CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Scrieri >  


Autor: Aurel Conțu         Publicat în: Ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017        Toate Articolele Autorului

Drumul apelor, 51 ( roman )
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În afara majordomului, restul personalului prințesei sunt femei, franțuzoaice tinere și stilate. Din câte îmi pot da seama, ordinea și disciplina, dublate de politețe, pare să fie elementul comun care le caracterizează. Femeia jokeu, care preluase caii, dispăruse undeva, în direcția grajdurilor, lăsând în urmă o adieră fină de parfum. Majordomul, la fel de țeapăn și politicos ca David, ne conduce în „Salonul albastru”, după ce ne anunță, în prealabil, o sală imensă, dreptunghiulară, îmbrăcată în catifea de culoare albastru turcoaz, ca și draperiile înalte ( cât înălțimea salonului! ), cu ciucuri aurii ( probabil de aur! ), cu marginile din satin alb, care le scoate în evidență. Lustrele, oglinzile uriașe, sobele, tablourile, toate au o tentă de albastru, emanând mult fast și bun gust. Din partea opusă, venind parcă de la capătul Pământului, observ o femeie îmbrăcată în alb, cu talie de viespe, care ne aduce cafelele. Adélaïde mă îndeamnă să gust, iar ea își aprinde o țigară. E, într-adevăr, ceva special, un amestec subtil de cafea, ciocolată, rom și puțin zahăr.
- Am auzit că ai avut necazuri în ultima vacanță ? îmi zice.
- Nu a fost vacanță, o corectez, întrebându-mă în gând de la cine aflase, merg foarte des în Caraibe, unde mă întâlnesc cu editorul meu. Da, ultima deplasare a fost cu ghinion !
Îi povestec despre întâlnirea cu pirații, exagerând puțin, despre moartea echipajului și despre întoarcerea noastră cu avionul.
- Numai ideea de a merge și petrece câteva zile în Caraibe mi se pare palpitantă, darmite să te mai întâlnești și cu pirații !
- Nu-ți doresc să ai parte de asemenea experiențe !
- Chiar și așa tot aș vrea să mă duc !
- Poate mergem împreună. Eu sunt deja pe picior de plecare ! Din păcate, nu mai sunt locuri !
- Cât stai ?
- Zece-cincisprezece zile, apoi plec din nou.
- Atunci mă iei și pe mine ?
- Desigur.
Bate din palme fericită.
- Ești un drăguț.
Mă gândesc dacă și Ingrid ar împărtăși entuziasmul Adélaïdei, însă alung acest gând. Probabil că în septembrie voi pleca singur și voi putea finaliza aranjamentul cu prințesa, cu care mi-ar surâde să traversez Atlanticul.
- N-ai rău de mare ? o întreb, continuându-mi gândul.
- Nu, am mai fost pe mare. Presupun că și pe ocean este la fel !
- În linii mari, da.
- Este adevărat că până acolo nu prea ai unde să arunci ancora ?
- Se pare că există câteva insule, dar nu sunt sigur.
- Și dacă se întâmplă o catastrofă, te mănâncă rechinii ?
- Drept să-ți spun, n-am prea văzut rechini în drumurile mele. Or fi, nu zic ba !
Nici nu-mi dau seama când se instalează noapte din cauza luminii albastru-violet, care se scurge din tavan.
- Dacă ți-e somn poți dormi în camera de oaspeți !
Mirarea de pe fața mea o face să adauge : nu mă supăr dacă îmi faci o vizită, dar eu, de obicei, dorm singură !
Îl strigă pe majordom. Acesta mă conduce pe un culoar lung către camera de oaspeți, un apartament vast, în care simt că mă pierd.
- Cum te cheamă ? îl întreb pe majordon.
- Colbert, Jean- Baptiste Colbert, sir !
- Pot să-ți spun Jean ?
- Cum doriți dvs !
- Unde-i dormitorul prințesei ?
- Chiar la capătului culoarului, sir. Este acolo o ușă cu nuanțe de roșu, de fapt, un brun-roșcat, mahon, cu doi îngeri deasupra !
- N-am văzut-o trecând pe aici ?
- Are intrare și dinspre „Salonul albastru” !
- Roag-o, te rog pe fata aceea slăbuță să-mi aducă două cafele !
- Da, sir, m-ai doriți și altceva ?
- Nu, mulțumesc.
Colbert se retrage în stilul său elegant, iar după vreo cinci minute apare„ viespea” cu cafelele. Le așează pe măsuța din apropierea patului și dă să plece. Îi fac semn să rămână.
- De ce crezi că am cerut două cafele ?
Ridică din umeri.
- Nu știu, sir !
- Una este pentru tine.
- Mulțumesc.
- Nu te superi dacă te rog să-mi ții companie ?
- Nu, sir ! Sunt la dispoziția dvs. ! Sper să nu vă dezamăgesc !
- N-ai de unde să știi ! Poți să rămâi peste noapte ?
- Dacă doriți dvs., pot.
Se întinde în pat, lângă mine, docilă, iar eu o cuprind în brațe. Nu opune nicio rezistență și-mi răspunde cu apăsare la sărut.
- Henrite ! auzim o voce venind dinspre ușă. Știi că n-ai voie să cochetezi cu străinii !
Este Adélaïde, care stă în cadrul ușii și se holbează la noi.
- Domnul a insistat ! se scuză „ viespea”. Vă rog să mă scuzați !
- Să nu se mai întâmple !
- Nu, madame.
- Acum poți să pleci ! De domnul Vernescu mă ocup eu !
Referinţă Bibliografică:
Drumul apelor, 51 ( roman ) / Aurel Conțu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel Conțu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

VALIDARE ACCES CONFORM GDPR

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!