CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Meditare >  





Visătorul
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Dorel, şeful, a trâmbiţat o adunătură ordinară sau mai curând extra. Ce avea să ne spună, Dumnezeu cu mila. Avea el ce avea cu strada paralelă fiefului nostru şi vedea în jur numai şi numai răuvoitori care mai de care mai fioros oponent al măreţelor sale planuri. Obsesia sa era că, dacă plăteşte bine, nu neapărat ce se cuvine, va fi adulat şi-şi va realiza ţelurile, nu tocmai curate. De fapt intrase deja în conflict cu morala publica ajungând chiar şi cu coatele în miere. Dumnezeu să-l ţină! 
  
Afacerile mergeau de fapt strună. Şeful cam închidea ochii la micile noastre afaceri făcute în afara îndatoririlor de serviciu şi mai pica de ici de acolo câte un mic ciubuc. O vilişoară de vacanţă, câteva minuscule milioane făcute cu propria întreprindere dar pe buzunar propriu, chiar şi întregi lacuri în deltă. Poate ca mâine ne vom pricopsi şi cu semeţe vârfuri ale munţilor noştri. Cine ştie. Aşa că vrând nevrând facem front comun în jurul lui. Nimeni nu-şi băga nasul în interesele lui. Si imperiul său, başca de teritoriul pe care-l administra ca şef, creşte continuu în dauna prostimi care, cu salarii (nu venituri) mărite cu pompa de bicicletă trăieşte în mizerie cruntă. Ca pe vremea boierilor din evul mediu. Tare ar mai fi necesar un 1907. Dar atunci aveam un rege de care puteai apuca. Azi şeful nu admite crâcneli. 
  
Anul trecut, în Octombrie ar fi trebuit să sărbătorim centenarul de la revoluţia lui Lenin care, alături de Marx se constituie părintele democraţiei socialiste, astăzi în floare. Centenarul Marii Uniri pe care-l vom sărbătorii în decembrie este o consecinţă a acelei mari revoluţii, deoarece regele şi mari oameni de stat, precum Kogălniceanu, au folosit prilejul oportun. Seful nu a amintit nimic de acel eveniment deşi se autointitulează şeful democraţiei socialiste. Lui îi cade însă inima-n pantaloni de teama „duşmanilor poporului” inventaţi de Stalin, tătucul comuniştilor, continuatorul operei lui Lenin pe care l-a sugrumat spre a-i lua puterea. Şeful încă n-a sugrumat pe nimeni dar se declară un demn continuator al lui Stalin, adică un dictator fără scrupule. 
  
Şi Doamne, Doamne începe ordinara adunătură. Aclamaţiile celor 4000 „congresmeni” au marcat înălţarea şefului pe podium iar acesta a început atacul la paralelisme şi gropile săpate de „duşmanii poporului” în şoselele naţionale. Tocmai mă pregăteam să închid televizorul când urechile mi-au dat să aud: „Dragi români este timpul să facem front comun, să lăsăm în urmă lupta fratricidă în favoarea unui ţel unic în care creşterea nivelului de trai să fie rezultatul muncii noastre, a tuturor cot la cot.” Cu numai câteva clipe înainte, adresându-se partidului care şi-a trimis reprezentanţii pe sprânceană la adunătură a afirmat că, cu toţii strâns unit, au început lupta contra tuturor celor care împiedică „făurirea înaltelor visuri” în special prin legi care limitează furturile, înşelătoriile şi minciuna, atât de necesare conducerii. Leul fioros care cerea suprimarea justiţiei umane devine blând mieluşel şi cere românului să nu se mai uite peste gard la capra vecinului ci s-o îngrijească mai bine pe a sa. Dar ei rămân partizani, solidari la furturi şi activi la suprimarea a legilor penale. 
  
Exceptând această răutăcioasă remarcă trebuie să constat că visurile dezvoltate în prevederea unui viitor luminos au fost excepţionale. 
  
Mai mult de o oră a vorbit inspirat. Nu măririlor insignifiante a salariului ci sporirea veniturilor prin crearea de locuri de muncă cu pregătirea anterioară a forţei de muncă înalt calificată. Nu repararea drumurilor în care semnele de circulaţie sunt înscrise în caldarâm ci o infrastructură modernă cu strat rezistent care să preia transporturile rutiere în continuă dezvoltare. Nu repararea căilor ferate pentru înlocuirea fierului vechi furat ci linii de mare viteză care să lege oraşele patriei de capitalele lumii europene. Nu reparaţii se scoli şi spitale ci sporirea cu şcoli şi spitale noi, bine dotate şi refacerea criteriilor de pregătire a cadre didactice şi sanitare în raport cu cerinţele pieţii. 
  
Această dezvoltare miraculoasă ar fi, cică, prilejuită de investiţii masive, inclusiv a investitorilor români care n-ar mai fi obligaşi să-şi mute aiurea capitalurile obţinute spre a le feri de impozitări. Totodată exploatarea bogăţiilor minerale, lemnoase sau hidroenergetice, eficient prelucrate ar ridica ţara le nivelul marilor exportatori de produse finite cu sporirea corespunzătoare a venitului. 
  
Dacă din discursul şefului ar fi lipsit infecta parte introductivă în care si-a dezvăluit, poate involuntar, adevăratele intenţii de subjugare a întregii puteri politice în scopurile personale ale elitei de partid, ar fi fost perfect justificate, după splendidul roman de ficţiune prezentat nu drept vis ci ca nou program de guvernare, ar fi fost justificate ovaţiile stârnite la întrebarea finală: „Mă vreţi în continuare conducător spre a garanta îndeplinirea acestor măsuri?” 
  
Şeful le-a numit „nou program de guvernare” Nici vechiul program nu reprezenta visuri inalienabile. Dar poticnelile sau făcut imediat simţite prin lipsa „forţei de muncă” calificate necesare. Trei guverne în numai un an! Şi aici nu este vina miniştrilor ci a şefilor de compartimente care au vederi proprii cu răspunderi limitative, ori îşi fac pur şi simplu propriile interese. 
  
Investiţiile nu sunt generate de miniştri sau oameni politici ci de marea masă funcţionărească care, din păcate, funcţionează. Cât timp funcţionarul nu răspunde de decizia impusă va predomina abuzul sub cele două forme ale sale: Abţinerea dea rezolva problema datorită fricii contra consecinţelor unui eşec, sau decizia interesată care-i poate aduce un avantaj. Din această cauză Legea incriminează abuzul în serviciu nu prin mărimea pagubei create care dese ori este neglijabilă, ci prin efectele sociale care pot fi deosebit de grave. Iau drept exemplu închiderea unei exploatări miniere, efectuată la solicitarea concurenţei. Sute de oameni rămân şomeri în zone monoindustriale unde nu găsesc alt loc de muncă. Milionul luat ca şpagă de corupt este insignifiant faţă de suferinţa zecilor de familii rămase muritoare de foame. În acest sens, cei certaţi cu legea doresc modificări ale codului penal. Nu poate exista prezumţie de nevinovăţie în suspicionarea unui abuz de neîndeplinirea sau îndeplinirea incorectă a sarcinii de serviciu, boala nepotismului endemică la noi. Nu se poate admite necunoaşterea legii sau a meseriei. Când semnezi contractul de muncă ar trebui să subînţelegi că îţi asumi toată răspunderea şi, dacă este cazul trebuie să-ţi completezi cunoştinţele 
  
În încheiere trebuie să mulţumim şefului pentru frumosul vis pe care ni la debitat în congres, dar trebuie să-i atragem atenţia că a preluat de unul singur răspunderea asupra consecinţelor neîndeplinirii datorate unor lipsuri profesionale care pot atrage braţul legii asupra sa, cum s-a mai întâmplat. După nici o oră de la numirea noii conduceri ,mulţi şefuţi, în declaraţiile date, în loc de a-şi însuşi enormele sarcini ale misiunii de îndeplinit afirm cu dezinvolt că „vor executa întocmai programul de guvernare condus de şef.” Le atrag atenţia că aceste declaraţii pot crea de astăzi suspiciunea de neglijare voită a atribuţiilor. Ei au fost numiţi în funcţie spre a ajuta cu expertiza lor şeful în frumoasele acţiuni prezentate nicidecum de a executa comanda butonată. Atenţie braţul legii este necruţător iar şeful nu va recunoaşte niciodată că a apăsat butonul 
  
Referinţă Bibliografică:
Visătorul / Emil Wagner : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2627, Anul VIII, 11 martie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!