CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Reportaj >  





IARĂȘI DESPRE VIKINGI
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Vikingii au fost pirați scandinavi, care au atacat și prădat mănăstiri, porturi, orașe, în nordul Europei, omorând în special clerici, femei, copii… și pe toți cei care le opuneau rezistență.  
  
Atacurile lor s-au desfășurat începând din ultima decadă a secolului VIII până în secolul XII (între anii 789-1100).  
  
Jefuiau, prădau, omorau, luau ostatici și se retrăgeau cu corăbiile pe mare – până să vină armatele locale să-i înfrunte.  
  
Intrau și în interiorul teritoriului pe fluvii navigabile, ajungând până în Rusia și la Marea Neagră, Marea Caspică, Constantinopol, Califatul Abbasit.  
  
Au ajuns și-n Islanda, Insulele daneze Faeroe, Groenlanda, și în America de Nord (coastele canadiene de astăzi).  
  
Viking înseamnă, de fapt, „jefuitor”.  
  
Distrugerea mănăstirilor era explicată de pioși ca pedeapsă de la Dumnezeu, fiindcă oa-menii erau păcătoși.  
  
Vikingii erau păgâni (necreștini). Creș-tinarea lor a început abia în sec. VIII-X. Ei proveneau din trei țări: Danemarca, Norvegia și Suedia.  
  
Cauzele raidurilor erau:  
  
- ostilitatea mediului înconjurător în care trăiau: teren nefertil, frig, gheață (deci… trebuiau să fure de la alții pentru a supraviețui!)…  
  
- conflictele dintre facțiunile scandinave rivale.  
  
Rezolvarea acestora s-a făcut prin… jefuirea țărilor bogate din sud, mai ales: Anglia, Irlanda, Francia [aproximativ actuala Franță].  
  
Pe lângă jefuiri, vikingii se ocupau și de negoț, vânzând fildeș, blănuri de animale și chihlimbar negustorilor arabi - și primind în schimb monede arabe de argint (dirhems).  
  
Simpli fermieri scandinavi au devenit vikingi – din necesități de subzistență.  
  
Iar exilați regali au acționat ca lideri ai vikingilor în luptele interne pentru putere – privind succesiunea la tron (de pildă: Olaf Tryggvason și Erik Bloodaxe).  
  
În agricultură se ocupau cu creșterea animalelor. Transporturile erau dificile din cauza mlaștinilor și multelor lacuri. Doar iarna, când acestea înghețau, puteau trece.  
  
 
  
Religia vikingilor se referea la ritualuri, festivități, și sacrificii. Nu erau interesați de viața de dincolo (după moarte) și nici n-aveau metode să diferențieze răul de bine.  
  
Ei credeau în trei zei:  
  
Odin - zeul puterii, înțelepciunii, poeziei, războiului.  
  
Thor - zeul fulgerului și tunetului, al vântului și ploii, al vremii bune pentru recoltă.  
  
Freyr - zeul sănătății, fertilității și bogăției.  
  
Se considera că după moarte sufletele războinicilor-eroi erau luate de semi-zeiță Valkyries.  
  
Morții erau cremați și cenușa pusă într-o urnă de ceramică și îngropată.  
  
 
  
În epoca vikingilor existau sclavi. Iar puterea monarhului era limitată de o adunare, care trebuia să aprobe deciziile majore.  
  
Vikingii foloseau corăbii lungi, cu pânză și vâslași.  
  
Navigau, pentru a identifica un uscat, orientându-se după stele și poziția Soarelui, după norii formați deasupra uscatului, ori după direcția de zbor a păsărilor.  
  
Vikingii au fondat și așezări pe locurile pe care le cucereau, dezvoltându-le la statutul de orașe, cu o populație numărând 1.000-1.500 de locuitori.  
  
Unele orașe au fost abandonate, de exemplu, Bírka (în anul 970) și Hedelby (în anul 1100). Altele au rezistat (Århus).  
  
Bărbatul domina în familie. Căsătoriile erau aranjate, bărbatul plătea mireasa. Femeile aveau dreptul să divorțeze.  
  
 
  
Un cronicar danez, Saxo Grammaticus, în jurul anului 1200, a relatat despre viața și războaiele scandinavilor.Unii consideră că presa proastă [documentare despre violența și strică-ciunile vikingilor] a fost părtinitoare, deoarece documentele scrise rămase provin de la cronicari călugări și clerici, care erau înrăiți contra vikingilor care le atacaseră mănăstirile.  
  
Vikingii se trăgeau și din meșteșugari, negustori și fermieri cinstiți.  
  
 
  
După destrămarea Imperiului Roman de Apus s-au format state și stătulețe care s-au războit permanent.  
  
În sec. III-V francii și anglo-saxonii au invadat Imperiul Roman în diferite rânduri.  
  
Vikingii s-au dedat la cruzimi și terori pentru a înspăimânta, a îngrozi victimele – deci a-i cuceri mai ușor.  
  
Între anii 885-886 ei au atacat și Parisul, navigând pe Sena.  
  
Aveau flote de 10-15 sau mai multe vase cu pânze. Într-un vas încăpeau până la 70 de oameni (vâslași și luptători).  
  
Primele atacuri au avut loc în anii 789 și 793 asupra a două mănăstiri engleze, deoarece mănăstirile erau ținte ușoare. Lumea era șocată: de ce Dumnezeul și sfinții n-au sărit să apere mănăstirile?...  
  
Au fost regi care i-au plătit cu arginți pe vikingi ca să nu-i atace, ci să plece; iar alții le-au dat pământ să se așeze.  
  
Cei care s-au stabilit au fost asimilați de populația majoritară. Așa s-a format Normandia (în Francia).  
  
Vikingii au contribuit la prăbușirea Imperiului Carolingian.  
  
Francia și Irlanda au fost puternic lovite de bandele de vikingi în sec. IX.  
  
Doi vikingi, Bjarni Herjolfsson în anul 985 și Leif Eiriksson, în jurul anului 1000, pe când navigau, au fost împinși de curenții din Groenlanda pe coastele nord-americane. Așadar, se consideră că vikingii au descoperit America înaintea lui Columb cu o jumătate de mileniu.  
  
Vikingii au avut rare bătălii navale - când se urcau pe puntea vasului inamic și luptau cu spada.  
  
Ca arme de luptă foloseau: topoare, săbii cu două tăișuri, sulițe cu tijă lungă de 2-3 metri, și scuturi pentru apărare.  
  
Vikingii au atacat și în Mediterană Spania creștină (Regatul Galicia și Asturias) și musulmană (Emiratele Umayyade din Cordova) din Peninsula Iberică, dar au fost învinși.  
  
În est, vikingii suedezi au navigat pe râurile rusești Volga și Lovat-Dneiper spre Bizanț și Califatul Abbasit pentru comerț.  
  
În sec. XIII, era vikingilor se încheiase.  
  
Dar bande de pirați au continuat să existe... până în prezent!  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
IARĂȘI DESPRE VIKINGI / Florentin Smarandache : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2812, Anul VIII, 12 septembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Florentin Smarandache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florentin Smarandache
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!