CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Meditare >  





Timpul furnicii
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Sunt o biată furnică. Nici măcar o gigantică termită. Nu! O neînsemnată furnicuţă, harnică. Culeg hrană toată vara ca să străbat iarna grea. Asta-i crucea pe care o port. Greierul pare oare mai fericit cântând toată vara ca să joace spre a se încălzi iarna? Aceasta este legătura mea cu timpul. 
  
Da, timpul deoarece am un trecut, un prezent şi un viitor. Le am cu adevărat? Şi ce reprezintă ele pentru viaţa mea, cu plăcerea reproducerii, senzaţia de bine după o masă îmbelşugată, sau a prospeţimii după un somn regenerator sau un duş rece. Da! Viaţa mea se scurge între două mese că doar trebuie să acumulez caloriile necesare activităţii, între două naşteri succesive şi educarea viitoarei generaţii, Chinul, sau mai optimist bucuriile vieţii, se termină când trebuie să restitui ţărâna din care am fost făcută şi, poate, mă întorc în altă vietate spre a perpetua viaţa. Totul nu este decât o aşteptare a unui eveniment apoi savurare cu bucurii sau întristări ale repercusiunilor. Unele evenimente le programez din timp dar marea majoritate mă iau prin surprindere 
  
Da! Trecut, prezent, viitor. Acestea sunt etape ale clipei de viaţă a infinitului mic om, o entitate absolut fără importanţă care se crede astăzi ca si acum câteva mii de ani, centrul activ al cosmosului. Timp am sau nu am timp, este o expresie fără sens din punctul de vedere al timpului. Brahma, Dumnezeul unei mari părţi a populaţie globului este ciclic. El se naşte din cenuşa sa, creează o epocă apoi moare spre a se renaşte. Asta mai zic timp. Nu flecuşteţul, viaţa unui om. Brahma s-a născut la, sau dacă vreţi în timpul fracţiunii de secundă a marelui bang care a creat cosmosul cunoscut şi va muri odată cu el spre a se renaşte la altă ciocnire a două găuri negre. Ce înseamnă viaţa mea de peste 60 ani faţă de viaţa planetei pe care ne ducem greul vieţii înmulţindu-ne ca să murim. 
  
Oricum aş lua-o, viaţa mea întreagă, între naştere şi moarte fizică, nu este decât o clipă. O generaţie poate crea o epocă adică o durată de timp în care devin importante alte flecuri precum politica, avuţia, boli şi vindecător sau religii. O furnică se crede dominantă deoarece a atins o treaptă socială, a acumulat, dese ori prin acţiuni neconforme averi sau a atins un grad de sfinţenie. Ce importanţă poate avea în timp această preocupare. Există şi războaie care au durat zeci de ani, altele care au adtiat aproape tot globul ţi cu ce scop? Orgoliu n-are nimic cu timpul, indiferent de lungimea perioadei pe care o îmbracă. Timpul măsurat prin activitatea umană este un nonsens. Ce contează pentru omenire şi perioada generaţiei că eu, un oarecare vorbesc gramatical limba maternă sau vorbesc doar spre a mă face cunoscut. Cu vorba poţi da un ordin, te poţi plânge sau ruga, oricum inutil în tipul care şterge atât prostiile, atrocităţile sau faptele bune demne de „calitatea de om” 
  
Trecutul nu este decât o melancolie, o revedere în alte conjuncturi a unor clipe trăite. Ori ce ai face trecutul nu poate fi reactivat. Poate însă fi o lecţie de viaţă dacă nu intră în conflict cu politica „votată” De veşnicul „acum”, clipa tocmai trăită este la fel de incertă ca viitorul îndepărtat. Mâine sunt invitat la o nuntă iar cţnd ajung dau de o înmormântare datorată unui stupid accident. 
  
Nu! Cronos care-şi omoară proprii copii, zeul timpului sau, după cum îl numesc oamenii de ştiinţă timpul enatalpic este o mărime de stare în care diferiţii componenţi fie oameni sau astre cereşti se află inul faţă de altul. Constituit în spaţii temporale, deseori infinit, planuri temporale în care se află ecliptica tuturor entităţilor. În societatea umană timpul entalpic poate fi structurarea pe clase sociale, elemente structurale ale puterii sau simplu grad de rudenie. Timpul entroipic, diferenţa de timp măsurată de ceas determină restructurarea prin mişcare a elementelor de timp entalpic. Un sistem trăieşte dacă se mişcă. Moartea, îngheţarea în imobilitate elimină entitatea din sistem. Dispariţia unui om sau a unui astru ceresc restructurează tot timpul entalpic care intră într-o nouă fază. Exemplu ar fi structura politică rezultată după o campanie de alegeri. Astea sunt elemente de timp care mişcă structura umană cu toate regulile sale care fac parte din timpul entalpic. 
  
Einstein este primul care prin teoria relativităţii generalizată a introdus ân fizică niţiunea de timp entalpic prin imposibilitatea depăşirii unei anumite viteze. Un vehicul se poate deplasa cu orice viteză dar nu poate depăşi viteza luminii în vid. Toţi fac caz şi devin „mari ştiutoto” aruncând în jur sintahma „em ce pătrat” ce reprezintă ea ştiu însă forate puţini. Curiozitate constă în faptul că societate umană, că omul ca membru social se supune acestei legi pe care nici un dictator în devenire nu o poate atinge cu toate sforăiturile pe care le leagă vorbe goale. Cu timpul nu te poţi juca. Nici măcar cu viteza bolidului cumpărat de tăticul! 
  
Tu, furnicuță harnică, om de omenie mai poţi susţine că explici omenirii ce este timpul cu exemple din viaţa ta? Mai meditează puţin, că nu eşit om politic să te joci cu vorbele, chiar gramatical pronunţate e-ar fi. 
  
Referinţă Bibliografică:
Timpul furnicii / Emil Wagner : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2701, Anul VIII, 24 mai 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!