CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Reportaj >  





Pași prin Heidelberg
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
4 iulie 2016  
  
Urc, împreună cu un grup de turiști englezi, la castel, cu funicularul (Bergbahn = cale ferată de urcat pe munte), 7 euro intrarea.  
  
⁂  
  
Castelul din Heidelberg a fost construit, distrus, reconstruit timp de trei secole (XV, XVI și XVII). De aceea mai multe stiluri arhitecturale se îmbină: gotic (cu elemente masive, neîmpodobite), renascentist (prin fațade somptuoase) și baroc (prin sculpturi și deco-rațiuni bogate).  
  
La castel, se făcea în perioada medievală colecție de cărți (cum se face astăzi de timbre). Regele Ludwig al V-lea a construit o bibliotecă pentru păstrarea cărților Prinților Alegători (Electori).  
  
Tot aici se face adăpostirea colecțiilor de artă și de monezi ale prinților.  
  
⁂  
  
Într-o pivniță, un butoi uriaș de 8,3 m lungime și 7 metri înălțime, iar deasupra lui o platformă - ring de dans.  
  
Butoiul a fost construit în anul 1751, sub comanda lui Carl Theodor, din 130 de trunchiuri de stejar, și are o capacitate de 221.725 litri!  
  
Paznicul butoiului, precum și bufon la castel în timpul lui Carl Philipp (1716-1742) era Piticul Perkeo. Porecla îi vine de la faptul că putea să bea fără măsură, iar dacă era întrebat: „Mai vrei un pahar de vin?”, răspundea „Perche no?” (De ce nu?) .  
  
Piticul Perkeo a rămas și ca simbol al Carnavalului din Heidelberg.  
  
⁂  
  
Câteva clădiri din cohorta castelului poartă numele prinților constructori.  
  
Avem astfel Clădirea Rupprech, ridicată de Prințul Alegător Rupprech al II-lea, începând cu 1400, când a devenit rege Rupprecht I al Germaniei; Clădirea Otto Henry, după Regele Otto Henry (1536-1559); Clădirea Frederick, după regele Frederick al IV-lea (1583-1610); jurnalul său intim a supraviețuit până în zilele noastre.  
  
⁂  
  
Există acum broșuri și-n chineză… pe la birouri de informații turistice ori prin muzee, de când s-au deschis către lume. Vezi turiști chinezi peste tot.  
  
⁂  
  
Când te duci într-o țară, intri în oceanul limbii respective… și ți-e mai ușor s-o înveți. De ce știi mai multe limbi, de aceea îți e mai ușor să înveți alta nouă.  
  
Problema este mai târziu, să nu le încâlcești…  
  
⁂  
  
Clădirea Drumurilor de la Curtea Regală; Clădirea Bibliotecii; Clădirea Regelui Ludwig al V-lea; Clădirea Regelui Frederick al IV-lea, conținând un Hol de Oglinzi.  
  
⁂  
  
Muzeul Farmaceutic Gossman, situat în Clădirea Leibniz, conține o colecție de instrumente medicale, documente, cărți și obiecte de laborator, înființat în Munchen în 1937 și mutat la Heidelberg după bombardamentele din 1944.  
  
⁂  
  
O figură romantică mi-a părut Frederick al V-lea. Într-o noapte, a construit o poartă, în formă de arc de triumf (în anul 1615), dedicată soției sale Elisabeth Stuart, fiica Regelui Angliei, James I, cu ocazia zilei acesteia de naștere.  
  
Frederick al V-lea a fost căsătorit cu Elisabeth 15 ani și au avut 13 copii.  
  
Pentru a-și impresiona contemporanii, a făcut proiecte grandioase de clădiri.  
  
Acceptând, pe când era prinț, propunerea să devină Rege al Bohemiei, în 1619 a făcut greșeala să-și concedieze generalii și armata și, astfel, în octombrie 1620 a fost învins ușor de către trupele Împăratului German, comandată de Generalul Tilly, care a și capturat pentru prima dată în istorie Castelul din Heidelberg în anul 1622.  
  
Lui Frederick al V-lea i-au fost luate toate titlurile și a murit în exil, în 1632.  
  
A mai fost etichetat disprețuitor „Regele de Iarnă”, fiindcă a domnit doar câteva luni.  
  
⁂  
  
Porți impresionante. Turnuri. Clădiri.  
  
⁂  
  
O statuie cu bustul marelui poet german Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), care a vizitat grădinile castelului între 1814-1815 și a scris aici unele dintre cele mai frumoase poezii.  
  
⁂  
  
Orașul Vechi a existat din jurul anului 1300 și a fost dublat, ca zonă fortificată, în timpul domniei lui Rupprecht al V-lea (1390-1399).  
  
Distrus în urma războaielor medievale, este reconstruit rapid (1700-1720), pe structura anterioară.  
  
Calea Ferată și Stația feroviară au fost adăugite în 1846.  
  
⁂  
  
Universitatea din Heidelberg are 9 facultăți în clădiri diferite, risipite prin metropolă, și peste 30.000 de studenți.  
  
Piața Universității (Universitätplatz), unde se strâng turiștii și muzicienii, se află în Orașul Vechi.  
  
Tot aici se găsește și Închisoarea Studenților (karzer)! Ceva unic, care a funcționat între 1712-1714.  
  
Studenții beți sau având comportamente grosolane, ori disturbând pe alții, erau închiși până la două săptămâni.  
  
Dacă opuneau rezistență organelor de ordine, li se dubla pedeapsa.  
  
În primele două-trei zile de încarcerare, studenții primeau doar pâine și apă.  
  
Apoi, li se dădea voie să primească mâncare din afară.  
  
⁂  
  
Prințul Elector Rupprech I a primit aprobare din partea regelui Urban al III-lea să înființeze o Univer-sitate în Heidelberg.  
  
Pe Drumul Filozofilor (Philosophenweg). Cărarea urcă pe lângă Physikalisches Institut, din cadrul vestitei Universității din Heidelberg.  
  
⁂  
  
Când Universitatea s-a deschis, în 1386, predarea se făcea prin camere prin tot orașul și erau înscriși 500 de studenți.  
  
⁂  
  
Prima clădire universitară a fost ridicată în anul 1386, iar a doua în 1391 de Johann Casimir.  
  
⁂  
  
Martin Luther, la 26 aprilie 1518, și-a ținut Prelegerile contra Indulgențelor Catolice, care extorcau credincioșii, în Mănăstirea Augustină.  
  
Aceasta exista pe actualul loc al Universitätplatz, dar mănăstirea a fost distrusă în anul 1613.  
  
⁂  
  
Pe urmele lui Hegel.  
  
La propriu, dar şi la figurat!  
  
Din dialectica lui (bazată pe dinamica contradicțiilor și invers), am generat o neutrosofie, bazată pe „A”, „anti-A” şi „neutA”.  
  
⁂  
  
În viața de toate zilele, la lupta dintre contrarii contribuie şi neutralele, care se asociază la o parte beligerantă sau la alta. (Vezi, de pildă, cazul reformelor).  
  
Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) a fost profesor de filozofie la Universitatea din Heidelberg, preocupat de opoziția dintre gândire și realitate.  
  
Denumirea de „Drumul Filozofilor” provine de la faptul că poeții Friedrich Hölderlin (1770-1843) și Eichenburg au locuit la Heidelberg la începutul sec. XIX și obișnuiau să facă promenade în zona aceasta de vinicultură, probabil existentă din vremuri romane. Joseph von Eichenburg a studiat în Heidelberg în perioada 1807-1808.  
  
⁂  
  
Între anii 1837-1841 locul a fost însă transformat în grădini de fructe și legume. Animale ce trăiesc aici: insecte, șerpi, gușteri, și viespi.  
  
⁂  
  
Pe urmă, grădinița dedicată lui Liselotte din Palatina și poetului Hölderlin.  
  
⁂  
  
Am tot mers pe Drumul Filozofiei până am străbătut în partea opusă la bulevardul Ziegelhäuser Landstraße, am trecut podul în stația Adler Überfacht, de unde m-am întors cu autobuzul 35 la stația Orthopedie Klinik, lângă hotelul meu, Neckartal.  
  
 
  
5 iulie 2016  
  
Din nou în Orașul Vechi, dar pe malul drept al fluviului Neckar.  
  
⁂  
  
O gravură, de Matthäus Merrial, înfățișează Heidelberg-ul din anul 1620, în timpul Războiului de 30 de Ani, dintre protestanți și catolici.  
  
Distrus în anii 1869 și 1893, orașul este refăcut în sec. XVIII, dar casele medievale în stiluri gotice și renas-centiste sunt înlocuite cu case în stil baroc.  
  
⁂  
  
Cicliști și-n Germania. De amuzament. Au piste desemnate pe trotuare și străzi.  
  
⁂  
  
Presa germană: „Frankfurter Allgemeine”, „Süd-deutsche Zeitung”, „Die Welt Handelsblatd” și „Frankfurter Rundschaw”, „Hamburger Abendblatt”, „Taz die Tageszeitung” și „Neue Bürcher Zeitung” scrie despre ieșirea Angliei din Uniunea Europeană: Angriff auf Europa (atac asupra Europei după votul Brexit). Văd și periodice în franceză („Le Monde”) și engleză („International New York Times”).  
  
Incertitudinea va pluti deasupra Uniunii Europene.  
  
Vor urma și alte țări exemplul Angliei (efectul domino) sau Anglia va reveni în UE din motive economice?  
  
⁂  
  
Pe Podul Theodor Heuss. Pe Nevenheimer Landstaße.  
  
În parcuri, pe malurile fluviului, musulmani care se roagă. Alții ascultă muzică arabă.  
  
Stau pe bancă, privesc gâștele sălbatice care ciugulesc prin iarbă.  
  
Copii se joacă fussball (fotbal).  
  
⁂  
  
Corectitudinea întruchipată: am uitat să iau restul de 50 de eurocenți de la biletul de autobuz (2,50 euro costul) și șoferul a strigat după mine.  
  
Referinţă Bibliografică:
Pași prin Heidelberg / Florentin Smarandache : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2583, Anul VIII, 26 ianuarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Florentin Smarandache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florentin Smarandache
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!