CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Poezie > Amprente >  





Poezie albaneză din Germania LIMAN ZOGAJ

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Poet, dramaturg, actor. Liman Zogai s-a născut în satul Ladroţ din Kosova. Şcoala elementară în satul natal, liceul (Secţia de Biologie-Chimie) la Ferizai, iar studiile (Limba şi Literatura Albaneză) la Facultatea de Filologie a Universităţii din Prishtina. A început să scrie încă de pe băncile liceului, publicând ulterior în presa albaneză din Kosova şi Macedonia (Rilindja, Zeri, Bota e Re, Flaka etc.). Scrie poezii şi texte teatrale, dar se ocupă şi cu găzetarie şi regie. Textele teatrale şi regiile sale au fost onorate cu câteva premii în festivalurile teatrale din Kosova. Din anul 1983 trăieşte şi lucrează în Germania, unde a întemeiat şi condus câteva vetre culturale ale exilanţilor albanezi din această ţară. Liman Zogai joacă în teatrul German din Essen, iar creaţiile sale poetice sunt prezente în antolgiile Metafora evadată (Tirana, 2003), Os şi sânge de Arberia (Germania, 2007), Amintirile cuvântului (Bucureşti, 2010) etc. Până în prezent a publicat următoarele volume de poezie: Kosova, nu ţi-am luat soarele (Tirana, 2007), Cărările luminii (Prishtina, 2009), Jocul pe pietre (Prishtina, 2010), Pe aripile vulturului (Bucureşti, 2010) etc. (Traducere de Baki Ymeri)  
 
 
ÎMBĂTAT  
 
 
O noapte de iarnă  
Am băut  
Răchie de strugure  
Până când s-au îmbătat  
Şi vocalele versului  
 
Fără echilibrul oaselor  
Am adormit lăngă un stejar  
Când m-am trezit  
Mi-au spus  
Ai lipsit fără voie  
 
LACRIMA  
 
În ochiul tău negru  
Sunt lumină  
Lacrimă arsă sunt  
 
În surâsul tău  
Sunt nectar  
Buchet de miresme  
 
În rana ta  
Sunt durere  
Suflet rănit  
 
 
AŞTEPTAREA ÎN FURTUNĂ  
 
 
Fuortuna smulgea şi stejari  
Iar eu aşteptam  
Rostogolindu-mi se lacrimile  
În pentagrama ridurilor  
 
Nu îmi trebuie camertonul  
Pentru a acorda plânsul dorului  
 
Mai bine să fi fost Rozafa  
Izvore care nu seacă  
Mai bine piatră să fi fost  
 
Mai bine să fi fost  
Privighetoare sau rândunică  
Care venind din pribegie  
S-ar odihni mereu  
Pe umerii mei de piatră  
 
 
OCHIUL FĂRĂ LUMINĂ  
 
 
Am călcat şi  
Ţest unde mama cocea pâine  
Şi nu am spus Iartă-mă Doamne  
 
Am pus capul  
Pe piatra neagră din hogeac  
Şi am ţipat până-n toiul cerului  
Învaţă anamneza bolii mele:  
Am orbit aseară  
Măi mamă!  
 
 
MĂRUL ROŞU  
 
 
 
Mărului roşu  
I-au tăiat cinci ramuri  
Rândunicile ces cuiburi mai sus  
Încâlzind penele sub soare  
Păsările cântă cea din urma simfonie  
 
 
Una câte una le păstrăm în coşuleţ  
Şi toata iarna  
Ne rugăm împreună  
Pentru noile primăveri  
 
 
 
NU-MI OPERAŢI RANA  
 
 
Chirurgul ia scalperul  
Îm face din cap  
Ca să închid ochii luminii  
 
După ce am tăcut un pic  
Am surâs prin scrâşnet de dinţi  
Opiumul l-a lăsat atârnat  
 
În capilarul de gomă  
Nu-mi operaţi rana  
Am şoptit încet  
 
Când am intrat în atelierul meu  
În ochii Monalisei am văzut lacrimi  
 
Pe chirurg l-a prins opiumul  
Nu e o joacă cu trupul cu plăgi  
Astfel am trăit o sută de ani  
 
DANSÂND CU IELE  
 
Să crapă  
Tobele uitării  
Jocul cu iele  
Este nunta  
Pe marginea mormântului  
În paragină  
 
Mai bine dansează  
Cu umbra trupului tău  
Şi când te sperii  
Stai vertical neclintit  
 
 
VULTURUL ÎN ORIZONTURI ALBE  
(Pentru Zef Sokoli, exilant)  
 
 
Eu sunt Sisif viu  
Orbit de iubire  
Phoenix ars  
Şi nicicând  
Nici din cenuşă  
Nu am devenit  
Nici pasăre  
Nici piatră  
Eu sunt  
Fâlful Soarelui  
 
Cu Stagul lui Skanderbeg sub pene  
Cu limba lui Naim* în cântec  
Cu lacrima lui Mama Tereza în vaiete  
 
Eu kosovar pierdut  
Pănă-n Orizonturile Albe  
Am vărsat lacrimi  
Însângerându-mă  
Nici mut n-am devenit  
 
64 de ani am vorbit cu sinele meu  
Sunt albanez al Kosovei  
Patria mea este Albania  
 
Port barba lungă  
Cât o bucată de munte  
Cât un stejar de Pashtrik  
Fiindcă munţii m-au botezat  
Meteor de lumină  
Cu Formula de Botez**  
Însângerată  
 
Geamătul meu stă la pândă  
La Podul cu arcuri  
La izvorul Drinei Albe  
La stejarul cu funia atârnată  
La hogeacul cetăţii arse  
La sabia însângerată  
A târâtorilor din Carpaţi  
La statuile libertăţii sub soare  
Patria am lăsat-o în flacără  
pârjolit am fugit  
Treisprezece nopţi  
Prin marea trezită  
Treisprezece zile  
Prin Iadul lui Dante  
În miezul ţipetelor morţii  
M-au botezat Zef Sokoli  
Titanic pierdut  
 
De ce îmi căutaţi  
Anamneza ucisă  
În Kosova înnoită o veţi găsi  
Zugrăvită cu sânge  
În stâncile Kosovei  
În glia Albaniei  
Jur doar  
În faţa steagului cu vultur  
În faţa sabiei lui Skanderbeg  
La cazematele lui Jashari***  
De trei ori mă jur!  
 
_____________  
 
*Naim Frashëri, poet clasic albane  
**Formula de Botez, primul document scris  
în limba albaneză (1442), descoperit de Nicolae Iorga (1915)  
*** Adem Jashari, eroul naţional ak Kosovei  
 
 
 
MAI APROAPE DE SOARE  
 
Mai pornim oare  
Spre adâncul mării secate  
 
Acolo vom vedea  
Păcatele adânci ale lumii  
 
Mai pornim oare  
Până în vârfurile Everestului  
 
Cât mai aproape de soare  
Să avem mai multă lumină  
 
 
 
ANAMNEZA ÎNCHISORII  
 
 
 
Numele tatălui împuşcat  
Istorie luptă bătălii sânge  
Tata şi înaintaşii  
Căutându-şi libertatea.  
 
Viaţa descărcată prin iad  
Închisoarea pâraie de sânge  
Sângele ocean din fluviul roşu  
Nici izvoarele însângerate n-au secat  
 
Deţinutul se roagă  
Să nu-i se ruginească cătuşele  
 
 
 
DUREREA  
 
 
Mi-au spus  
A murit Mimoza  
Eu nu am plâns  
 
 
Mi-au spus  
Azi se face înmormântare  
Am luat două flori de soare  
Pe mormânt i le-am pus  
Ele n-au suportat durerea  
Lângă harul ei se veştejesc  
 
 
LACRIMILE  
(Surori mele, Rukie)  
 
 
Două păsări  
Mi-ai croşetat pe bluza albă  
Ca să-mi fie viaţa cântec  
Cântecul mi-a ars lacrima pentru tine  
Ne-am despărţit fără la revedere  
 
Soră  
N-am aşteptat să se rupă  
Surâsurile noastre  
Când te sfârteca durerea  
Lacrima  
 
Soro  
Mi-a devenit izvor secat  
Pentru curcubeul nou  
 
 
TESTAMENT  
 
 
Se aprinde flacără stele şi fulgere  
E timpul focurilor  
Noaptea n-are încredere, ziua şerpuieşte prin picioare  
Este acest suflet de camicaze pentru libertate  
Azi sau niciodată să păstrăm geografia pământului  
 
De câte ori vâd cetatea pietrei în flăcări  
Ştiu că ale nostru este soarele pământul şi mormintele  
Munţii ard istoria lor devine  
Numele de albanez şi Albanie se eternizează  
 
Amanet  
Munţii sunt leagănuri şi morminte pentru vulturi  
Armele ni le păzesc ochii de cuţite  
Mamă, ce puţin ai trăit în lumină  
Iar pământul nostru-sânge stricat prin secole  
Vitejii martiri mor cântând despre el  
 
 
 
POEZIA ÎNSCRUMITĂ  
 
 
Nu-i atinge nici-o literă  
Din lacrimă să se stingă flacăra  
Care însângerează versul  
 
Fecioara nu ştiu unde a rămas  
Versurile de iubire  
Ca pe ochi le-am păzit  
Şi m-am îndrăgostit  
 
Am săpat cu unghii  
Ca să ard hieroglifele  
Înscrumite ale versului  
 
Vreau să-i găsesc  
Biografiile îngerilor  
Şi ura diavolilor  
 
La-ntoarcerea rândunicilor  
S-a îndrăgostit poezia iubirii  
 
 
BIOGRAFIE ARSĂ  
 
 
Vino Arnăutule să mai vorbim  
Ca între fraţi  
Dacă eşti fulger singuratic  
Ia-mă în braţe munteneşte  
Te cunosc după glas  
Din ochi din plânset  
Din îndurerarea arzătoare  
 
Dacă sunt orb  
Jur pe pâine şi sare  
Te cunosc:  
Când îţi alint rănile  
Când îţi măsor durerea  
Când îţi ating lacrima  
 
Vino Fiică Arberiei  
Să ne topim în surâs  
Frate şi soră  
Schilodiţi pe cărări  
Ucişi în uitare  
 
Dacă şchiopătezi  
Te ia un braţe  
Ca pe o tufă de raze  
Ca pe o floare  
Ucisă de fulgere  
 
Dacă eu nu pot din cauza durerii  
Rupe şuviţa cea dintâi  
Şi leagă-mi rana  
Şi şterge-mi lacrima  
Şi acea buchet de şuviţe  
Trimite în laboratoriul nuclear  
Acolo înveţi analizele  
Sângelui stricat al Arbrului  
 
Dacă sunt în urnă  
Rupe cea de a două şuviţă  
Şi acoperă-mi cenuşa  
Să-ţi aminească  
Că Sora s-a întors odată cu Curcubeul  
Când soarele a învins întunericul  
 
Cănd ne vom întoarce  
În culele de piatră  
Cu lacăte ruginite  
Ca să speriem în cuiburi  
Păsările rele  
 
Toată aceasta nu este  
Joc  
Ci rană, durere şi sânge  
Biografie arsă  
ARNĂUŢIME  
 
 
PRIMĂVARA NOUĂ  
(Nepoţilor mei: Dielli, Endrit, Orges)  
 
 
Pe Dr. Gregoriy Hahn  
În Baidenayse  
Bând cafea  
L-am întrebat despre baştină  
 
Niciodată  
Nu căuta primăvara  
Fără flori, mi-a spus.  
Greşeala o poţi boteza  
Şi mi-a făcut o poză  
Cu păsările cântecului meu  
 
 
ÎN BISERICA IONA  
 
 
Zi şi noapte  
Lumină  
Doar lumină peste lumină  
 
Acolo mai sunt şi ferestre colorate  
Iar în interior  
Doar lumina soarelui  
 
În creşa „Kitta”  
Mi-au dat creionul „lamy”  
Şi acolo am pictat  
Un câmp cu flori  
 
Când copii se jucau cu licurici  
Două lacrimi mi-au căzut  
În frunzele uscate  
Ce bine am zis cu glas  
Nimeni nu-i sperie pe fluturi  
 
Dumnezeule  
Poet fără pană  
Sau artist în atelieul ars  
Pictând  
Porumbelul alb cu o floare în cioc  
 
 
ÎN ÎNCHISOARE FĂRĂ NUMĂR  
 
În degetele penei  
Cu cuţitele însângerate  
Mi-au făcut tăieturi în cruce  
Fără opium m-a îmbătat durerea  
 
Mi-au îmbucătăţit poezia  
„Kosova Soarelui“  
Până am luat-o în dinţi  
Şi am scris noua poezie  
„Kosova însângerată sub Soare“  
 
Acolo  
Un metal în formă de verigetă îmi spune  
Scrie Numele fără să-ţi tremure mâna  
Încă o piatră  
În închisoarea făr nr.  
Până la zorile noi  
 
 
CUM AM CUNOSCUT  
FAMILIA ARNĂUŢEASCĂ*  
 
Pe bătrân l-am cunoscut după liniile frunţii  
Iscălite de căciula albă  
 
Pe bătrâna cu fularul ţesut în război  
Şi opincile pline de ciucuri  
 
Pe arbăreşa frumoasă am cunoscut-o  
La hora „Ochiul mi-e pentru tine“  
 
Şi cu bluza plină de vulturi  
Când sărea şi se-răsucea ca un fluture  
 
Familia arbăreşa am cunsocut-o  
Străngând geografia patrie în suflet  
________  
 
*Titlul în original: Cum am cunoscut familia Arbăreşa!  
Albanezii din Italia, care au fugit de turci după  
moartea lui Skanderbeg, se numesc arbăreşi.  
 
Referinţă Bibliografică:
Poezie albaneză din Germania LIMAN ZOGAJ / Baki Ymeri : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2644, Anul VIII, 28 martie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Baki Ymeri
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!