CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Reportaj >  





Despre vikingi
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
La Hostelul Hlemmur, în Piața Hlemmur din centrul Reykjavík-ului, dormit trei nopți (în total 87$), destul de ieftin. Paisprezece inși în cameră, paturi suprapuse; dar e liniște, curat, fără gălăgie – se vorbește în șoaptă. De fapt, nici nu stau în cameră: plec dimineața cu noaptea-n cap și mă întorc seara târziu din tururi – adorm aburit. Ziua urcăm la cascade, mergem pe ghețare, intrăm în peșteri de gheață – și conversez tot timpul cu ceilalți vizitatori.  
  
Curios că și la hostel lucrează un echipaj internațional (recepționiști, cameriste) din Cehia, Suedia, Marea Britanie, Argentina etc. Ca să nu mai vorbim de turiști! Vecinul meu de pat este din Albania... Colegi de autobuz din: Uruguay, Polonia, Macedonia ș.a.m.d.  
  
Reykjavík a devenit cosmopolit... mulți emigranți (incluzând români), în căutare de muncă, s-au stabilit temporar.  
  
Se vorbește engleză pe stradă, te înțelegi cu oricine. Nu e nevoie să știi islandeza...  
  
Prin buticuri și prin agenții plăteam în dolari, dar primeam restul în krona locală. Cosmopolitismul a ajuns în asemenea măsură, încât pe la magazine, chiar și islandezii get-beget trebuie să vorbească engleză pentru a cumpăra – deoarece vânzătorii provin dintre emigranți.  
  
Islandeza are cuvinte comune cu celelalte limbi scandinave (daneza, suedeza și norvegiana), dar nu se înțelege de către acești vorbitori. Pe când danezii, suedezii și norvegienii se înțeleg între ei.  
  
75% dintre islandezi sunt luterani. Catolicii urmează datorită emigrației irlandeze. 3.500 de persoane au o religie indigenă. Dar... numai 10% dintre locuitori merg la biserică.  
  
 
  
Femeile islandeze, la căsătorie, nu își schimbă numele după bărbat, îl păstrează pe al lor.  
  
Son, iar la alți scandinavici sen, înseamnă fiu. Iar un s înaintea acestor cuvinte formează genitivul: ...(s)son ori ...(s)sen = fiu lui.  
  
De exemplu: Erlendur Bjorksson = Erlendur, fiul lui Bjork; şi Bjort Bjorksdottir = Bjort, fiica lui Bjork, unde dottir = fiica (asemănător cu engleza, daughter [do:tăr]).  
  
Fiul lui Erlendur Bjorksson, al cărui prenume este, să zicem, Leifur, se va numi: Leifur Erlendsson, iar fiica sa, al cărei prenume este, să zicem Thórdis, se va numi: Thórdis Erlendsdottir. De aceea, islandezii își folosesc doar prenumele și niciodată numele de familie (care este patronimic – rezultat după tată).  
  
În românește -escu înseamnă fiul/fiica lui: Petrescu = fiul/fiica lui Petre.  
  
La bulgari și ruși, fiul ia numele de familie al tatălui (de exemplu Ivanov), iar mama și fiica vor avea numele de familie Ivanova.  
  
 
  
Nynorsk (norvegiana veche, numită și landsmål) este folosită de 10-15% din populația Norvegiei, fiind, alături de bokmål (norvegiana cărturărească) folosită de 85-90% din populație, o formă standardizată a limbii norvegiene.  
  
Limba daneză se învață în școlile islandeze.  
  
 
  
Conform unor surse, primii care s-ar fi stabilit în Islanda ar fi fost călugări irlandezi înainte de anul 700 D.C.  
  
Alte surse consideră că, din cauza brutalității regelui lor, grupuri de norvegieni (tribul nordic) au găsit refugiu în Islanda, insulă nelocuită, începând din anul 870 D.C. atrăgând și celți din Insulele Britanice.  
  
Ingólfur Arnarson, un nobil norvegian, s-a așezat pe insulă în 874, chiar pe locul unde astăzi este Reykjavík; el a dat numele orașului (patronimul).  
  
Trăiau în clanuri și erau fermieri. Familiile posedau și sclavi. Nu aveau o formațiune statală, însă, din cauza conflictelor care au început să apară între locuitori, în anul 930 D.C. s-a instituit o Adunare (considerată astăzi ca primul Parlament din lume) denumită Alþingi, în localitatea Þingvellir, pe malul Râulul Öxará, adunare formată din șefii de clanuri, ce avea menirea de a rezolva disputele. Apoi, au insistat să promulge un sistem legal unitar în toată Islanda.  
  
Adunarea (judecata) se ținea în primele două săptămâni din luna iulie. În 1778 adunarea s-a mutat la Reykjavík. Pedepsele vinovaților erau: amenzi monetare, exil temporar, sau scoaterea permanentă în afara legii (pentru crime, violuri, sperjururi).  
  
Persoanele aflate în afara legii puteau fi ucise legal de oricine, iar averea lor era confiscată.  
  
 
  
Islandezii s-au creștinat în anul 1.000.  
  
Biserica a devenit independentă în 1096, odată cu instituirea dijmelor.  
  
Islanda trece sub Coroana daneză (Regina Margrite I) în anul 1397, când Norvegia, Suedia și Danemarca se unesc: prin căsătoria între familia regală norvegiană și cea daneză. O jumătate de mileniu, Islanda a fost dependență daneză. Odată cu trecerea la Biserica Reformată (1551) și Marele Edict (1564) s-a instaurat un cod etic sever: pentru adulter sau incest, femeia era înecată, iar bărbatul decapitat; pentru vrăjitorii erau arși pe rug.  
  
Din cauza conflictelor interne dintre clanuri, Regele Norvegiei, în 1262, a profitat pentru a lua insula în subordine. Legi administrative sunt impuse, iar ca pedepse: biciuirea, mutilarea, înfierarea, și pedeapsa cu moartea.  
  
Regele danez, în sec. XIV, ia sub control Islanda.  
  
În anul 1550 Lutheranismul a fost introdus în Islanda.  
  
În 1918, Islanda devine stat suveran, însă având ca rege tot pe regele danez.  
  
Între 1848, profitând de slăbirea puterii absolute a Monarhiei Daneze, și 1874, Islanda în mod legal își obține puterea legislativă, în 1918 suveranitatea, iar în 1944, la 17 iunie, independența.  
  
 
  
Era vikingilor a durat între anii 800-1.100 D.C.  
  
Pe lângă piraterie, s-au ocupat și cu negoțul, vânzând: carne de miel și pește - conservate la acea vreme prin: sărare, afumare, uscare, sau murate; blănuri, piei de animale, lână, fildeș, oase de balenă etc.  
  
Importau: argint, arme, condimente, sclavi.  
  
Vikingii fabricau bere. Ei au fondat și colonii norse (scandinave vechi) în Groenlanda.  
  
Triburile norse au trăit în Scandinavia între anii 200-700 D.C., conform istoricilor, apoi au emigrat în Estul Rusiei, Insulele Britanice, Islanda și Groenlanda.  
  
 
  
După mitologia nordică, lumea va fi distrusă de conflicte cosmice dintre Uriași și Zei.  
  
Vikingii erau educați să moară eroic în lupte, însoțiți de femei frumoase (Valkyries) și-atunci vor ajunge în paradis (Valhala).  
  
Poemele folclorice din mitologia nordică au influențat poeți (de exemplu, Snorri Sturluson, în sec. XIII) și compozitori (Richard Wagner în ciclul celor patru opere ale sale Der Ring des Nibelungen / Inelul Nibelungilor).  
  
Iar autori de science-fiction s-au inspirat din povestirile nordice despre pitici și elfi (creaturi în formă umană, evazive, capricioase, cu puteri magice și urechi ascuțite).  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Despre vikingi / Florentin Smarandache : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2750, Anul VIII, 12 iulie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Florentin Smarandache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florentin Smarandache
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!