CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fictiune >  




Autor: Eugen Lupu         Ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017        Toate Articolele Autorului

PRIMARUL, Ep.3
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
PRIMARUL  
  
Ep. 3  
  
Candidatul Io Io Io a compensat lipsa de experienţă şi de abilitate cu promisiuni care rămân în urmă, şi acolo doar ca vânt. Nu a putut demonstra că se pricepe la ceva, dar felul lui de a vorbi, promisiunile prin care te făcea să te simţi bogat, important, fără griji pentru că nu trebuia să mai faci nimic, i-a făcut pe mulţi să-l aprecieze.  
  
În ziua alegerilor s-au prezentat la vot doar cei care simt aşteptări de la ceilalţi, cei care simt că sunt datori comunităţii, că pot face ceva, nu s-au prezentat la vot.  
  
Nici de această dată nu s-au pus bazele unui destin comun şi s-a demonstrat încă odată că doar datoriile se unesc, oamenii nu.  
  
După numărarea a 99% din voturile liber exprimate, candidatul Io Io Io a acumulat cele mai multe voturi surprinzându-şi contracandidaţii, dar şi pe analiştii politici, pentru că la începutul campaniei bazinul său electoral era foarte mic.  
  
*  
  
* *  
  
- Omul este făcut ca să poată duce până la capăt tot ce începe...! zice primarul Io Io Io.  
  
Mulţimea strânsă în piaţă îşi manifestă entuziasmul, mâinile se ridică şi un eee... prelungit se revarsă spre primarul nou ales.  
  
- Omul este făcut ca să poată duce până la capăt tot ce începe, el trebuie să aibă grijă doar ca să nu cadă! continuă primarul Io Io Io.  
  
eee... şi mâinile se ridică din nou...  
  
- Dacă am ajuns până aici...o să pot merge şi mai departe...dacă voi nu vreţi, este problema voastră...ne vedem când ne întâlnim la sfârşit de mandat!  
  
Se aude un eee...dar cam apatic, pentru că nu pică tocmai bine...”dacă voi nu vreţi, este problema voastră” şi mulţi dintre cei prezenţi în piaţa din faţa Prefecturii nu mai apucă să mai zică eee..., pentru că un gând de neîncredere li se strecoară în minte şi începe să-i îndepărteze de acea formă de intuiţie a realităţii prin identificare afectivă cu cel ce le vorbeşte .  
  
În piaţa din faţa Prefecturii, într-o zi cu soare prietenos, cu un vânt care doar te mângâie, sunt cu puţin peste o mie de oameni care, majoritatea, se află aşezaţi la mese. Locul la masă a costat 100 de lei şi primesc o zupă şi doi mititei, care fac cam cinci lei, restul de bani intră în contul partidului care a câştigat alegerile. Este o onoare să ai un loc la această masă, astăzi, la ceas de sărbătoare, când primarul Io Io Io ia în primire cheile primăriei. Sunt veniţi oameni din tot judeţul, şi mai mulţi au vrut să participe şi n-au ajuns la locul dorit. Câţiva cunoscuţi de-ai primarului Io Io Io au profitat de situaţie, printr-un concurs favorabil de împrejurări, şi au ajuns la o bună situație materială pentru că au reuşit să vândă bilete cu 1000 de lei.  
  
Mitică, din Craiova, a plătit pentru un bilet suma de 1000 de lei. Am fost foarte curios să aflu câte ceva despre acest om, l-am căutat şi l-am întrebat:  
  
- Ai dat 1000 de lei pentru un loc la masă!?  
  
- Da, nepoate, care-i problema: sunt pensionar şi pot merge oriunde pentru că nu mai sunt graniţe...Am fost procuror, director de puşcărie, parlamentar, ofiţer acoperit...sunt şi revoluţionar!...am, cu toate pensiile speciale strânse la un loc, 30.000 de lei pe lună. Ce să fac cu atâţia bani dacă stau acasă!?...Şi mai am o problemă: nu am somn! Acasă nu am mai reuşit să inchid ochii de ani de zile! Am o pernă după mine şi merg prin parcuri, prin gări, prin instituţii unde dacă mă prinde somnul...acolo, pe bancă, mă pun şi dorm. Dar nu mă prinde! Nici nu ştii ce chin este să nu ai somn! Ce bine ar fi ca să mă prindă somnul aici, că mă şi întind pe iarbă...  
  
Pentru a preveni concepte orgolioase independente sau pentru a le face flexibile astfel încât să poată fi mânuite sub acoperirea şi în ritmul rapid al interdependenţei contextuale ale manifestării, a fost angajată o firmă de pază si prevenţie. O sută de oameni au în piaţă, infiltraţi printre ceilalaţi, îmbrăcaţi ca ţoţi ceilalaţi, tunşi zero, cu un mic semn pe cap, şi pe stânga , şi pe dreapta, doar de ei ştiut, pentru a se identifica. Şeful lor, Marus Ionutz, fost colonel de securitate, stă în lateral pe un postament ca să-i poată cuprinde cu vederea. Toate privirile celor tunşi zero şi cu semne pe cap sunt îndreptate către şef şi aşteaptă gesturi care sunt codificări de acţiuni pe care trebuie să le stimuleze ca să se nască.  
  
Toate mişcările de mase din ziua de azi sunt însoţite de asemenea societăţi specializate în pază şi prevenţie, adică arest preventiv pe durata evenimentului. Ei sunt cei care dau naştere la acţiunile pe care le urmează mişcările oamenilor.  
  
Ca un exemplu, după fiecare idee exprimata de primarul Io Io Io, s-a auzit un „eee...”puternic, numai după ultima idee exprimata... ”dacă voi nu vreţi, este problema voastră”...s-a auzit un „eee...”nu aşa de puternic şi era doar al celor ce sunt angajaţii firmei de pază şi prevenţie. Adică a fost o impresie de continuitate de empatie între primarul ales şi mulţime.  
  
Lângă piaţă, în faţa Prefecturii, este colonelul în rezervă Tache cu membrii sindicatului ofiţerilor în rezervă. Şi-au adus o masă de la sediul sindicatului, scaune şi ţintele de carton false, pe care le poartă tot timpul după ei de frică să nu le fure basiştii şi iohaniştii. Chiar prezenţa lor aici se datorează fricii că ar exista în piaţă foarte mulţi băsişti şi iohanişti şi vor să fie cu ochii pe ei.  
  
În alt colţ al pieţi, în faţa hotelului, se află corul de trompete, de pe lângă poliţie, care îl sărbătoreşte pe un fost miliţian, fost poliţist, momentan doar pensionar scriitor. La ei a fost doar o întâmplare să fie azi aici, pentru că ei n-au nicio treabă, nici cu unii, nici cu alţii.  
  
Tot în piaţa din faţa Prefecturii se află şi Fantâna cinetică, devenită un simbol al Reşiţei, pentru că are înglobate în construcţia ei produse reprezentative pentru industria locală realizate în forme simplificate, dar care te fac să ai în minte ceea ce reprezintă.  
  
Piesa centrală inspiră o imagine de furnal cu butuc de turbină hidro şi este prevăzută cu injectoare din care ţâşnesc jeturi de apă pe verticală până la o înălţime de cincisprezece metri.  
  
Aşa dorinţă arzătoare a avut primarul ales, ca să aibă un fotoliu din lemn, pe care să stea, exact deasupra jetului de apă, la înălţimea de cincisprezece metri deasupra Fântânii cinetice si deasupra tuturor oamenilor din piaţă.  
  
Proiectul a fost pus în practică de către firma lui Alin, prin managerul de proiect Iacob. Au construit o structură din lemn, tip fagure, care este peste fântână şi în vârf, ca un moţ, au montat scaunul pe care tronează primarul ales.  
  
Numai că există o problemă: jetul de apă din piesa centrală, jetul vertical depăşeşte cincisprezece metri cum scrie în cartea tehnică a Fântânii cinetice. Apa ajunge până între picioarele primarului si-i udă paltalonii acestuia, el nemaiavând posibilitatea unui alt spaţiu pentru repoziţionare, iar jos nu se mai poate da ca să apară în faţa oamenilor cu paltalonii uji între picioare. Stă săracul primar şi tremură cu nervii. Cum să fie o aşa zi proastă tocmai ziua când pune mâna pe cheile de la primărie!?  
  
Au fost convocaţi reprezentanţii constructorului fântânii , Uzinele reşiţene SA, reprezentantul constructorului schelei construitâ peste fântână, managerul de proiect, ca să rezolve problema şi după lungi analize şi deliberări au ajuns la o concluzie şoc prezentată de directorul general al Uzinelor reşiţene SA:  
  
„Datorită faptului că în noaptea trecută a plouat aşa de mult, apa lacului din munţi, din care se alimentează şi oraşul, şi-a crescut nivelul, a crescut presiunea din conducta de aducţiune, care este presiunea din absorbţia pompei fântânii, care şi-a mărit la rându-i presiunea în refulare, ceea ce a făcut ca jetul de apă pe verticală al fântânii să depăşească cincisprezece metri!”  
  
Deci, natura este de vină! Mai poate să zică cineva ceva când natura este de vină? Nu!  
  
Pe tot parcursul zilei, primarul a fost cu gândul numai la jetul de apă dintre picioare şi singura lui activitate în această zi, care trebuia să fie de neuitat, a fost să tremure cu nervii.  
  
 
  
Eugen Lupu  
  
Reşiţa  
  
16.02.2017  
  
Referinţă Bibliografică:
PRIMARUL, Ep.3 / Eugen Lupu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Eugen Lupu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eugen Lupu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!