CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

TOP AUDIENȚĂ
PROZĂ

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
PROZĂ


Acasa > Impact > Scrieri >  


Autor: Aurel Conțu         Publicat în: Ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017        Toate Articolele Autorului

Drumul apelor, 48 ( roman )
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Prințesa Adélaïde se ținuse de cuvânt. Mă ivitase la ora șase să-i fac o vizită. E prima veste bună pe care o primesc azi, la primele ore ale zilei. De la prinț încă nimic. Înclin să cred că David are dreptate. Fusese o cacialma din partea acestuia. Încercările prințesei de a liniști lucrurile îmi dovedește o dată în plus că prințul era un panglicar. Oricum, nu aveam de gând să cedez insistențelor ei, nici să primesc scuzele prințului, deși nu mai trăsesem demult cu pistolul. La ora șase fix, David mă lasă în dreptul castelului prințesei, care mă așteaptă personal și mă invită în living, unde-și ține, de regulă, audiențele.
- Vă mărturisesc, îmi zice, nu credeam că veți da curs invitației mele, și eram dispusă să înțeleg, dar din partea lui Feodor nu mă așteptam să întârzie !
Trecuseră deja treizeci de minute.
- Dacă vă iubește cu adevărat, cum susține, nici n-o să vină!
Prințesa mă fixează cu o privire încărcată de reproșuri.
- Nu i-am încurajat niciodată avansurile, despre ce vorbiți ! În cazul de față, am acționat din spirit umanitar, nu din alte considerente !
- De ce nu admiteți că prințul vrea să vă dovedească ceva ?
- E treaba lui ce vrea să dovedească și, desigur, a dvs., dacă nu aveți altceva mai bun de făcut !
- Nu sunteți un pic nedreaptă ? o întreb.
- Deloc, fiindcă amândoi sunteți orgolioși și din cauza asta se poate întâmpla o tragedie !
Majordomul prințesei, care bătuse de câteva ori la ușă în timp ce vorbeam, lasă pe masă o cutie de lemn cu încrustații și se retrage ceremonios.
- Din partea Prințului Feodor Alexandrovici al Rusiei !
Prințesa se grăbește s-o deschidă. În cutie, după cât văd, se află un pistol și un bilețel. Prințesa desface biletul și citește cu voce tare : Vă cer scuze, prințesă, că n-am dat curs invitației dvs. și profit de prilejul că adversarul meu este acolo ca să-i trimit arma și să-i comunic ora : astăzi, la douăzeci. Vă rog să aveți bunăvoința să fiți martorul meu și ca duelul să aibă loc chiar pe propietatea dvs.
- E nebun! exclamă prințesa, punând bilețelul în cutie. Cum să fiu de acord cu asta!
Deoarece pistolul îmi este destinat, îl scot din cutie și-l examinez. Este o armă foarte veche, dar și foarte prețioasă, mă gândesc, judecând după mânerul de fildeș și părțile din metal ( alamă ) frumos decorate. Pistolul are o magazie de zece cartușe și este încărcat.
- Se pare că nu se mai poate face nimic! zic.
- La câți metri trage drăcia asta? se interesează ea.
- La vreo cincizeci.
- Și de la câți metri aveți de gând să trageți unul în altul?
- De la vreo treizeci, cred! Se stabilește atunci, de către martori!
- Eu vreau de la patruzecișinouă!
- Stabiliți cu David, care este martorul meu! Mie mi-ar conveni și de la treizeci!
- Mă mai gândesc. Să nu crezi că aș fi de acord să vă împușcați pe domeniul meu!
- Trebuie să vă gândiți repede, fiindcă nu mai este mul timp! îi amintesc. David e în mașină!
Prințesa îi face semn majordomului ei.
- Cheamă-l pe David!
David își face apariția nelămurit. Îi explic pe scurt ultimile noutăți.
- Doresc ca distanța de tragere să fie de la patruzecișinouă de metri, adaugă Adélaïde, luându-și rolul de martor în serios. Și numai o singură tragere !
- Cum doriți ! acceptă David, consultându-mă din priviri. Pentru noi nu asta este important !
- Dar ce ?
- Onoarea.
Prințesa dă din mână cu ciudă.
- Zău, parcă ați înebunit cu toții ! Nici eu nu mai am mult ! Când ați tras ultima dată cu pistolul, domnule Vernescu ?
Stau o clipă să mă gândesc.
- Demult, cred că în armată ! Sau nu, acum vreo două-trei luni, în Caraibe !
Ora opt se apropie și nu se vede încă nici urmă de prinț.
- E culmea ! răbufnește prințesa. Se comportă ca un satrap ! Își imaginează că am și acceptat !
- Interesant ar fi să nu vină !
Ca și când ar fi vrut să mă contrazică, mașina prințului apăru în viteză exact la ora opt.
Coboară și merge întins la prințesă, ignorându-mă complet.
- Omagiile mele !
- Lasă-mă cu chestiile astea, îl repede ea, și spune-mi cum de ți-ai permis să mă implici într-o asemenea porcărie fără să mă consulți, în prealabil ?
Prințul se face mic.
- Știți că nu aveam la cine apela !
Ies cu pistolul în mână, lăsându-i pe cei doi să se certe. Nu mult după aceea apare și prințul. Ne așezăm spate la spate, apoi pornim în timp ce David numără. La patruzecișinouă ne oprim și așteptăm comanda „Foc”.
- La trei executați foc ! ne anunță David cu o voce de bas. Unu !
Când aud trei, mă întorc fulgerător și apăs pe trăgaci. Văd pălăria cu boruri a prințului sărindu-i din cap, acesta scapă pistolul din mână și cade la pământ. Cei doi martori se reped spre dânsul, îi iau pulsul, care pare să fie în regulă, și se chinuiesc să-l ridice. Din creștet îi curge o șuviță de sânge, iar în mijlocul capului i-a apărut o cărare, lată de un deget, prin păr.
- N-are nimic, comentează prințesa, ștergându-i sângele de pe frunte, doar o zgârâitură. Era cât pe ce!
Îi sărut mâna, apoi urc în mașină.
- Rușine mai mare ca asta nu cred că există! mă perie David, care între timp se instalase la volan.
Referinţă Bibliografică:
Drumul apelor, 48 ( roman ) / Aurel Conțu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2299, Anul VII, 17 aprilie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel Conțu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

TOP AUDIENȚĂ
POEZIE

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!