CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Scrieri >  


Autor: Aurel Conțu         Publicat în: Ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017        Toate Articolele Autorului

Drumul apelor, 44 ( roman )
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Sala de mese este cu adevărat impresionantă. Ferestrele din cele patru părți ale încăperii, acoperite de perdele portocalii, curg până aproape la nivelul pardoselii, creând o admosferă caldă, familială. Masa, întinsă dintr-un capăt în altul, acoperită cu o față de masă albă, brodată, geme sub greutatea porțelanurilor, tacâmurilor din argint, paharelor de cristal, vazelor orientale, pline cu flori, deși iau masa singur. David Carter își arată experiența de fost majordon al Reginei ( Angliei !) , împingând rafinamentul la nivel de artă.
- Poți să-mi spui și mie de ce ai pregătit o masă pentru osută de persoane ? îl întreb. Nu-mi amintesc să mai fi invitat pe cineva !
- Protocolul, sir, ! Invitații nici nu contează !
- Dar asta înseamnă pagubă ! Să știi că nu mai admit asta !
- Prea bine, sir ! De mâine pregătim per capita. Aveți obiecții în privința meniului ?
- Nu, rămâne la latitudinea ta. Prefer, ca să știi, legumele, fructele, carnea de curcan și vinurile dulci !
- Am înțeles, sir. Dar ceaiul ? Cum preferați ceaiul ?
- Prefer să fie cafea ! Și nu neapărat la ora cinci !
- La ora cinci este aproape obligatoriu, monsieur !
- Poate să fie și la ora cinci, dacă așa vrei tu, mai adaugă însă o ceașcă înainte de micul dejun, alta înainte de prânz și alta înainte de cină ! Și fără ceai !
- O.K. sir ! Doriți să vedeți actele ?
- Neapărat. Poți să mi le aduceți chiar acum !
Castelul îmi era donat cu titlu gratuit, pe viață, întreținerea revenea pe toată durata donației fostului titular, adică lui Voquin, incluzând obligațiile fiscale, utilitățile, întreținerea, aprovizionarea și personalul. Actul trebuia doar semnat, ceea ce și fac, restul căzând în sarcina lui David, care primise instrucțiunile necesare.
- Mai este și aceasta, sir !
Este o invitație în limba franceză de la o prințesa, care semnează : Adélaïde de Orléans.
- N-o cunosc ! zic și-i înapoiez invitația.
- Tocmai de asta vă cheamă, sir, îmi explică Dvid. Să vă cunoașteți ! E vecina dvs !
Îmi amintesc castelul alb din partea de sud a propietății.
- Daaa ! Și ce mă sfătuiești ?
- Eu cred că ar trebui să vă duceți. Veți fi surprins. Este nepoata fostei prințese Adélaïde de Orléans.
- Aceasta este eticheta ?
- Între vecini buni se fac asemenea vizite de curtoazie ! Nu-i nimic special !
Cum este aprope ora precizată de prințesă, îl rog pe David să mă conducă la locul cu pricina. Acesta scoate dintr-un garaj, despre care n-am habar, un Mercedes negru, foarte lung, și mă invită înăuntru.
- Este mașina dv. de protocol ! mă informează el, văzând nedumerirea de pe fața mea.
- Nu puteam merge pe jos ?
- Ba da, dar face impresie proastă !
Palatul prințesei seamănă constructiv cu al meu, diferă numai culoarea pietrei, care este albă. Suntem așteptați de un majordom cu aceeași ținută țeapănă ca și a lui David. După politețurile de rigoare mă invită înăuntru. Prințesa, o femeie de vreo treizeci de ani, blondă, cu ochii verzi, stă răsturnată provocător într-un fotoliu somtuos, picior peste picior. Poartă o rochie neagră, destul de scurtă, fiindcă îi observ linia perfectă a coapsei până în dreptul lenjeriei intime, roșii.
- Vă mulțumesc pentru vizită, domnule Vernescu ! îmi zice în timp ce îi sărut mâna. Nici nu vă închipuiți ce bucurie mi-ați făcut !
- Încântarea este din partea mea, îi răspund la fel de ceremonios, fiindcă n-am mai văzut o femeie atât de frumoasă ca dvs. !
- Mulțumesc, monsieur, sunteți prea amabil !
- Nu mi-aș permite să vă măgulesc, madame…
- Mademoiselle ! mă corectează ea.
- Iertați-mă, nu sunt de multă vreme pe aici !
- Chiar mă întrebam de unde veniți ?
- Din România.
- N-am fost niciodată acolo, dar îl știu pe regele Mihai, cu care sunt un pic rudă. Și cu ce vă ocupați în România ?
- Sunt scriitor.
- Daaa !!! exclamă ea destul de neprotocolar, bătând din palme și schimbându-și ostentativ poziția picioarelor. Toată viața mi-am dorit să cunosc un scriitor ! Nu vă ascund că și eu cochetez uneori cu scrisul !
- Poate scriem o carte împreună ! supralicitez, gândindu-mă, desigur, la cu totul altceva.
Ideea sau dedesubtul ideii o amuză.
- Poate, de ce nu ! Îmi plac provocările ! Sunteți un vecin interesant !
- Asta cred și eu despre dvs., îi întorc complimentul și plusez : Aș putea să vă mai vizitez ?
- Oricând doriți. Vă puteți lua și prietena !
- Nu am prietenă.
- Atunci soția !
- Nici soție nu am.
Zâmbește.
- Se pare că suntem amândoi foarte singuri, domnule Vernescu !
Referinţă Bibliografică:
Drumul apelor, 44 ( roman ) / Aurel Conțu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel Conțu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!