CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





Vampirii vin doar din imaginația oamenilor?
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Vampirii vin doar din imaginația oamenilor?  
 
Silvia Ioana Sofineti – Mortul viu  
 
Profesoara de limbă română din Slobozia, Silvia Ioana Sofineti a publicat recent o carte despre cultura vampirică, la editura Editgraph. Vorbim despre o lucrare amplă cu un ridicat nivel documentaristic. Mai ales după epoca postmodernă, artele au excelat în readucerea la viață a unor personaje care au murit înviidu-se sângeroase, devenite nemuritoare, dar mitul este vechi, pe plaiurile noastre fiind suficient să ne gândim la celebrul Dracula. Literatura vampirică, precum cinematografia vampirică, înregistrează succese fulminante.  
 
Prin acest volum, Silvia Ioana Sofineti face o cercetare literară și de artă în demersul său teoretic. Ea pornește de la ideea că odată cu evoluția omenirii, noi, generațiile actuale înțelegem din zi în zi că realitatea poate fi altfel decât o vedem, că sunt și alte realități, “în afara lumii oamenilor obișnuiți“, doar că specia umană își folosește un mic procent din capacitatea sa cerebrală. Și-atunci? Literatura și arta propun un alt mod de-a privi și a înțelege realitatea, pentru că “sunt lucruri dincolo de noi, pe care doar le intuim“.  
 
Bibliografia studiului cuprinde atât lucrări scrise, de la Vampirul lui John Stagg, la Strigoiul lui Vasile Alecsandri și Costaghe Negri, de la Vampirismus lui E.T.A. Hoffman, la Domnișoara Christina a lui Mircea Eliade cât și filmele și benzile desenate din acest gen artistic.. Adăugăm o multitudine de surse de pe internet și rezultă un studiu monografic complex care are, de altfel, subtitlul relevant: “Mutații funcționale și estetice de la motivul literar la motivul din Pop Culture. Filmografia.”  
 
Divizată în patru mari capitole:  
 
-Demoni, duhuri și spirite cu atribute vampirice: considerații asupra universalității vampirului  
 
-Vampirul în literatura universală  
 
-Vampirul în cinematografie  
 
-Vampirul în animație, în benzi desenate și în jocuri video,  
 
lucrarea glisează expunerea istorică și monografică pe comentariul științific, pe demonstrație, căci autoarea nu face numai o recenzie a literaturii vampirice ci își anunță demersul de la începutul lucrării: referindu-se la mitul vampirului, în universalitatea lui, Silvia Ioana Sofineti se angajează pe itinerariul unei întrebari incitante: „cât adevăr există în acest mit? Putem spune cu mâna pe inimă că nu există vampiri cu adevărat? Știm că există oameni care au anumite „daruri”, „haruri”, (...) există oameni care văd mai mult, simt mai mult. Și dacă toate acestea există, și multe altele asemenea ( locuri pline de energie mistică, portaluri etc.) de ce n-ar exista și Dumnezeu, de ce n-ar fi și extratereștri, de ce nu ar putea fi și vampiri printre noi?”. Așa că autoarea consideră că putem afla răspunsuri urmărind personajul literar și cinematografic în evoluția lui, de la vechile mitologii până în zilele noastre.  
 
Oricum ar privi omul postmodern problematica milenară a vampirului, arhetip sau subiect științific, cert este că “mortul viu“ are apariții incontestabile iar preocuparea speciei noastre sapiens nu s-a delăsat de-a lungul mileniilor. În mitologia românească, ( S.I. Sofineti face și relația cu mitologia universală) Zburătorul sau incubus, sau crâsnic, un personaj asemănător vampirului are relevanța unui demon erotic, întâlnit la Ion Heliade Rădulescu, la Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac și capodopera eminesciană Luceafărul, dar și în Călin (file de poveste). S-au scris mii de pagini, trecute ori prezente, însă distincția mit-realitate, are conotații mai mult literare, de poveste auzită, oralitatea nefiind chiar argument științific. Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae folosește oralitatea ca sursă de informare: “ei zic că...“, “iar noi am auzit că unii bărbați mai inimoși au prins asemenea Zburător...“  
 
Opera care este considerată punct de plecare în literatura vampirului este Lenore, balada lui Bürger, secolul al XVIII-lea, lucrare gotică multitradusă ( la noi Șt. O. Iosif) cu multe variante în țările europene și influențe în operele literare ulterioare. Autoarea își continuă periplul documentat literar și cinematografic frumos organizat cu Vampirul în literatura universală, apoi cu Dracula lui Bran Stoker, literatura de după Dracula, până la momentul de cotitură Anne Rice, seria de autor care a schimbat viziunea asupra vampirilor, făcându-i frumoși, puternici, plini de viață, seducători pentru prada lor hrănitoare. Cine nu s-a îndrăgostit de bunul și umanul Edward din premiata Twilight Saga?  
 
Jurnalele Vampirilor au umanizat conceptul de vampir, i-au explicat trăsăturile de caracter, modul de viață, metamorfozările, nemurirea, cum poate fi exterminat, dar mai ales cum se poate conviețui cu un vampir. Dacă ideea iubirii dintre oameni și vampiri nu este nouă, ci, mai degrabă, un laitmotiv al literaturii SF, în speță vampirică, de-a lungul secolelor existența în sine, realitatea acestei posibile forme inteligente de viață după moarte rămâne la nivel de ficțiune. Nu știm a dezlega taine sau le refuzăm existența. Însă, posibilitatea minții omenești a demonstrat că imaginația creativă umană a intuit, a permis mereu dezvăluirea adevărurilor ascunse și a constituit motorul progresului speciei, e-adevărat nu întotdeauna și binele speciei. Partea întunecată a evoluției noastre ne-a făcut adevărați vampiri omenești. În continuare, intuiția noastră, visul, imaginația ne spun că nu suntem singura specie inteligentă pe pământ...și acesta este este și sunetul deșteptător al volumului de față. Mi-amintesc clar din copilăria mea de acum jumătate de secol că unul din tratamentele bolnavilor consta în a bea sângele animalelor sacrificate pentru hrană. De când și din ce neam vampiric cobora această știință ancestrală? Mi-amintesc de poveștile bătrânilor de pe strada mea cu înfiptul țărușului în pieptul cadavrelor care se transformau noaptea în moroi, în strigoi dușmănoși și canibali. Adevărul nu este deslușit științific, iar asta nu înseamnă să negăm o altă realitate.  
 
Silvia Ioana Sofineti s-a documentat amplu și a scris o lucrare bună, istoric-documentară, dar și interpretată artistic merituos. Subiectul este vast, autoarea însă a demonstrat prin volumul “Mortul viu“ o putere de selecție, de structurare teoretică aparte și, ca atare, relevanță.  
 
Un plus al volumului, bogat ilustrat color cu imagini și afișe cinematografice, coperți de cărți tematice este și o copertă la volum sugestivă aparținând lui Florin Comăniță.  
 
Conchid cu aprecirea acestei cărți, expozeu de cultură nouă, la zi, într-o problematică cumulativă artei și științei, literaturii și evoluției sale.  
 
Cristina Ștefan, sept 2018  
 
Referinţă Bibliografică:
Vampirii vin doar din imaginația oamenilor? / Cristina Ştefan : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2819, Anul VIII, 19 septembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Cristina Ştefan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cristina Ştefan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!