CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





Intelectuali în confruntarea cu destinul
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Apărută la Editura Ecou Transilvan, în 2013, ediţia a II-a a cărţii „Facultatea de fluturi”, scrisă de Ion Stoica, aduce în prim-plan o multitudine de aspecte ale vieţii intelectualilor.  
 
Construită în jurul a doi piloni, trama narativă este polarizată de discuţiile personajelor masculine principale, astfel separându-se planurile temporale: timpul narării (maturitatea) şi timpul narat (tinereţea). De fiecare dată când parcurge drumul spre casa părintească, traseul îi oferă lui Matei Godeanu clipe de răgaz, în care să abordeze, prin ample monologuri interioare: amintiri nostalgice din copilărie, relaţiile dintre tată şi fiu, nepot şi bunic, raporturile cu copiii din vecini, flashbackuri din liceu, prima dragoste. Godeanu vorbeşte despre roata sorţii, prin raportarea la locurile natale şi la dimensiunea temporală: „verile mele sunt anotimpuri ale dezlegării de realitatea” bucureşteană.  
 
După aproape 30 de ani de la absolvirea facultăţii, la conacul de vară al lui Godeanu, vizitele lui Laur Cernat devin prilej narativ pentru analepse şi lungi dialoguri. Când omul de la câmpie ‒ Godeanu ‒ îl consideră pe Cernat „om de deal, blagian, vălurit, mioritic, oscilant”, acesta nu este de acord, spunând că: „profilul mioritic e o explicaţie sau o interpretare [...] mai domnească, pentru nişte slăbiciuni concrete. Nu suntem aşa prin destin, ci prin mizeriile istoriei şi, totodată, prin învăţămintele ei aspre”. Godeanu evidenţiază importanţa pământului în viaţa satului, rostul fântânilor în lumea rurală şi observă că relaţia ţăranilor cu timpul fusese trainică: „era o pădure de salcâmi, plantată cu aproape două secole în urmă pentru a stabiliza dunele de nisip aduse de vânturi. Laur se minuna de înţelepciunea şi de hărnicia celor care se dovediseră, în acele vremuri tulburi, plini de grijă faţă de viitor”.  
 
Colegi din vremea liceului, naratorul surprinde evoluţia unei prietenii timp de 30 – 40 de ani. Destinele lor de intelectuali se conturaseră timpuriu, cei doi bărbaţi deprinzând a citi încă din copilărie. Godeanu mărturiseşte că: „din banii mei puţini, cumpăram cărţi în disperare. Mă ştiau toţi anticarii. Pe vremea aceea, încă mai trăiau anticarii cărturari, oameni cu care puteai discuta despre povestea unei cărţi, oameni care aveau legături nebănuite şi îţi puteau descoperi şi aduce orice”. Analepsele dezvăluie evenimente din perioada studenţiei lor, primii paşi în cariera universitară a lui Cernat, care preda filosofia culturii la Facultatea de Litere. Cei doi profesori şi-amintesc de discuţiile lor din studenţie, când făceau schimb de păreri despre cărţile citite, despre timp, raportându-se la ceea ce pare a fi o sentinţă pentru fiinţa umană: „Cronos – un zeu monstruos, crud, inflexibil, o divinitate oarbă, total iraţională”.  
 
Comunicarea lor e greu de urmărit de un cititior neiniţiat, pentru că ei fac trimiteri către diferite cărţi şi personaje. Dialogurile ar fi plictisitoare pentru un cititor mediocru. Pornind de la contemplarea naturii, cei doi intelectuali se raportează la mari teme: ordinea universului, omenirea, poezia, călătoriile, filosofia, fericirea, iubirea, adevărul, forţa raţiunii, religia, biserica. Discuţiile dintre cei doi intelectuali construiesc un roman de idei. În solitudine, Godeanu meditează asupra unor concepte, pe care apoi le discută cu Cernat: toleranţa, înţelepciunea, umanitatea, puterea, timpul şi istoria. Deşi se angajează în multe dialoguri, cele două personaje nu-şi răspund la toate întrebările, unele rămânând suspendate, iar cititorii trebuie să găsească soluţiile problemelor filosofice pe care cei doi le ridică. Sunt interogaţii retorice care răscolesc toată fiinţa oricărui muritor, pus faţă în faţă cu fatalitatea destinului, cu moartea, când vanitatea şi orgoliile se dizolvă.  
 
Dacă Laur Cernat doar critica impostura unora, care obţinuseră facil certificat de revoluţionar în anii `90, Godeanu se implica în viaţa socială şi-i trimisese preşedintelui o scrisoare deschisă, în care-i solicita să adopte măsuri sociale, pentru a sprijini copiii înzestraţi intelectual, din mediul rural, pentru a avea uşor acces la învăţământul superior, ţinând cont de „izvorul de energii pe care l-a reprezentat întotdeauna satul românesc”. Coleg cu Cernat şi Godeanu, personaj secundar, profesorul de folclor Gheorghe activa şi în universităţi din provincie, fiind inclus în comisii de doctorat. Gheorghe surprinde frumuseţea culturală a neamului românesc, statornicit pe aceste meleaguri: „Folclorul este o formă profundă de comunicare [...] Satul în care m-am dus e risipit pe nişte dealuri. Dar ce frumuseţe! Eşti în rai. Numai să ai putere să culegi cu ochii şi cu urechile şi să cuprinzi cu sufletul”.  
 
Poet şi critic literar, Godeanu era orgolios că preda la Facultatea de Litere, prin al cărei hol trecuseră „paşii tuturor numelor mari ale literaturii ultimului secol”. Sala în care Godeanu îşi ţinea seminariile de literatură română contemporană era aceeaşi cu cea a studenţiei sale. El punctează elemente din viaţa universitară: discuţii cu studenţii, cursuri, seminarii, conferinţe, rivalităţi între profesori, solitudinea omului ajuns în vârful ierarhiei. După ce îşi publicase o carte de critică literară, fu dezamăgit că doar un critic îi făcuse o şovăielnică recenzie într-o revistă, iar şeful său de catedră îl felicitase cumva, în trecere. Falsa indiferenţă a colegilor îl determină pe Godeanu să aducă în discuţie utilitatea criticilor: „există cititori de o mie de ori mai sensibili, mai receptivi, mai deschişi către valoare şi mai puţin pătimaşi decât criticii de meserie. Oamenii obişnuiţi sunt, adesea, mai buni cititori decât criticii de meserie. Părerea lor n-o cere nimeni. În schimb, scălâmbăielile criticilor umplu revistele şi emisiunile literare”.  
 
Pornind de la ideea sa („literatura se face pentru cititori, nu pentru critici”), Godeanu dorea să existe o bancă de opinii de lectură, unde să se regăsească „o ierarhie a valorilor literare bazată pe opiniile oamenilor de rând, a cititorilor netitraţi [...] Cititorii sunt egali. Din păcate, criticii nu sunt. Ei stau pe scaune diferite. Şi, ce e mai grav, ei judecă, dau verdicte. Cititorul nu ia decizii decât pentru el însuşi. Îşi face doar cunoscută opinia, gândul lui de consumator de literatură, independent, neimplicat, bucuros că poate spune ce-a gândit şi ce-a simţit”. Ceea ce-l deranjează pe profesorul Godeanu este soclul pe care s-au auto-aşezat criticii literari, care „dau verdicte. Glorifică. Încoronează. Taie. Spânzură. Execută. Se autorizează unii pe alţii. Profesional, desigur. Altfel, se ceartă, se contestă, se anulează, se distrug. În niciun domeniu nu există atâta ură”.  
 
În ciuda titlului înşelător, menit parcă să ademenescă cititori liceeni, mă îndoiesc că romanul ar putea fi devorat de adolescenţi. Dimpotrivă, cred că publicul-ţintă este reprezentat de lectorii trecuţi de 45 de ani. Şi mult mai profund, mai integrator, vor fi asimilate sensurile cărţii de către intelectualii care au copilărit la sat, care apoi au fost trimişi de destin să-şi facă un rost la oraş, edificator în acest sens fiind discursul lui Godeanu: „Nu mai sunt nici ţăran, n-am devenit nici bucureştean [...] Pe măsură ce trec anii, sunt însă mai mult ţăran, îmi simt mai puternic rădăcinile. Să nu crezi că am luat un model din literatură. E o realitate care mă supune. Când vin cu maşina şi ajung pe la vreo 20 de kilometri de casă, mi se schimbă dispoziţia, devin mai încrezător şi mai liniştit. Iar după ce ajung aici, nu mai simt oboseala. E un miracol”.  
 
Referinţă Bibliografică:
Intelectuali în confruntarea cu destinul / Elena Negoiță : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 3016, Anul IX, 04 aprilie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Elena Negoiță : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Negoiță
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!