele, am consumat un fruct arătând a mandarină, dar cu alt gust: granadilia.  
  
*  
  
Cu PeruRail, companie feroviară, înapoi spre Cusco.  
  
mai 2007  
  
Referinţă Bibliografică:
La incași / Florentin Smarandache : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2873, Anul VIII, 12 noiembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Florentin Smarandache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florentin Smarandache
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!