CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Aparitii >  




Autor: Aurel V. Zgheran         Ediţia nr. 2712 din 04 iunie 2018        Toate Articolele Autorului

Lansare de carte eveniment: „CHINA HARULUI” de ANDREI DÎRLĂU
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
China spirituală e un univers ce unui alt univers – cel livresc – îi lărgeşte vastitatea cognitivă. Absorbită în carte, China fascinantă se metamorfozează într-un itinerariu de călătorie prin ştiinţă, filozofie, religie, istorie, hermeneutică, mitologie, sinologie, filologie, abordabile şi îndemnătoare la gândire, ca ţinte terminus ale odiseei intelectuale, înţelepte şi entuziaste. Se poate spune pe bună dreptate că suntem în faţa unei aventuri neînchipuit de îndrăzneţe, plecând la drum prin esenţele unei civilizaţii cu zăcământ spiritual cristalizat în milenii…!  
Aşezate monumental faţă în faţă, de către clăditorul de carte cu adevărat cutezător Andrei Dîrlău,două gigantice universuri spirituale – Europa şi China – surprind prin fiecare extraordinară imagine mitică, sensibilă, graţioasă, religioasă…, mai întotdeauna pe parcursul epic, punând bazele şi capacitatea provocării printr-o varietate de emoţii şi incitări. Descrierea unei astfel de cărţi remarcabile schimbă simultan în bine starea de spirit a cititorului. A privi China din această carte ca pe o minune, mai pe îndelete şi mai captiv în prinsoarea interesului nu înseamnă o abatere de la natura realităţii în poveste afectivă şi fictivă, în nici un caz, ci înseamnă o interpretare în oglindă prin incursiuni pătrunzătoare pe vehicolul cuvântului şi imaginii atât de intense şi relevante încât prin ele recâştigăm mirarea pe care o pierdem prea adesea şi prea uşor azi când fals ni se pare că Internetul ne pune la îndemână toate tainele omenirii şi ctitoriilor ei…!  
Sub lumina strălucitoare a punctelor de vedere din cartea „China harului” putem analiza din perspective multiple şi superioare felul şi substanţa în care se îmbracă din punct de vedere spiritual China peregrină prin secole şi milenii de formare şi dezvoltare magnifică a civilizaţiei sale unice. Dar cu ochiul minţii, doar cu ochiul minţii putem privi acestea în vastă splendoare! Autorul cărţii despre care se face vorbire, supuse acum unei încercări de răsfoire, Andrei Dîrlău e unul dintre puţinii făuritori de carte de azi, ce intuieşte că nu s-ar mai merita să acorzi timp cititului dacă în secolul prezent ar fi muribundă stimularea cu subiecte interesante, de factură agreabilă, cultă, nesortită damnării ori sluţită de sus până jos de o limbă română vătămată.  
Frumoasă, nobilă şi fructificabilă realizare livrescă…! Lansarea nu e decât o încununare a unei trude în armonie cu harul, ştiinţa şi pasiunea autorului, cu atât mai solemne şi frumoase cu cât o spune de la sine unic şi profesionist însuşi evenimentul că organizatoarea nu este alta decât Oana Georgescu...!  
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
  
Lansarea cărţii „China Harului”, editate de Fundaţia Anastasiava avea loc joi, 7 iunie 2018, orele 11.00, la Athénée Palace Hilt​on, în sala Regina Maria. Evenimentul va fi însoţit de o expoziţie cu şapte lucrări de artă inspirate chiar de carte, semnate de maestrul Sorin Dumitrescu (editor al cărții). Sponsorizarea se realizează prin Programul CATENA pentru ARTĂ. Cu acestă ocazie va fi lansat și catalogul expoziției Semnul Împăratului. Între ideogramă și icoană – album de artă ce prezintă cele şapte lucrări expuse, semnat acad. Sorin Dumitrescu.  
Vor lua cuvântul dr. Teodor Baconski – diplomat, fost ministru de externe şi ambasador; dr. Su Yan, traducătoarea cărţii Dao De Jing, autoarea prefeței cărții China şi creştinismul; pr. Marius Taloş S.J. părinte iezuit; prefațatorii cărții – pr. prof. dr. Emil Jurcan, lect. dr. Roxana Rîbu; pr. prof. dr. Vasile Mihoc (Facultatea de Teologie, Universitatea din Sibiu), alături de editorul cărții, acad. Sorin Dumitrescu, și autorul ei, dr. Andrei Dîrlău.  
Vor participa personalități ale vieții culturale românești, academicieni, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române și ai Bisericii Romano-Catolice, atașați culturali și alți reprezentanți ai Corpului Diplomatic acreditat la București, profesori universitari, artiști, scriitori, critici literari și critici de artă, istorici, reprezentanți ai Ministerului de Externe, Ministerului Culturii și Cultelor, Ministerului Educației și Instituțiilor Culturale din București.  
Lansând o viziune interdisciplinară (elemente de istoria culturii și a religiilor, literatură comparată, hermeneutică, sinologie, religii comparate și teologia religiilor), „China harului” invită la o călătorie în profunzimea universului cultural chinez, în dimensiunea sa mitico-religioasă, privit prin ochii protagoniştilor contactului dintre lumea creştină europeană şi cea chineză – misionarii ajunşi în China din Siria în secolele VII-XIII, catolici franciscani şi iezuiţi în secolele XIII-XVIII, anglicani, ortodocşi.  
Cartea oferă cititorilor români, pentru prima dată, o amplă panoramă istorică a impactului – adesea dramatic – dintre cele două lumi: Europa și China.  
E povestea uneia dintre cele mai frumoase aventuri ale spiritului din istoria umanităţii: epopeea întâlnirii a două mari civilizaţii care au evoluat, câteva milenii, aproape independent una de alta.  
Afirmarea Chinei ca superputere globală a generat în ultimii ani un boom al publicațiilor despre China. Gigantul chinez nu mai poate fi ignorat. Iar religia chineză și interacțiunea ei cu alte religii, mai ales cu cea creștină, constituie un aspect pasionant, sursa unei literaturi în vertiginoasă expansiune.  
China harului abordează acest subiect pe cât de exotic, pe atât de fascinant.  
Cele 23 capitole ale acestei cărți neobișnuite aduc în actualitatea cea mai vie și mai disputată teologic, semiologic și filologic, nici mai mult, nici mai puțin decât străvechea iconicitate a epocii de aur – timpul auroral de după Căderea lui Adam –, în directă conjuncție cu memoria unicității lui Dumnezeu, Făcătorul Lumii, așa cum au fost păstrate de monoteismele de după Babel” – acad. Sorin Dumitrescu.  
Andrei Dîrlău este scriitor, doctor în teologie – istoria religiilor (cu teza Religiile Chinei şi creştinismul, sursa cărţii de faţă), cercetător, traducător. A dream of golden mansions: intimations of eternity in Blake and Eminescu este lucrarea de licenţă în anglistică, iar studiul exegetic Viziunea Părintelui Galeriu: schiţă hermeneutică – dizertaţia de masterat în teologie (doctrină şi cultură). A publicat Cartea Lucrurilor Tainice. Variaţiune pe o temă de Borges (Tracus Arte 2017); Părintele Adrian Făgeţeanu şi crucea Rugului Aprins (Lumea credinţei 2012 – editor, co-autor); Părintele Constantin Galeriu: Timpul schimbării; Schimbarea la faţă a lui Hristos – transfigurarea creaţiei (editare trilingvă, traducere, studiu); Marxismul cultural – noua utopie (Reîntregirea 2017 – editor, co-autor). Articole: Two hierocratic paradigms of visuality: Confucianist China—Orthodox Byzantium (European Journal of Science and Theology 10/2014); Doric vs. Ionian Initiation in The Waste Land. Image patterns of the occult philosophy as a source of symbolic coherence (Univ. of Malta); Palatul şi poemul: Borges şi Coleridge (Secolul XX); Spaţiul eteric (akasha) la Eminescu (Convorbiri literare). Stagii de lucru şi cercetare în China, Germania, Italia, Spania, Belgia, Malta, periplu spiritual în Tibet.  
  
CHINA HARULUI de Andrei DÎRLĂU  
Sinopsis  
  
În secolul XVI Europa nu știa că imperiul chinez există și e același cu Catay-ul din relatarea lui Marco Polo. Limba chineză era total necunoscută. Abia în 1590 Matteo Ricci scrie primul dicționar chinez-latin. Dintr-un străin „barbar” Ricci devine un respectat mandarin chinez, consilier al împăratului Chinei, primul străin ce pătrunde în Orașul Interzis. El dă numele latinesc lui Confucius și traduce primele cărți confucianiste în latină, fiind recunoscut ca „Părintele sinologiei”. Alt misionar, Martino Martini, numit și „Mandarinul celest”, publică în Europa prima istorie a Chinei de la origini. Ambii afirmă monoteismul religiei chineze arhaice și prezintă China ca o teocrație – perspective inedite prezentate prima oară pe larg în spațiul cultural românesc în această carte.  
Povestea inorogului chinez, tâlcuit de Martini ca profeție despre Hristos, e una dintre cele mai frumoase pagini din Analele Primăverii și Toamnei și în același timp un exemplu de contextualizare și lectură interculturală și intertextuală menit a facilita dialogul dintre două universuri aflate la o incomensurabilă distanță culturală și lingvistică.  
Accentul pus pe monoteismul vechii religii chineze, funcția dublă a suveranilor chinezi – de împărați și mari sacerdoți –, concepte precum caligrafia văzută ca hierografo-fanie sau „blândețea fragedă” a naturii educate a clasei mandarinilor , privită ca o castă cu rol sacerdotal, sunt elemente inedite ale cărții. Vechi ipoteze precum textul rugăciunii rostite de împăratul Chinei în cadrul Marii Jertfe a Solstițiului (tradus după Legge), unele interpretări ale unor pasaje cu sens monoteist din Clasicele chineze sau originea hamită a chinezilor apar prima dată în limba română.  
Nu lipsesc elemente șocante precum „Tortura Rotisorului” sau povestea sfetnicului forțat de un tiran să-și mănânce propria fiică, dar și ipoteze și teme exotice precum identificarea mitologicul Fu Xi cu patriarhul Enoh, a Chinei cu legendara Țară Seiris a setienilor, sincretismul esoteric al corpului hermetic, sau chineza ca limbă adamică primordială. Cu acest prilej este abordată fascinanta temă a limbii paradisiace (Origen, Ieronim, Irineu de Lyon, Diodor, Augustin, Teodoret, Grigore de Nyssa) și a limbii universale (Eunomie, Francis Bacon, Ramon Lull, Kircher, Leibniz, Dalgarno, Wilkins), trecând prin Borges și Umberto Eco.  
Există pagini captivante de hermeneutică a unor mitologeme chineze, pagini datorate unor sinologi necunoscuți în România precum Joachim Bouvet, exponent al Figurismului, care a slujit sub cei mai mari suverani ai epocii – Ludovic al XIV-lea al Franței și Kangxi al Chinei. Din opera inedită a lui Bouvet sunt extrase episoade fascinante din Clasicele chineze precum cronomahia și rebeliunea astrologilor rezultând în heterocronii și eclipse, carul cruciform și înălțarea la cer a împăratului Huangdi, Shun împăratul „slavei reînnoite”, Prințul Sorgului ca figură cristică, virtutea strălucitoare a regelui Wen, epifaniile ideografice și caligrafia luminii și firele de mătase ale harului, regele mesianic Cheng Tang, Yu cel Mare „Călăuzitorul apelor”.  
Referințele la Cartea lui Enoh („Niciun om n-a văzut ce am văzut eu”), astronomia cosmogonică, triunghiurile lui Pascal, triunghiul Sierpinski, fractali și Inteligența Artificială sunt alte pagini de lectură captivantă. Lansând o viziune interdisciplinară de anvergură (elemente de istoria culturii și a ideilor, literatură comparată, sinologie, istoria și teologia religiilor, teologie comparată), China Harului vă invită la o călătorie în profunzimea universului cultural chinez, în dimensiunea sa mitico-religioasă, privit prin ochii protagoniștilor contactului dintre lumea creștină europeană și cea chineză – misionarii ajunși în China din Siria în secolele VII-XIII, catolici franciscani și iezuiți în secolele XIII-XVIII, anglicani, ortodocși.  
Civilizația chineză este încă, în parte, necunoscută în România. Multe din marile cărți clasice chineze sunt încă netraduse integral în lb. română (Clasica Istoriei – Shujing, a Riturilor Liji, Analele Primăverii și ToamneiChunqiu etc.), iar studiile exegetice, istorice, comentariile și interpretările sunt și ele încă relativ puțin numeroase faţă de literatura existentă pe plan mondial. Şcoala românească de sinologie a făcut eforturi notabile pentru a acoperi acest gol, prin lucrări ca Prelegeri de confucianism (prof. Florentina Vișan, ed. Universității București), Zhuangzi–călătorie liberă (prof. Luminița Bălan, Tania Segal, Humanitas 2009), Xunzi. Calea guvernării ideale (trad. din chineza clasică, studiu introductiv, note, comentarii prof. Luminița Bălan, Polirom 2004), antologii de poezie chineză selectate şi traduse de Mira şi Constantin Lupeanu (Albatros 1985) şi prof. Florentina Vișan (Univers 1990), Daodejing (trad. Dinu Luca) şi altele. Dar pata albă de pe harta culturii române reprezentată de China e atât de enormă încât trebuie recunoscut că este doar un început, cu adevărat remarcabil.  
Pe de altă parte, afirmarea Chinei ca superputere globală a făcut ca numărul și diversitatea lucrărilor privind China să cunoască în toată lumea, în ultimele decenii, o creștere exponențială. Colosul chinez nu mai poate fi ignorat. Iar religia chineză și interacțiunea ei cu alte religii, în principal cu cea creștină a civilizației europene și americane, constituie un aspect pasionant ce face obiectul unei literaturi în rapidă expansiune. China harului, cu un subiect pe cât de exotic, pe atât de fascinant, acoperă parțial acest gol. Ea oferă cititorilor români pentru prima dată o amplă panoramă istorică a impactului – adesea dramatic – dintre cele două lumi. Este totodată povestea uneia dintre cele mai frumoase aventuri ale spiritului din istoria umanității: epopeea întâlnirii a două mari civilizații care au evoluat, câteva milenii, aproape independent una de alta.  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Lansare de carte eveniment: „CHINA HARULUI” de ANDREI DÎRLĂU / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2712, Anul VIII, 04 iunie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!