CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Meditare >  





Domne, intelectualii astăzi!
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Auzi ce-a putut spune un intelectual, şi încă unul de vază nu un terchea-berchea: „am cunoscut un rom inginer”. Este o vorbă românească cu o sculă şi o prefectură. Vai Doamne Dumnezeul meu! 
  
Există pe lume meserii. Agricultor, tehnician, croitor sau medic. Ele constituie ceea ce mai ieri se chema o breaslă. Breasla fierarilor făcea potcoave şi spade de exemplu, iar spadele făcute de ei nu au nici astăzi asemuire cu toată tehnica culminând cu atomica. 
  
Dacă cunoşti o meserie ai o brăţară de aur şi, ce este mai importat te înţelegi cu toţi confraţii tăi indiferent de locul geografic unde te-ai născut şi limba vorbită de părinţii tăi. 
  
A fi intelectual nu este o meserie. Este un titlu pe care orgoliul omenesc l-a inventat. Este echivalent cu cavaler, conte, duce sau penal. Ce mai, un intelectual vorbeşte numai de gramatică, limbi şi dialecte pe când un penal vorbeşte numai de prezumţii, indici, pagube. Au deci limbajul lor dar nu se ridică la nivelul unei meserii. 
  
Pentru fiecare om în parte există o ţară mumă şi un loc de baştină. Locul de baştină trezeşte cele mai frumoase amintiri. Familia, copilăria, satul şi natura împrejmuitoare. Cine a avut parte de ele. Astăzi cam puţini deoarece marea majoritate s-a născut în aglomerări urbane, au copilărit în gazul de eşapament iar meleagurile înconjurătoare sunt localităţi la fel de mizere din lumea întreagă funcţie de venitul lui babacu. Doar familia îi mai leagă. 
  
Ţara mumă? Un bau-bau legat de biruri, restricţii şi sancţiuni. Ori fi unii care-şi „iubesc ŢARA, ROOMAAA NIIAAAA!!!”Poate „smeriţi creştini” ca Becali cu largile sale închinăciuni. Put la fel. 
  
Ei bine, în această ţară mumă, ultimul curent intelectual este „să vorbim corect româneşte” 
  
De când unii, „persoane de vază” confundă salariul cu venitul, unii care n-au meserii ca să vorbească măcar pe înţelesul cuiva, ne învaţă acum să „vorbim româneşte”. Am mai auzit de un „nemuritor academician Roller”, venit cu armata roşie eliberatoare, care a modificat în esenţă istoria vitejilor domnitori precum Stefan cel Mare şi Sfânt, Mircea cel Bătrân sau Mihai Viteazu. Ori ţărişoara noastră a apărat prin vitejia ostăşească a vajnicilor răzeşi, sub conducerea lor, Europa de furia otomană. Budapesta şi Viena au fost paşalâcuri, noi ne-am cumpărat un protectorat dese ori încălcat de puternice armate invadatoare. 
  
Un inginer este un meseriaş şi garantat nu vorbeşte romaica ci limba universală a tehnicii. Dacă este vorba de un ţigan devenit inginer, păi să-i spină aşa, nu-i o raritate. Şi eu am avut coleg la politehnică un răzeş „cu patalama semnată de Stefan cel Mare” Şi ce se mai lăuda cu ea!. Să-i spun oare „moldovean însuşindu-şi tehnica?” 
  
Dar să revenim la „romul inginer”. Nu ştiu ce-i rom, poare dorea să se exprime „om inginer” ceea ce ar avea măcar un sens. 
  
Ţiganii nu au fost niciodată sclavi, oriunde pe globul pe care l-au bătut în lung şi lat. Călătoreau cu „şatra”, un adevărat orăşel cu coviltire drept locuinţe. Seful şatrei, descris de Jokai Mohr în „Voevodul Ţiganilor” şi pus pe note de Johan Strauss era demn să stea de vorbă cu primarii localităţilor lângă care se stabileau temporar, cât timp aveau clienţi pentru oferte lor foarte diversificate cu tradiţie la ei precum bijutieri în aur, spoitori de vase, ursari, chimişti ai vremii cât şi ghicitori. 
  
Ion Budai Deleanu, un corifeu al şcolii ardelene a elogiat în Ţiganiada cinstea şi corectitudinea ţiganilor şătrari, oameni drepţi, hotărâţi şi educaţi care acordau respectul reciproc, dar sancţionau aspru până la furtul copiilor sau al cailor dispreţul cu care uneori erau trataţi. În Ardeal şi astăzi ţiganii aşezaţi, deveniţi localnici, în general avuţi dar fără turnuleţe la case, sunt membri activi ai societăţii. Natura lor nomadă se păstrează sub forma uceniciei călătoare în care îşi desăvârşesc meseria şi culeg tovarăşa de viaţă. 
  
Epoca banilor şi confuzia intenţionată rom – român susţinută politic în căutarea de voturi a politicienilor veroşi, a dus la decăderea aşa zişilor romi. Abia astăzi aceştia sunt în sclavie bancară, fug de muncă, cerşesc ca să trăiască deşi, din punct de vedere pecuniar nu sunt deloc mizeri 
  
Referinţă Bibliografică:
Domne, intelectualii astăzi! / Emil Wagner : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2656, Anul VIII, 09 aprilie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!