CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Ecouri >  




Autor: Aurel V. Zgheran         Ediţia nr. 2393 din 20 iulie 2017        Toate Articolele Autorului

Alexandru Arşinel. Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti - în urma sa rămân roade perene
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Într-o vreme în care până şi evlavia pare uneori coruptă se ivesc spornic persoane publice cu biografii scăldate în falsitate ca într-un curcubeu şi prefăcându-se păuni. România prezentului nu poate să se bazeze în rezistenţa sa spirituală pe acestea, în nici un caz şi de aceea e nevoie tot mai cert de acte de cultură şi artă autentice şi briliante. De-a lungul întregii istorii a neamului românesc s-a dovedit că cei mai biruitori în lupta cu trufia de a umili şi depersonaliza om pe om au fost, sunt şi fără îndoială că vor fi actorii, în primul rând pentru că ei nu pot fi anesteziaţi la minte…! Nimeni ca ei nu răscoleşte sufletul într-atât încât să pară a căuta în tot timpul şi la fiecare pas o dezminţire a tot ce s-a întâmplat trist şi nefericit în viaţa noastră; nimeni ca ei nu are ochi ce privesc în inimi şi le apără de nenorociri; nimeni ca ei nu lasă în urmă un ecou risipit de voci atât de familiare, un nor afânat de amintiri atât de bune şi de frumoase cum sunt armonia, voioşia, iubirea, pacea…! În viaţa fiecăruia dintre noi actorii sunt stele licărind ca nişte cărbuni încinşi, sunt nişte cărărui alămite în urma anilor şi nişte râuri de argint ca nişte arce fluide, de la sprânceana visurilor la cerul speranţei…! Fără actori, timpul nu s-ar mai reclădi în amintiri, ci-n nişte dâre aspre, iar universul ar părea că n-are soare, vulturul ar părea că n-are văzduh, muşcata n-ar avea canatul ferestrei, grădina n-ar avea gâze, câmpia n-ar avea miei şi mânji, streaşina n-ar avea vrăbii iar inima n-ar exista decât numai şi numai pentru ca să bată şi ar intra-n panică din orice…! Ce cleios ar mai fi pământul prin care-am lipăi într-o viaţă de om, fără a avea parte de răzoarele cu flori ale vieţii…! Ce singuratic şi rece ne-ar fi sufletul, ce irositor, absurd şi tulbure ar fi destinul uman…!  
Dar actorii au fost, sunt şi vor fi…! Iată-l pe unul dintre aceşti luminoşi străjeri ai sipetului patrimonial sufletesc al românilor: Alexandru Arşinel! E un uriaş actor român care n-a făcut în întreaga sa viaţă zgomot, aşa cum nu fac stelele prăbuşindu-se-n lac odată cu înserarea şi cu toate acestea, câţi dintre români ar putea spune că nu i-au auzit glasul şi nu i l-ar recunoaşte dintr-o mie, dintr-un milion de glasuri, dintre toate glasurile, pentru că timbralitatea celui al său este inconfundabilă, cum îi sunt scânteile privirii surâzâtoare, cum îi este fruntea cu piste de cursă lungă pentru gânduri, cum îi sunt toate formele gesticii corporale şi toate adâncile pulsaţii intime ale conştiinţei şi vieţii sufleteşti…!  
Poate că cerul Dolhascăi, mirabilul ungher de lume în care a văzut lumina zilei i-a fost o manta de boier moldovean în care a plecat îmbrăcat spre Bucureşti, unde aveau să-l însteleze mai târziu luminile supreme ale rampei şi-l vor contopi sferele magnifice ale teatrului şi cinema-ului românesc. Din oaspete timid, cu temerile tânărului debutant, cândva, astăzi este amfitrion la poate cel mai galonat Teatru de revistă, cu istorie, „Constantin Tănase”. Câţi fandosiţi au râvnit şi-or mai râvni şi azi să ajungă în fruntea acestui dominion al spectacolului revuistic elevat…! Dar câţi au fost sunt ori vor fi vrednici de a continua spiritualitatea, ardoarea, efervescenţa culturală, după colosalul Constantin Tănase, aşa cum a făcut-o şi o face actualul manager, actorul Alexandru Arşinel?! De-a lungul vremii, mulţi boieri falşi fumau ţigarete de la Paris doar ca să plimbe prin faţa ochilor altora o tabacheră aurită şi gravată cu numele şi rangul lor, dar, priviţi-l pe maestrul Alexandru Arşinel ce maniere cizelate şi ce bunătate nejucată, adevărată, are… o anume bunătate ce se trăieşte nu se mimează, iar aceasta doar caracterele nobile o pot! Priviţi-l pe actorul Alexandru Arşinel, atent, fără invidie, cu gând curat şi se va oglindi aievea un boier de moldovean care, cu talentul, truda, consecvenţa, seriozitatea sa a traversat de la Dolhasca pe Calea Victoriei o lume, o viaţă, un destin, iar astăzi are în mâinile şi conştiinţa sa soarta unuia dintre cele mai faimoase Teatre din România…!  
Cu toate acestea, ce chip al sufletului, ursuz şi urât puteau şi pot să aibă, pesemne şi azi răzleţii săi detractori care l-au atacat mişeleşte, cândva, când a trecut prin cumpăna vieţii sale, dependente de un transplant de rinichi. Atunci, un redactor tv dintre aceia ce împroaşcă pietroaie de gheaţă în flori, suflă în degete şi împroaşcă iar, l-a acuzat că a sărit peste rând şi a privat de dreptul la transplant pe altcineva dinaintea sa (fapt certamente fals). Altădată, câţiva zişi revoluţionari i-au contestat dreptul la certificatul de revoluţionar, sub pretextul că nu a luptat cu mitraliera la Universitate. Dar, dacă nici maestrul Alexandru Arşinel nu a luptat întreaga sa viaţă, încă de când nici nu se clătinase regimul Nicolae Ceauşescu, plasând în spectacole câte o „şopârlă” ce-i punea în pericol libertatea şi chiar viaţa, atunci nici că altcineva a mai luptat (afară, fireşte de partenera sa de scenă Stela Popescu, de Toma Caragiu, Mircea Crişan, Constantin Tănase…). Iată, aceştia-s unii dintre caii fornăind zgomotos ai mişcării populare din decembrie 1989. Ei s-au grăbit să guste victoria înainte de a o fi făurit, căci nici până azi zisa revoluţie nu s-a încheiat…! Pe când, maestrul Alexandru Arşinel luptă de o viaţă de om, de o viaţă de artist, iar istoria ce se va scrie mâine îi va prelua numele pentru aceasta. Celor ce azi se reped ca ursoaica la a-şi săpa urme prin istorie, mistificate şi cu preţul încercării de a le şterge pe cele reale, istoria însăşi le va anihila zelul! Maestrul Alexandru Arşinel nu călătoreşte în viitor cu o trăsură fără cai înhămaţi! Nicidecum! Nici nu a făcut-o vreodată şi nici nu o va face.  
De aceea, azi, încă o dată, o nouă distincţie ce i s-a conferit vine să încununeze faptele merituoase ale sale: titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti. Fireşte, acest titlu este întocmai astfel: de onoare, pentru un actor unic în epoca sa şi cu un jilţ al său, din partea întregii istorii a teatrului şi cinema-ului românesc, ce s-a scris şi se va scrie. Totodată, însă, va onorabiliza şi Administraţia prezentă, a municipiului, pe Primarul General al Capitalei, Gabriela Vrânceanu- Firea, om de înaltă calitate umană, cu merite personale indubitabile pentru actul de susţinere a artelor şi culturii, în mijlocul atmosferei apăsătoare de azi, atât de inadecvate armoniei spectacolului artistic de anvergură şi aurorală valoare…! Cu atât mai admirabilă este Gabriela Vrânceanu-Firea, fiică revendicată în mândrie de Moldova, cu cât se străvede în fiecare declaraţie publică a sa, în fiecare proiect şi fiecare realizare, actul de voinţă şi iubire faţă de artă şi cultură, precum şi faţă de truditorii creatori şi interpreţi din cadrul acestor resorturi ale binelui sufletesc pentru oameni.  
Sub greutatea acestui titlu pe care-l primeşte azi maestrul Alexandru Arşinel nu este altceva decât o biografie cinstită, greu de egalat şi cu atât mai greu de depăşit de către alţi actori români din toate timpurile!  
Născut pe 4 iunie 1939 în comuna Dolhasca, judeţul Suceava a urmat cursurile Şcolii Tehnice de Construcţii, între anii 1952-1955, iar, în 1956 a absolvit Liceul Clasic din Iaşi. A absolvit IATC în anul 1962 (clasa prof. Irina Răchiţeanu Şirianu, apoi prof. Ion Olteanu) şi a fost repartizat la Tg. Mureş împreună cu majoritatea membrilor promoţiei (Constantin Diplan, Camelia Zorlescu, Mișu Dobre, Harry Baranga, Harry Zomenov, Ion Fiscuteanu, Mihai Gingulescu și Ion Andrei). Încă atât de tânăr, dar vădind de pe atunci capacitate organizatorică, alături de colegii săi a înfiinţat secţia română a Teatrului de Stat, din localitate.  
În 1960 a debutat la TVR (primul sediu al TVR, din strada Molière) într-un spectacol televizat, regizat de Valeriu Lazarov, care îi reunea pe studenții de la Actorie, Regie și Conservator. Începând cu anul 1964 joacă la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București, la Grădina Boema, Sala Savoy şi la Teatrul de Vară „Herăstrău” în numeroase roluri și în spectacole cu mii de reprezentații.  
În 1978 se consfinţeşte apariţia pe firmamentul revistei româneşti a cuplului solar Stela Popescu- Alexandru Arşinel. Din 1999 este director al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti. Sub direcţia sa a fost renovată Sala Savoy de pe Calea Victoriei inaugurată oficial în anul 2010 (lucrările au durat între 2004-2010); tot şase ani a durat reconstrucţia Teatrului de Vară „Herăstrău” (inaugurat pe 9 mai 2009, cu ocazia Zilei Europei), care este la ora actuală cea mai mare, cea mai frumoasă şi mai modernă grădină de vară din ţară.  
Este Cetățean de onoare al județului Suceava şi al comunei Dolhasca. Din 2014 Casa de Cultură din localitate îi poartă numele.  
  
Roluri jucate la Teatrul din Tg. Mureș (selecţie):  
- Kuklin – „Oceanul” de Al. Stein, regia Cristian Munteanu;
- Maiorul – „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, regia Mihai Paxino;
- Fabian – „A 12-a noapte” de W. Shakespeare, regia Eugen Mercus;
- Titta Nane – „Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni - regia Mihai Reicu.  
  
Roluri jucate la Teatrul Naţional din Bucureşti:  
  
- Prisâpkim – „Ploșnița” de V. Maiacovski  
 
Roluri şi spectacole jucate la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București (selecţie):  
  
- Paraschiv – „Groapa”, musical de Eugen Barbu şi Radu Şerban;  
- Cetăţeanul – „Doctore sunt al dumneavoastră”, musical de Aurel Storin și Vasile Vasilache jr.;  
- „Revista cu paiaţe” de Mihai Maximilian, muzica V. Veselovski;  
- „Deschis pentru renovare” de Alexandru Mirodan, muzica Elly Roman;  
- „Se caută o vedetă” de Aurel Felea și Sandi Rudeanu, muzica Temistocle Popa;  
- „Vino să ne vezi diseară” de Petre Bărbulescu, muzica Gelu Solomonescu;  
- „Nicuță . . . la Tănase” de Nicuţă Tănase şi Marin Traian, muzica Gelu Solomonescu;  
- „Aventurile unei umbrele” de Nell Cobar, muzica Edmond Deda;  
- Parada Revistei, de Nicușor Constantinescu și George Voinescu;  
- „Uite că nu tac” de Petre Bărbulescu, muzica Petre Munteanu;  
- „Microfonul de la miezul nopții” de Eugen Rotaru și Marius Țeicu;  
- „Savoy, Savoy” - spectacol de Eugen Rotaru și Marius Țeicu;  
- „Sonatul lunii” de Sașa Georgescu si Puiu Calinescu;  
- „Un băiat de zahăr... ars” de Harry Negrin şi Puiu Călinescu;  
- „De la Cărăbuş la Savoy”, spectacol jucat în stagiunea 1979‑1980, la împlinirea a 60 de ani de la inaugurarea Grădinii de Vară Cărăbuș și 100 de ani de la nașterea lui Constantin Tănase;  
- „Bimbirică” – o comedie muzicală de Aurel Storin, muzica Elly Roman;  
- „Scandal la Boema”, „Nevestele vesele din Boema”, „Boema, slăbiciunea mea”, „Boema, bucuria mea”, „Artiştii şi Boema”, „Stela, stelele şi Boema”, „Bună seara, Boema”, „Carre de aşi”, „Ah, femeile”, „Hohote în Paradis”, „1001 de glume”, de Mihai Maximilian şi Vasile Veselovski;  
- Musicalul „Omul care a văzut moartea” de Marius Ţeicu şi Octavian Sava, regia Constantin Dicu;  
- Spectacolul „Aplauze, Aplauze” (a marcat împlinirea a 30 de ani de activitate a cuplului Stela Popescu – Alexandru Arşinel);  
- „Savoy, Savoy”, „Revista Revistelor”, „Nimic despre papagali”, „Nevestele vesele”, „Scandal în paradis”, „Dai un ban, dar face”, „Revista în frac”, „Ok Melody”, „Sărbătoare la Revist㔂 „Comedie pe Titanic”, „Revista în Sărbătoare’‚ „O seară la Revistă”, „Piei, drace!”, „Vivat Revista!”, „Vara nu-i ca iarna” ‚ „Hohote în Herăstrău’, „Hai, zâmbeşte!”, „Aer bun! De Herăstrău”, „Euro Savoy” ş.a.  
  
Premii, trofee, distincții speciale (selecţie):  
  
- Alexandru Arşinel - Premiul de Excelenţă la Galele Premiilor Confidenţial (Antena 1) pentru Management şi pentru întreaga carieră artistică ;  
- Premiul Special la Categoria Teatru pentru management, carieră şi pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” la Galele Premiilor VIP;  
- de 6 ori pe podium la Categoria „Cel mai bun actor” la Gala „10 pentru România”;  
- Alexandru Arşinel Premiul Special şi Diplomă de Onoare oferite de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional cu ocazia aniversării a 50 de ani de carieră;  
- Alexandru Arşinel - Stea pe „Aleea Celebrităţilor” - ceremonie omagială de decernare a stelelor pentru întreaga activitate în domeniul teatrului şi filmului, Primaria Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Teatrul Metropolis şi Cocor (Piaţa Timpului - Bucureşti, 2015);  
- Succes al lansării cărţii „Stela Popescu şi Alexandru Arşinel O pereche fără pereche” de Aurel Storin – unul dintre cele mai aşteptate evenimente ale Bookfest 2015;  
- Diploma In honoris, acordată de Primarul General al Bucureștilor, (2014);  
- Premiul Gaudeamus acordat de Forumul Muzical Român – pentru cartea „Alexandru Arşinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu...” de Oana Georgescu (Editura ALL) - festivitatea de decernare a Medaliilor oferite de Președinția României, precum și a Premiilor Forumului Muzical Român (2014);  
- Premiul de Excelenţă la Gala Premiilor Confidenţial pentru management şi pentru întreaga carieră artistică (2014);  
- Premiul Special la Categoria Teatru pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” la Gala Premiilor VIP (2014);  
- Premiul Special „Ambasadorul Teatrului Românesc” Alexandru Arşinel pentru management de succes şi pentru activitatea desfăşurată la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” (2014);  
- Premiul pentru cel mai performant manager din istoria teatrului românesc la Agentul VIP - Antena 1 (2014);  
- Premiul de Excelenţă şi Premiul Special „Ambasadorul Teatrului Românesc” la Gala Premiilor VIP pentru management de succes şi pentru activitatea desfăşurată la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” (2013);  
- Titlul de Cavaler al Civismului pentru atitudine și inițiativă manifestate în sprijinul comunității locale a Sectorului 4 (2013);  
- Premiul Special şi Diploma de Onoare oferite de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional cu ocazia aniversării a 50 de ani de carieră (2012);  
- Premiul Special „TVR 55 Ani” (2011);  
- ianuarie 2010 – Premiul Special în Clasamentul Naţional „Cei mai de încredere români” – Stela Popescu şi Alexandru Arşinel (alături de Nadia Comăneci şi Gheorghe Hagi);  
- Premiul de Excelenţă şi Premiul de Popularitate - Categoria Actori la Gala „Celebrităţile anului” organizată de „Professional Celebrity and Sport Art”, Sala Candelabrelor a Camerei de Comert şi Industrie a României (2010);  
- Medalia de Onoare a Federaţiei Comunitătii Evreieşti din România - Prieten al Comunităţii Evreieşti din România („se acordă Medalia de Onoare domnului Alexandru Arşinel, directorul Teatrului de Revistă «Constantin Tănase» pentru activitatea artistică prodigioasă dedicată teatrului românesc, pentru o viaţă de om exemplară, dăruită înţelegerii şi apropierii dintre oameni. Recunoştinţa noastră pentru un mare actor a cărui carieră se revarsă cu strălucire asupra scenei și publicului său” - dr. Aurel Vainer, președintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti (2010);  
- Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate la Gala de Excelenţă, ediţia a II-a desfăşurată la Teatrul Dramatic „Tony Bulandra” din Târgovişte, cu ocazia Zilelor Cetăţii Târgovişte (2010);  
- cuplul de actori Stela Popescu-Alexandru Arşinel - Trofeul Galei „10 pentru România, la Ateneul Român. Aceștia s-au aflat pentru cea de-a VI-a oară pe podiumul prestigiosului clasament (2010);  
- Gala Premiilor Societăţii Umoristice „Păcală” şi ale Revistei „Harababura” conduse de reputatul regizor, prof. univ. dr. Geo Saizescu - Premiul „Grigore Vasiliu Birlic” pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”- „Ambasador internaţional interbelic și nu numai al spiritului fantezist-realist și socio-politic naţional, vasul amiral al umorului românesc scenic-revuistic (2010);  
- Premiul Special pentru Show-biz acordat lui Alexandru Arşinel şi Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” la Gala Confidenţial Media 2009;  
- Premiul pentru Management Cultural „Managerul anului 2008” acordat de Revista „Actualitatea muzicală” a UCMR - Aula Palatului Cantacuzino (Muzeul „George Enescu”) – 2009;  
- Premiul pentru „Minutul de Aur” realizat de artiștii Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” la emisiunea „Miezul Zilei cu Leonard Miron” (TVR ) – 2009;  
- Premiul pentru Performanţă în Artele Spectacolului (Alexandru Arşinel) şi Premiul Special pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” la Categoria „Bucureşti, cartier de vară” – Gala Premiilor Municipiului Bucureşti pentru Artă şi Cultură - Secţiunea Artele Spectacolului (acordate de Primarul General al Municipiului Bucureşti și de Comisia Învătământ, Cultură, Culte, Sport) – 2009;  
- Premiul pentru Performanţă în Artele Spectacolului - Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”;  
- Premiul Special la Categoria „Bucureşti, cartier de vară” (2009);  
- Centrul Cultural Israeliano-Român a acordat actorului Alexandru Arşinel Premiul „Omul anului 2009” şi Premiul de Excelenţă „10 pentru România, 10 pentru Israel”  
- Gala „Zece pentru România” (Locul II – Alexandru Arşinel şi Locul III – Stela Popescu) 2009;  
- Premiul de Excelenţă la Gala Premiilor „Confidenţial” pentru management şi pentru întreaga carieră artistică, 2009 şi 2010;  
- Premiul pentru spectacolele de musical acordat de Revista „Actualitatea Muzicală” a UCMR - Aula Palatului Cantacuzino (Muzeul „George Enescu”) – 2009;  
- Gala Confidenţial (Studiourile Castel Film), secţiunea Show-biz. Premiul Special acordat lui Alexandru Arşinel şi Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” (2008);  
- Premiul Special „Cei mai de încredere români” pentru Alexandru Arşinel, alături de Nadia Comaneci şi Gheorghe Hagi, 2008 ;  
- Premiul pentru Management acordat la Gala Premiilor revistei „Actualitatea Muzicală” a UCMR (2008);  
- Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, cel mai iubit şi admirat cuplu de actori a fost premiat la Gala „Zece pentru România” (Locul II – Alexandru Arşinel) – 2008;  
- Premiul pentru „Cel mai iubit actor” la Gala „Zece pentru România” (2005 și 2007);  
- Locul I si Cel mai iubit român la Gala „Zece pentru România”, 2007;  
- Premiul pentru „Cel mai iubit actor” la emisiunea „Cei mai iubiţi” (2006, TVR, realizator Valeriu Lazarov, prezentator Andreea Marin), emisiune care „a premiat nu neapărat cei mai talentaţi oameni, nici cei mai performanţi, nici cei mai eficienţi, ci pur şi simplu pe cei mai iubiţi dintre români, pentru că s-a votat cu inima și cu sufletul” (2006);  
- Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor – „Arta Spectacolului”, în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”, înmânat de Preşedintele României, Ion Iliescu (2004);  
- Premiul Special UNITER pentru cuplul Stela Popescu şi Alexandru Arşinel (2002);  
- Premiul special al UNITER pentru Teatrul de Revistă, 2000;  
Apariții editoriale de mare succes:  
  
„Alexandru Arșinel. De la Dolhasca pe Calea Victoriei” de Alexandru Arşinel (2012);  
„Alexandru Arșinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu” de Oana Georgescu (2014);  
„Stela Popescu şi Alexandru Arșinel. O pereche fără pereche” de Aurel Storin (2015).  
  
Roluri în filme (selecţie):  
  
„Vacanţă la mare” - 1962, „Cerul începe la etajul trei” - 1967, „Ana și hoțul” – 1981 (regia: Virgil Calotescu), „Ca-n filme” – 1983 (regia Manole Marcus), „Anotimpul iubirii” - 1985 (regia Iulian Mihu), „Colierul de turcoaze” - 1985, „Vară sentimentală” - 1986, „În fiecare zi mi-e dor de tine” – 1987 (regia Gheorghe Vitanidis), „Miss Litoral” – 1990 (regia Mircea Mureşan), „Băiatul cu o singură bretea” – 1991 (regia Iulian Mihu), „A doua cădere a Constantinopolului” – 1994 (regia Mircea Mureşan), „Paradisul în direct” – 1997 (regia Cornel Diaconu), „Sexy Harem Ada-Kaleh” - 2001, „Războiul Sexelor”, 2007 - 2008, „Regina” – 2009, „Toată lumea din familia noastră” - 2012.  
A realizat dublaje în filme de animaţie, fiind vocea Ursului Baloo în filmele „Cartea Junglei” („Jungle Book”) și „Cartea Junglei 2” („Jungle Book 2”) şi a Şerifului în seria „Mașini” („Cars”) și „Mașini 2” („Cars 2”). A fost Micul John în „Robin Hood” şi maestrul Auguste Gusteau în filmul „Ratatouille”, producție de mare succes a anulul 2008 distinsă cu Premiul OSCAR (a mai avut încă 4 nominalizări pentru Cea mai bună coloană sonoră, Cel mai bun sunet, Cel mai bun mixaj sonor și Cel mai bun scenariu), cu Globul de Aur și cu un Premiu Bafta pentru Cel mai bun film de animație.  
Alexandru Arşinel a fost „vocea principală” în filmul de animaţie „Uimitoarele aventuri ale muschetarilor” (1987, producţie Animafilm, scenariul şi regia Victor Antonescu), alături de „voci” memorabile ale unor mari actori: Dem Rădulescu, Anda Călugăreanu, Mariana Mihuţ, Rodica Tapalagă, Virgil Ogăşanu, Mihai Mălaimare, Valeria Ogăşanu, Alexandrina Halic, Brânduşa Zaiţa Silvestru sau Genoveva Preda.  
  
Roluri în teatrul radiofonic:  
  
Maestrul Alexandru Arşinel este o vedetă incontestabilă a teatrului radiofonic, dând viaţă pe calea undelor numeroaselor personaje pe care le-a jucat la înălţime artistică desăvârşită şi inconfundabil. De asemenea, a jucat în emisiuni de divertisment realizate de maestrul Ion Vova, fiind totodată un colaborator statornic al emisiunilor de tradiţie, de altădată „Unda veselă” sau „Ora veselă”.  
A înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, multe fiind incluse în colecţii audio precum „Cufărul de cultură”; „Cercul” de Mircea Radu Iacoban, „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, „Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu (regia Paul Stratilat), comediile muzicale „Franţuzitele” de Magda Duţu şi „Un poet romantic” de Matei Milo, „Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, „Căsătorie cu de-a sila” de Molière, „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Femeile care ucid bărbaţii” de Michal Tonecki, „Adunarea femeilor” de Aristofan sau „Aventurile Baronului Münchausen” de Gottfried August Bürger, „Romeo şi Julieta nu mor niciodată” de D. D. Pătraşcanu, „Pe urmele dosarului albastru” de R. Negoita, regia Titel Constantinescu, „Drumul Victoriei” de G. Sacadat, N. Smirnov, regia Dan Puican, „Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, regia Mihai Raicu, „Revizorul” de N. A. Gogol, „I-a venit numirea” de Al. O Teodoreanu, „Noi, sportivii din tribune” de Haş Nicolaide, „Iadeș” de Alexandru Macedonski, regia artistică Constantin Dinischiotu, „O poveste adevărată” de Romas Dionisos, „Serpentina” de Tankred Dorst, regia Cristian Munteanu, „Extraordinarele istorii si aventuri ale baronului d’Ormesson” de Guillaume Apollinaire, regia artistică Vasile Manta ş.a.  
  
Teatrul Naţional de Radiodifuziune:  
 
Piesa prezentată ca o înregistrare de teatru radiofonic: „Caviar, votca si bay, bay” de George Astalos în regia lui Dan Puican se joacă de peste douăzeci de ani şi a avut sute de reprezentaţii. Alexandru Arşinel, alături de actorii Stela Popescu, Tamara Buciuceanu-Botez şi Eugen Cristea a făcut înconjurul lumii cu acest spectacol, una dintre cele mai longevive producţii teatrale prezentate românilor din Diaspora, pe cinci continente. A fost laureat în 1998 la Gala Premiilor UNITER.  
  
Turnee în străinătate:  
  
Germania, Franţa, Anglia, Italia, Israel, Grecia, Turcia, Polonia, Suedia, Italia, Spania, Republica Moldova, Australia, SUA, Canada, Rusia, Africa de Sud, Elveția, Irlanda ş.a.  
  
Discografie:  
  

- „Momente Vesele cu Arşinel”;
- „Momente Vesele cu Stela și Arșinel”;
- „Ce faci astă seară tu?”;
- „Olé !”;  
- „La mulţi ani, viață !”;  
- „Evergreen”;  
- „Cântece de Crăciun”;  
- „Parfum de romanță”;  
- „O strângere de mână”;  
- „Mână, birjar!”.  
  
Cum să-mpătureşti în cuvintele din pagini o viaţă ca un spectacol?! În licăritul liliachiu gălbui al slovelor vechi popoarele lumii îşi au scrise istoriile lor. Noi, de atâtea ori ne-am aţintit privirea la cuvinte străine de adevărurile culturii şi istoriei noastre şi nu vedeam adeseori că în strălucirea propagandei zace o beznă compactă. Azi se scrie atât de mult despre gloriile şi decăderile politice şi atât de puţin despre oamenii de valoare din cultura şi arta noastră. Lăsându-i pe mulţi să se afunde în uitare, nu făurim ceva mai vrednic decât dacă am lăsa grânele sub zăpadă…! Din când în când câte un glas sfios abia mai răzbate întocmai atunci când ar trebui să fie mai răsunător şi întocmai când n-ar trebui să aruncăm doar furiş câte o privire la aurul vistieriei noastre culturale şi artistice, lăsându-ne îmbujoraţi de spectacole decadente. Forfota, gălăgia bubuitoare şi producţiile de artă kitsch caută să ne convingă să primim spectacolul cu amatori ca fetele ce-şi primesc peţitorii. Dar nu se poate aşa ceva. Avem artişti uriaşi. Pe ei trebuie să îi primim, pe ei trebuie să îi preţuim şi admirăm. Iată de ce, ceea ce făptuieşte azi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, conferind maestrului Alexandru Arşinel titlul de Cetăţean de Onoare „în semn de respect pentru contribuţia adusă la dezvoltarea şi promovarea teatrului românesc” este, spre lauda lui şi a Primarului General al Capitalei Gabriela Vrânceanu-Firea un gest de arătare a unei oglinzi lustruite lună a spiritului românesc, a cinstirii propriilor valori umane, a clarificării faptului că adevăratul teatru nu se meştereşte ca un lucru adus la uzul brut, imediat profitabil şi cu temporală vizibilitate, pentru că este un tezaur naţional ce trebuie administrat mai ales în condiţiile în care noul ieftin îl depăşeşte nu în splendoare ci în cantitate agresivă.  
Ieri, azi, mâine şi-ntotdeauna, maestrul Alexandru Arşinel a fost, este şi va fi unul dintre titanii slujitori ai teatrului şi filmului românesc pentru care şi-a închinat o viaţă, o inimă, un ideal…! Pe cât de just, pe atât de lămuritor, comunicatul din proiectul de conferire a titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti maestrului Alexandru Arşinel rosteşte un adevăr ce nu poate să privească decât pe o personalitate în urma căreia rămân roade perene:  
„Anul acesta, domnul Alexandru Arşinel a împlinit respectabila vârstă de 78 de ani, dintre care 53 de ani de activitate în slujba teatrului de revistă bucureştean, prilej care justifică pe deplin conferirea titlului de cetăţean de onoare în semn de respect din partea municipalităţii”.  
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Alexandru Arşinel. Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti - în urma sa rămân roade perene / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2393, Anul VII, 20 iulie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!