CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Beletristica >  


Autor: Eugen Dorcescu         Publicat în: Ediţia nr. 2844 din 14 octombrie 2018        Toate Articolele Autorului

ANIȘOARA-VIOLETA CÎRA, LABIRINTUL SIMBOLURILOR ÎN „CELESTA”
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ANIȘOARA-VIOLETA CÎRA  
 
LABIRINTUL SIMBOLURILOR ÎN „CELESTA”  
(La o lansare. Vezi, supra, imaginea)  
 
Ca și celelalte romane ale Mirelei-Ioana Dorcescu, „Celesta” se pretează la o lectură simbolică. Este o construcție semiotică abilă și subtilă.  
 
Titlul romanului însuşi admite o interpretare simbolică. Mulţi ar crede că Celesta este EA, fosta soţie a Poetului, încredinţată de el Domnului, după ce a părăsit lumea aceasta. Dar simbolistica „celestului” lasă gândul să zboare liber spre locul tuturor promisiunilor pentru suflet. Celestă ar putea fi dragostea. Simbolul dragostei s-ar înnobila prin altitudinea şi amploarea celestă.  
 
În labirintul textual, se reliefează şi se asociază numeroase simboluri: Casa scărilor, Poarta, Liftul, Cabinetul, Ziua de luni, Ochii plini de lacrimi, EA, Scripturile, Mesagerul... De exemplu, Teodoru nu lasă cartea promisă, aşa cum s-au înţeles protagoniștii, la Poartă. El trece de Poartă şi urcă până la Arina. Poarta desparte lumea de afară de lumea de dinăuntru, trecutul, de prezent, convenţia, de intimitate. Etajul al IV-lea are, de asemenea, o semnificație aparte: marchează treapta înaltă de pe care pornesc cei doi într-un parcurs ascensional. Patru e şi simbolul răscrucii de drumuri, la care se aflau cele două personaje, puse să aleagă încotro o iau, împreună sau separat.  
 
Receptarea mesajelor simbolice nu este însă deloc facilă. Cititorul obișnuit rămâne din „Celesta” cu povestea de dragoste, empatizează cu personajele, are convingerea că se află în fața unei creații literare autentice, în prelungirea romanului „Punctul interior”, fapt sugerat de naratoare:  
 
,,Muchos años después, când l-am văzut pe Teodoru în casa scărilor, cu neverosimile pete de soare pe faţă, într-o lumină difuză, jumătate naturală, jumătate artificială, mi s-a părut că îl recunosc... Dar nu pentru că ne-am fi intersectat în existenţa reală. Ci fiindcă, scriind la «Punctul interior», mi-am imaginat un astfel de personaj, ca să i-l aduc Corinei, într-un moment crucial. Mi se părea că aşa trebuia să arate omul care se căuta pe sine. Cel pe care îl plăsmuisem, pentru un anumit efect, în finalul cărţii mele” (p. 10).  
 
Pentru cel ce caută a decripta simbolurile „Celestei”, există însă în text câteva repere, mai mult sau mai puțin ușor de identificat și de interpretat. Încă de la început, i se conferă rol de simbol casei scărilor. În literatura patristică, încărcarea duhovnicească este reprezentată prin simbolul scării. „Scara raiului” este opera celebră al Sfântului Ioan Sinaitul. Astfel, literatura patristică însăși se reprezintă prin simbolul treptelor. Există și „psalmi ai treptelor”. Cunoștințele de semiotică ne fac să percepem imaginea scării ca pe un simbol ascendent, luminos, raliat principiului masculin și regimului diurn.  
 
Prin urmare, întâlnirea în casa scărilor este de bun augur.  
 
Liftul, un alt element simbolic din secvențele incipiente, este cel ce poartă personajul feminin spre cel masculin, semn că această ascensiune o privește, în primul rând, pe protagonistă. Simbolistica liftului nu se limitează la atât. Ca orice recipient, acesta se delimitează de lume, ascunde ceva. De pildă, frământările Arinei, care se înfiripă în subconștientul său, încă din momentul când Teodoru o anunță că îi va aduce cartea lui.  
 
,,În acea zi de început de săptămână, chemasem și câteva colege să mă ajute. Când am ieșit din lift, l-am văzut pe Teodoru la mai puțin de un metru de mine. Mă aștepta la lift, fiindcă mă căutase deja la cabinet și, văzând că nu ajunsesem, a dedus că trebuie să apar dintr-o clipă în alta. Am constatat, după ce l-am cunoscut îndeaproape, că el obișnuiește să vină cu cel puțin un sfert de oră mai devreme la orice întâlnire; eu, la fix. N-am întârziat niciodată, dar nici exces de zel nu am făcut. În acea zi de luni m-a așteptat, deci, până la 12 fix, în casa scărilor, în dreptul liftului”. ( p.13)  
 
Pentru Arina, cabinetul reprezenta o șansă de a fi ea însăși. Acolo se găsea într-o poziție de conducere în comunitatea profesională și, totuși, într-un refugiu în care se simțea protejată. Nu exagerăm dacă spunem că sensul cel mai evident al cabinetului este cel de tărâm al libertății sufletului. În plus, el are misterul spațiului închis, asemenea altor simboluri din text (v. biroul de scriitor al lui Teodoru; mormântul; urna).  
 
Ziua de luni, zi de început de săptămână, poate simboliza debutul unei noi vieți. În tradiția noastră eclezială, lunea prezintă o semnificaţie specială, e ziua dedicată îngerilor păzitori. ,,Ca şi planetele, zilele lucrătoare erau socotite «copii ai Soarelui». Legătura lor cu planetele şi cu anumiți zei tutelari se păstrează şi în limba română, care a moştenit denumirile lor din latină. Lunea provine din lunis dies şi era dedicată astrului nopții, venerat în credințele şi religiile tuturor popoarelor vechi” ( Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, p.206).  
 
O iubire care se naște lunea, sub magia lunii, este de un romantism indubitabil, de o fervoare incontrolabilă. Ziua de luni, luna, iubirea Poetului, imprevizibilul:  
 
„ – Îți dai seama... ce mi-ai promis?, mi-a șoptit, foarte aproape de ureche. M-am îndepărtat brusc. Vocea lui răgușită, tulburată, strecurase un fior alarmant, ca un sfredel, în trupul meu. Raze de lună pătrundeau în întunericul din mica încăpere, tăiate în fâșii de niște jaluzele orizontale din aluminiu. Atâta timp petrecusem împreună! Îl revedeam pe fundalul ferestrei – o pată gri, compactă, nemișcată. Era aureolat de lumina lunii. De fapt, atunci l-am văzut pentru prima oară ca Poet. Și tot atunci mi-am dat seama că mă iubește. Nu am îndrăznit să-i spun. Nu s-ar fi cuvenit nici să recunoască, nici să nege...” (p. 21)  
 
Săptămâna are șapte zile, în amintirea perioadei în care Dumnezeu a creat lumea. Fiind prima zi a săptămânii, lunea poate fi pusă în relație cu prima zi a Creației, cu ziua Cuvântului. Arina este filolog. Iubește cuvântul, s-a născut cu darul cuvântului. În spațiul închis al cabinetului, în prezența lui Teodoru, ea dă frâu liber cuvântului.  
 
Dacă, în „Punctul interior”, mormântul lui Eminescu echivala, în plan simbolic, mormântul iubitului defunct al protagonistei, în „Celesta”, statuia lui Eminescu de la Uzdin este locul în care doi scriitori timișoreni se hotărăsc să-și unească destinele. Eminescu este un simbol unificator pentru românii de pretutindeni, în general, și pentru scriitorii români, în special:  
 
,,Am rămas complet singuri, lângă statuia lui Eminescu, de curând amplasată în faţa Casei de Cultură din Uzdin. De parcă lumea întreagă ne-ar fi lăsat singuri, ca să ne clarificăm situaţia. Câţiva copaci înalţi, cu coroane enorme, împrejmuiau statuia în parcul din centrul comunei, ţesând un gard viu în jurul nostru. Strălucea luna, cerul era plin de stele. Poleirile cu lumină conturau doar creştetele copacilor. În contrast, întunericul sporea pe caldarâm. Decor romantic, potenţat şi de prezenţa lui Eminescu. Nu se mişca o frunză, nu se auzea decât orăcăitul broaştelor de pe lac.  
 
– Au uitat de noi!..., am constatat, amuzată. Ochii lui scăpărau, trimiţând spre mine scântei verzi.  
 
– Vrei să fii soţia mea?, m-a întrebat, în beznă, cu patimă”. ( p.184-185)  
 
Referinţă Bibliografică:
ANIȘOARA-VIOLETA CÎRA, LABIRINTUL SIMBOLURILOR ÎN „CELESTA” / Eugen Dorcescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2844, Anul VIII, 14 octombrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eugen Dorcescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!